Conducerea companiei OMV a transmis Guvernului României, la o întâlnire ce a avut loc luni, la București, că exploatarea gazelor din Marea Neagră începând din 2027 riscă să nu mai fie rentabilă nici pentru austrieci, nici pentru statul român.
Europa Liberă a aflat că șefului grupului austriac, Alfred Stern, a cerut guvernului român modificări legislative și fiscale astfel încât colaborarea companiei cu societatea de stat românească Romgaz să mai fie profitabilă.
Temerile OMV sunt că, în anii următori, exploatarea gazelor ar putea pierde teren în fața investițiilor în energia regenerabilă, pentru care UE are deja un plan ambițios.
Alfred Stern ocupă poziția de CEO (chief executive officer) al grupului austriac OMV, cel care deține peste jumătate din acțiunile societății românești OMV Petrom. El s-a întâlnit luni după-amiază, la Palatul Victoria, cu premierul Marcel Ciolacu.
Reprezentanții OMV Petrom au refuzat să ofere alte amănunte legate de discuțiile dintre Alfred Stern și Marcel Ciolacu.
La rândul său, viceprim-ministrul Marian Neacșu nu a răspuns la întrebările Europei Libere legate de nemulțumirile OMV. Acesta a participat alături de premierul Marcel Ciolacu și de președintele PNL, Nicolae Ciucă, la întâlnirea cu delegația OMV, condusă de Alfred Stern.
În comunicatul de presă publicat de Guvernul României după întâlnirea de luni se precizează doar că statul român continuă să susțină investiția asumată de OMV Petrom și Romgaz ca „proiect care va aduce țării noastre independența energetică”.
„Este cel mai important proiect energetic, o investiție de circa patru miliarde de euro, care ne va pune în situația de a deveni un actor energetic la nivel european, exploatând rezerve estimate la minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze, cât tot consumul României pe aproape zece ani”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu în comunicatul respectiv.
Exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep se face de OMV alături de societatea de stat Romgaz. Costurile totale ale investiției vor fi suportate în mod egal de către cei doi partneri, însă OMV Petrom va fi responsabil de exploatarea propriu-zisă a gazelor din subsolul Mării Negre. Concesiunea e valabilă până în 2045.
Estimarea valorii gazelor exploatate anual de OMV Petrom și Romgaz
Prognozele statului român, după 2012, stabileau că resursele de hidrocarburi ar urma să fie valorificate după 2016, 2017.
În cazul în care se începea exploatarea acum șapte ani, valoarea gazelor extrase în 2017 era de 2,8 miliarde de euro, potrivit cotațiilor bursei olandeze din acel an (35 euro/MhW).
2022. A urmat criza energetică din perioada 2020-2022. Între sfârșitul anului 2020 și toamna lui 2022, producția anuală din Marea Neagră putea valora minimum 10 miliarde de euro. Vârful cotațiilor pe piața europeană a fost de 345 de euro/MhW în martie 2022 și până în august 2022, indicele nu a scăzut sub 200 de euro.
2023. Marți, 19 septembrie, cotațiile gazului erau la 37 de euro/MhW, ceea ce făcea ca valoarea zăcămintelor extrase anual să fie undeva la 2,96 miliarde de euro.
2027. Prognoza Băncii Mondiale pentru prețul gazului este ca acesta să scadă cu 27,5% pe continentul european în următorii cinci ani. La finalul acestui interval, OMV și Romgaz ar urma să valorifice gazele din Marea Neagră. Deci valoarea zăcămintelor extrase anual din Marea Neagră ar scădea până la 2,14 miliarde de euro.
2030-2050. Estimările prevăd o înjumătățire a valorilor actuale ale indicilor cotațiilor olandeze pentru gaz după 2030 (valoarea gazelor de la Neptun Deep. Asta în condițiile în care economia Europei va trece pe surse regenerabile până în 2050, în timp ce în America de Nord și Asia nu sunt astfel de politci.
Astfel, după 2030, producția anuală de gaze din Neptun Deep ar valora maximum 1,5 miliarde de euro.
