• Camarazii România, un grup urmărit pe Instagram de 2843 de foloweri,
• Honor et Patria, prezent pe Facebook cu 20 de mii de urmăritori,
• Casus Belli, care funcționează pe Telegram și are 1667 foloweri

sunt grupurile care au promovat evenimentul a cărui locație a fost păstrată secretă până în ultimul moment.

Trupe românești de rock naționalist precum Clasicmetric, Rotaru, Post Soviet Kids, Brigada 2, precum și Hobbit, din Italia, au urcat pe scenă și au fost susținute prin discursuri naționaliste de aspiranți români, activiști sârbi sau politiceni de extremă dreapta italieni.

Potrivit comunicării oficiale de după eveniment, Blocul Naționalist își propune să fie o platformă care „să reunească organizații, grupuri informale, dar și persoane fizice care aderă la valori comune”.

Principalele valori ar fi, conform platformei lansate la Brașov, „promovarea credinței, valorilor și identității naționale, apărarea libertăților fundamentele ale cetățenilor, susținerea familiei și a unui stil de viață sănătos, conservarea modului de viață tradițional al civilizației europene, precum și formarea unor relații de colaborare cu alte platforme și organizații similare, de peste hotare, având ca obiectiv apărarea Europei, națiunilor independente și suverane”.

Cosmin Popa, specialist în istoria Rusiei și a fostei URSS, spune că, din lista de obiective și valori, „generoase la prima vedere”, lipsește una esențială: democrația.

„Ce fel de drepturi vor să consolideze astfel de mișcări, în condițiile în care nu suflă niciun cuvânt despre democrație?!”, se întreabă retoric Popa.

Camarazii - galeria ultrașilor de la Dinamo

Camarazii, una dintre asociațiile fondatoare, este apropiată galeriei de la Dinamo. Face parte dintre organizațiile care au perturbat meciul de fotbal România-Kosovo.

Promovează mesaje împotriva feminismului sau a comunităților LGBT. Într-una dintre postări afirmă că „feminismul există pentru a demoniza bărbații, a face femeile urâte și a distruge unitatea familială".

Pe bannerele pe care le afișează la meciurile de fotbal, se identifică ca adepți ai mișcării legionare din România.

Pe una dintre pancartele afișate în urmă cu două luni scria „Niciun pas înapoi/Ca în vara lui '27". În 24 iunie 1927, Corneliu Zelea Codreanu înființa Legiunea Arhanghelului Mihail ca organizație paramilitară, teroristă, național-fascistă, mistico-religioasă, anticomunistă, antisemită, anticapitalistă și antimasonică, organizată, finanțată și condusă cu sprijinul organizației naziste SS.

Tot ei au manifestat pentru păstrarea numelui Mircea Vulcănescu pentru o stradă din București. Mircea Vulcănescu a fost un filolog, filozof, publicist, sociolog și poitician român de extremă dreapta, xenofob și antisemit, care a făcut parte din Guvernul Antonescu.

Pe 25 august 2021, mai multe organizații ultras, printre care și Camarazii, au protestat public pentru limitarea accesului pe stadioane a persoanelor nevaccinate.

„În primul rând, considerăm că acceptarea măsurilor impuse în prezent pentru accesul pe stadion pentru a ne satisface pasiunea și plăcerea este împotriva principiilor și integrității noastre ca oameni. Suntem siguri că aceste măsuri, odată acceptate, vor deveni standard în viitor și vor reprezenta «noua normalitate», pe care nu o putem concepe pentru noi și semenii noștri", se arată în comunicatul de presă emis cu această ocazie.

La lansarea Blocului Naționalist a participat și Pompiliu Diplan, din partea grupării antivacciniste Starea de Bine. Ca invitat. A stat la masa prezidiului.

Liderul declarat al camarazilor români este Bogdan Mihai Alecu. Este angajat la EoN în Sibiu, din 2020 și, în urmă cu o lună, a fost promovat ca analist de business.

Are licență în Relații Internaționale și un master în Istorie la Universitatea din București, precum și un internship la Universitatea din Ruhr, tot în Istorie. Scrie frecvent pentru revista clubului Dinamo1984 și este membru al galeriilor de ultrași.

