„Până la finalul anului viitor, minim 250 de km de autostradă (vor fi daţi în circulaţie - n.r.). Cred că săptămâna viitoare vom atinge borna de 1.000 de km, fiindcă se dă în circulaţie lotul de la Nuşfalău la Suplacu de Barcău, pe Autostrada Transilvaniei, şi atingem acea bornă de 1.000 de km", a declarat Grindeanu, citat de Agerpres.
Autostrada a fost începută în 2004 de americanii de la Bechtel, iar importanța ei este capitală pentru legătura României cu Ungaria și vestul european.
Aflat într-o vizită de lucru cu premierul Marcel Ciolacu pe loturile 1 și 2 din Autostrada Ploiești-Buzău-Mizil, Grindeanu a spus că la finalul anului 2025 se va va putea circula în regim de autostradă și între Focșani și Bacău, pe 95,5 kilometri.
El a spus că pe lotul Mizil - Pietroasele este o întârziere, dar se aşteptată ca ritmul să fie sporit.
În schimb, ținta pentru anul viitor este să se poată circula pe autostradă de la Craiova până la Constanţa.
Grindeanu susține că România nu ar fi pierdut „nici măcar un euro” prin reducerea celor 2,1 miliarde de euro din PNRR.
România are în prezent 995 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres pe care se circulă. 113 sunt realizați însă în comunism: autostrada București - Pitești și 17 kilometri de pe autostrada Soarelui.
Conform contractului, porțiunea construită de compania turcă Nurol între județele Bihor și Sălaj avea termen de finalizare februarie 2023, dar condițiile meteo au împins estimările de inaugurare pentru începutul verii.
„Sfârșitul lunii iunie, cel mai târziu începutul lunii iulie, vor fi dați în trafic cei 13 kilometri pe care îi are în lucru acea companie”, spunea în luna aprilie secretarul de stat în Ministerul Transporturilor (MT) Ionel Scrioșteanu.
1.000 de kilometri de autostradă e o cifră simbolică, dar pe jumătate din cât putea România să realizeze în cei 33 de ani și jumătate de după 1989 și în special după anul 2000, a declarat pentru Europa Liberă administratorul Pro Infrastructura, Ionuț Ciurea.
„Avem cam jumătate din kilometri de autostradă pe care puteam să îi avem în prezent (...). Am construit în special în ultimii 23 de ani. Primii zece ani au fost de tranziție, un ritm de 40-50 de kilometri pe an, când puteau fi peste 80-90, km/an, practic dublu”, spune Ciurea.
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, îl contrazice pe Ionuț Ciurea. România nu putea avea 2.000 de kilometri de autostrăzi, întrucât a construit „cu adevărat, planificat” abia din 2016, când guvernul a aprobat Masterplanul General de Transport până în 2030, actualizat în 2021.
Totodată, până după 2010, construcția de autostrăzi nu ar fi fost o prioritate în societatea românească, așa cum a devenit treptat după intrarea României în UE, susține Șerbănescu.
Lungimea rețelei de drumuri publice din România este de 86.391 km, din care 68.551 km sunt drumuri asfaltate iar lungimea actuală a autostrăzilor este de 912 km.
Într-un clasamant al țărilor europene făcut în 2020, România se află pe locul 20 la numărul total de kilometri de autostradă.
Raportat, însă, la numărul de locuitori și la suprafață (238.397 kilometri pătrați), clasamentul s-ar putea schimba în detrimentul României, pentru că are aproape tot atâția kilometri de autostradă cât Irlanda (916), de exemplu, dar care are o suprafață de patru ori mai mică (70.273 kilometri pătrați).
Serbia are 866 de kilometri de autostradă, dar 88.499 kilometri pătrați.
Bulgaria are 807 de kilometri de autostradă, dar 110.994 kilometri pătrați, adică o suprafață de peste două ori mai mică.
Slovacia are 720 de kilometri de autostradă, dar numai 49.035 de kilometri pătrați, adică un kilometru de autostradă la fiecare aproape 70 de kilometri din suprafața țării.
La o suprafață de 238.397 kilometri pătrați, România abia dacă realizează 1.000 de kilometri de autostradă, adică un kilometru la 238 din suprafața țării și tot un kilometru de autostradă pentru 19.000 de locuitori.