Cele două solicitări
La întâlnirea de la Palatul Victoria, Alfred Stern a încercat să obțină de la Marcel Ciolacu facilități fiscale și schimbarea legislației, în așa fel încât exploatarea gazelor din Marea Neagră alături de compania de stat Romgaz să fie profitabilă.
Conform surselor Europei Libere, Alfred Stern a solicitat reduceri fiscale de peste 100 de milioane de euro pe an pentru perioada exploatării gazelor din Marea Neagră.
Compania și-ar dori reducerea dărilor plătite de companie ca taxe pe cifra de afaceri, pe profit, cea de solidaritate sau redevențele achitate de Petrom pentru exploatările de petrol și gaze.
În 2022, impozitele, taxele și contribuțiile directe și indirecte plătite de OMV Petrom statului au fost de peste 19 miliarde lei (aprox. 4 mld de euro), au anunțat reprezentanții societății la începutul acestui an.
Solicitarea reprezentantului OMV a fost refuzată de autoritățile române. Prim-ministrul Marcel Ciolacu i-a transmis lui Alfred Stern că nu poate schimba legea offshore și nici nu poate limita contribuțiile fiscale anuale pe care OMV Petrom trebuie să le plătească la bugetul public.
La întâlnirea cu șefii guvernului român, delegația austriacă a mai încercat să obțină concesii și privind comercializarea gazelor care urmează să fie scoase din Marea Neagră după 2027.
Actuala legislație care reglementează exploatările marine de tip offshore prevede că autoritățile publice pot cere OMV Petrom, în anumite condiții, să vândă gazul extras statului român cu un preț reglementat.
Alfred Stern a insistat la întâlnirea cu Marcel Ciolacu ca acest articol să fie modificat și ca România să poată avea drept de preemțiune pentru achiziționarea gazului, dar prețul va fi unul care va ține cont de cererile de pe piață.
Reprezentanții OMV Petrom nu ne-au răspuns la întrebarea legată de discuțiile purtate la Palatul Victoria pe aceste subiecte.
De altfel, grupul OMV a deschis, în iunie 2023, un proces internațional de arbitraj la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, în care acuză statul român și Romgaz că nu au respectat dreptul OMV de a-și comercializa liber producția.
Conform mai multor surse care au participat la această întâlnire, Marcel Ciolacu a refuzat și această solicitare a OMV.
Premierul ar fi spus că o poate lua în considerare doar dacă Austria va permite accesul României în Schengen. Guvernul de la Viena este singurul din Uniunea Europeană care se mai opune accesului țării în spațiul de liberă circulație.
Prima producție este estimată în 2027. Producția la platou va fi de aproximativ 8 miliarde metri cubi anual (140,000 bep/zi), timp de minimum 10 ani.
Ezitările
Conform unor rapoarte OMV Petrom și Deloitte, până la extragerea primei molecule de gaz, companiile care au concesiunea trebuie să investească peste șase miliarde de euro. Apoi, costurile anuale pentru extragerea gazelor ar fi undeva la 500 de milioane de euro.
Până în acest moment, OMV și Exxon (companie care și-a vândut participația în 2021 către Romgaz) au cheltuit peste 1,6 miliarde de euro.
În luna iunie, CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a anunțat decizia companiei de a continua alături de Romgaz valorificarea concesiunii din Marea Neagră.
Se întâmpla la mai bine de un an după ce Romgaz a cumpărat, pe 4 martie 2022, cu peste un miliard de euro, cota de 50% a americanilor de la Exxon în proiectul de valorificare a gazelor din Neptun Deep.
OMV Petrom a anunțat, la începutul lunii august 2023, că a semnat un contract de 1,6 miliarde de euro cu italienii de la Saipem, firmă care urma să desfășoare o mare parte din activitățile de forare și transport a gazului din Marea Neagră.
Saipem este o companie specializată în foraje realizate în special pentru Eni Italia, grup care este și acționar principal la Saipem (cu peste 34%).
Valorificarea gazului va începe însă de-abia peste patru ani, în partea a doua a anului 2027, așa cum a anunțat CEO-ul OMV Petrom.