Contactat de Europa Liberă, Bogdan Mihai Alecu ne-a promis un interviu după distribuirea comunicatului despre lansarea platformei, dar nu a revenit și nici nu a mai fost de găsit.

Honor et Patria - gruparea fondată de George Simion

O altă grupare prezentă la formarea Blocului Naționalist a fost Honor et Patria. Grupul a fost fondat de actualul lider al AUR, George Simion. Într-un interviu acordat revistei Ultra, în 2019, când candida independent la europarlamentare, George Simion povestea despre începuturile Honor et Patria.

„În 2003 am pus bazele Honor et Patria alături de un grup de prieteni, primul meci fiind Romania — Luxemburg, la Ploiești, pe stadionul Astra. Prin ochii unui ultras, atmosfera se vedea mai degrabă tristă la meciurile Naționalei, meciul mai sus menționat fiind doar o excepție. La meciurile de acasă nu era un nucleu organizat de susținători, iar deplasările erau greu accesibile. În general, nu exista niciun fel de emulație în jurul echipei naționale. Rămân membru al grupului și astăzi, iată, după mai bine de 15 ani și încerc să ajung la cât mai multe meciuri.”

Contactat de Europa Liberă, George Simion spune că nu a mai mers la meciuri din 2019, fără a preciza clar dacă mai face parte din grup.

Honor et Patria a fost una dintre grupările de pe stadion care au boicotat meciul România - Kosovo, pe motiv că meciul nu trebuia „să aibă loc niciodată”. Și liderul AUR a avut o poziție în favoarea celei susținute de galerie.

„Reconfirmăm partenerilor noștri sârbi că statul român, prin toate instituțiile sale, respectă integritatea teritorială a Serbiei. (...) România recunoaște integritatea teritorială a Serbiei, iar Kosovo este parte a Serbiei", a declarat George Simion într-o conferință de presă, potrivit News.ro.

Casus Belli - Gruparea underground de pe Telegram

Canalul de Telegram Casus Belli - cu 1.660 de urmăritori - a fost cel care a promovat cel mai mult evenimentul. De aici am aflat că trupa italiană de rock identitar și naționalist, Hobbit 1994, a plecat la finalul concertului cu un cadou - un steag al României care avea imprimat pe el un portret al lui Corneliu Zelea Codreanu.

Înainte de eveniment, Hobbit mulțumea „tovarășilor din România, moștenitorii căpitanului Codreanu, pentru invitație și ospitalitate".

Canalul promovează activitățile grupului Camarazii. Majoritatea fotografiilor de pe grup sunt blurate pentru a „proteja” identitatea membrilor, susțin ei.

Cooperarea cu organizațiile internaționale

La evenimentul de lansare au participat, pe lângă trupa Hobbit 1994, și grupări extremiste din Italia și Serbia. Din partea Fortezza Italia a fost chiar președintele Emanuele Tesauro.

El a ținut un discurs care ar fi „subliniat necesitatea de a reitera rolul unei Europe a popoarelor și patriei unite prin rădăcini comune și tradiții milenare împotriva unei Uniuni Europene în serviciul intereselor bancherilor globali”, conform paginii de Facebook a grupării.

Mai discreți au fost activiștii de la Srbska Akcija, o grupare de extremă dreapta din Serbia. Cu ei, Camarazii români au o istorie mai îndelungată.

Cooperarea dintre Srbska Akcija și Camarazii României

Organizația de dreapta din Serbia „Srbska Akcija” („Acțiunea sârbă”) anunța, în septembrie, pe siteul său, că fanii echipei de fotbal din România, printre care și membri ai organizației Camarazii, au scandat „Kosovo este Serbia” la un meci de la București.

Potrivit declarațiilor de pe site, fanii protestau la meciul cu „statul fals” Kosovo.

La București, pe 12 septembrie, meciul dintre echipele naționale ale României și Kosovo a fost întrerupt timp de 50 de minute după ce fanii au afișat un banner pe care scria „Kosovo este Serbia”.