Vârful de producție ar urma să fie după 2030. Perimetrul Neptun Deep ar urma să fie exploatat pe o perioadă de minimum zece ani.
Ba e profitabil
Experții din domeniul energetic consideră că statul trebuie să asigure un mediu economic prietenos companiilor care extrag gazele din Marea Neagră deoarece bugetul public are cel mai mult de câștigat.
În primul rând, jumătate din profit ajunge la Romgaz, compania de stat care deține 50% din drepturile asupra exploatării.
Apoi, este vorba de bani încasați direct la bugetul de taxe și impozite.
„Fiecare an de exploatare amânat pentru Neptun Deep înseamnă o pierdere de circa un miliard de euro taxe neîncasate numai din această exploatare. O sumă deloc de neglijat”, spune profesorul de economie Cristian Păun.
În al treilea rând, industria ar beneficia de pe urma gazelor scoase din Neptun Deep. Consumul anual al României este de 10-11 miliarde de metri cubi de gaze.
Cantitatea este asigurată în peste 70% din producția internă. Restul, provine din import. Din datele Institului Național de Statistică, reiese că, în 2022, România a importat 1,8 miliarde de metri cubi de gaze.
Destinația gazelor de import este în industrie.
„România are un minus între importuri și exporturi la produse realizate în industria petrochimică, unde gazul metan este materie primă, de peste 700 de milioane de euro anual. Industria aceasta ar fi printre beneficiarii extragerii gazelor din Marea Neagră”, ne mai explică economistul Cristian Păun.
Dumitru Chisăliță, fost director la Romgaz și președinte al Asociației Energia Inteligentă, susține că gazele din Marea Neagră pot ajuta statul român să obțină profit din vânzarea de energie către țările din jur.
„Desigur, trebuie asigurat un mediu propice și pentru operatorii privați care extrag gazul. Asta pentru că statul român nu are capacitatea tehnică de a fora și de a valorifica această resursă”, a punctat acesta.
Haosul energetic din România
În România, strategia energetică este de fapt „de a crește semnificativ exploatarea gazelor fosile”, crede Raluca Petcu, reprezentat al organizației de mediu Bankwatch.
„Începând din 2027, OMV-Petrom se așteaptă să extragă aproximativ opt miliarde de metri cubi pe an în cadrul proiectului Neptun Deep, timp de cel puțin 20 de ani, așa cum reiese din documentele de evaluare de mediu, cu mult peste perioada în care sistemul energetic european ar trebui să renunțe la combustibilii fosili”, arată aceasta.
În mai 2021, Agenția Internațională pentru Energie a avertizat că dezvoltarea de noi proiecte în domeniul petrolului și gazelor naturale trebuie să înceteze imediat pentru ca lumea să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050.
„Statele membre ar trebui mai degrabă să își concentreze eforturile pe înlocuirea combustibililor fosili cu energie regenerabilă, pe intensificarea eficienței energetice și pe furnizarea de încălzire durabilă și curată pentru gospodării”, atrage atenția Raluca Petcu.
Investițiile promise în contract
Înțelegerile contractuale pentru valorificarea gazelor din Marea Neagră au trei părți.
OMV Petrom trebuie să asigure exploatarea, partea de foraje și transport din perimetrul Neptun Deep, așa cum recunoștea chiar Christina Verchere, după ce Romgaz anunța ca va prelua participația Exxon în proiect.
Romgaz, companie de stat, va asigura 50% din costurile totale ale exploatării gazelor și va putea folosi 50% din gazele extrase.
OMV Petrom și Romgaz vor investi până la patru miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino și Pelican Sud include zece sonde, trei sisteme de producție submarine și rețeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.
Statul român care trebuie să asigure infrastructura. În luna iunie, guvernul român a anunțat începerea lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podişor, statul român, prin Transgaz
„Prin această decizie, statul român îşi îndeplineşte, practic, ultima obligaţie, legată de începerea exploatării gazelor naturale în perimetrele offshore ale Mării Negre. Acest proiect, care valorează aproximativ 500 de milioane de euro, este veriga esenţială care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul care duce gazele până în Austria”, a explicat vicepremierul Marian Neacşu.