La 20 septembrie, Federația Europeană de Fotbal (UEFA) a amendat Federația Română de Fotbal pentru această scandare pro-sârbă și a impus României să joace următorul meci de calificare pentru Campionatul European pe un stadion gol.

„Suntem recunoscători fraților și tovarășilor români pentru această atitudine (la meciul cu Kosovo), precum și pentru recenta lor acțiune de la Belgrad”, se arată pe site-ul Srbska akcija.

După cum se poate vedea în postările de pe Instagram ale grupului Camarazii, membrii acestuia au vizitat Belgradul în luna iunie.

Într-una dintre postările de atunci, ei au afișat un banner în Belgrad pe care scrie în engleză „țări inventate, fotbal fals pentru noi, nu înseamnă nimic".

În această postare a grupului Camarazii, se afirmă că România nu recunoaște independența Kosovo, dar că „echipa națională a României este forțată de UEFA să joace meciul din această seară la Priștina”.

Au existat incidente și în meciul pe care naționala României l-a disputat cu echipa din Kosovo la Priștina, în luna iunie. Atunci, fanii români au fost obligați să părăsească stadionul după ce au scandat „Kosovo este Serbia”.

Oficial, Belgradul nu recunoaște independența fostei provincii sudice Kosovo, care și-a declarat independența în 2008. Serbia și Kosovo poartă un dialog privind normalizarea relațiilor sub auspiciile Uniunii Europene.

Cooperarea dintre membrii „Camarazii” și „Srbska akcija”, conform anunțurilor și postărilor acestora, durează de ani.

Un membru al „Camarazii", care s-a prezentat drept Georgije, responsabil cu „relațiile externe” în cadrul acestei organizații, a acordat un interviu pentru podcastul găzduit de „Srbska akcija”, în 2020.

„Camarazii” sunt reprezentanți ai „naționalismului modern”- spune el în acel interviu. Camarazii, adaugă, ar fi atractivi pentru „adolescenți, oameni din universități, din școli, de pe stadioane”.

„Elementul care îi leagă pe naționaliștii români și sârbi este, desigur, naționalismul ortodox. În România, din punctul nostru de vedere, nu poți fi un naționalist adevărat, dacă nu ești apropiat de biserică, dacă nu mergi la biserică, dacă nu respecți ceea ce reprezintă biserica”, a declarat el.

Cu doi ani înainte, în 2018, reprezentanții „Srbska akcija”, potrivit site-ului lor, s-au aflat în România pentru a-l omagia pe Corneliu Zelea Codreanu, care a fost liderul român al Gărzii de Fier național-fasciste - Legiunea Arhanghelului Mihail.

Într-un anunț de pe site-ul „Srbska akcija”, s-a afirmat atunci că între ei și „Camarazii" s-a manifestat „prietenia adevărată”.

„În acest an, la o dată atât de semnificativă, o astfel de prietenie a fost complet pecetluită prin participarea delegației Srbska akcija la slujba de comemorare și la conferința cu ocazia acestei aniversări”, se spunea pe site.

Cine este „Srbska akcija”

Pe site-ul web al acestei organizații scrie că aceasta militează pentru „supraviețuirea poporului sârb și restaurarea credinței ortodoxe în rândul sârbilor de astăzi".

În postările de pe site, organizația se opune „Marșului mândriei” din Belgrad, folosind termeni depreciativi pentru populația LGBT. Susține, de asemenea, invazia rusă în Ucraina, dar critică afirmația potrivit căreia obiectivul Rusiei este „denazificarea” Ucrainei, declarat oficial ca obiectiv al războiului de către președintele rus Vladimir Putin.

Membrii acestui grup neînregistrat au participat la numeroase proteste de extremă dreapta și au organizat comemorări stradale pentru colaboratorii ocupanților din cel de-Al Doilea Război Mondial.

La sfârșitul anului 2015, ei au luat cu asalt forumul din cadrul Muzeului de Artă Contemporană din Novi Sad, care avea o abordare critică asupra guvernului de tip fascist Milan Nedic, prim-ministru al Serbiei în timpul ocupației naziste din al Doilea Război Mondial.

La sfârșitul lunii mai 2022, reprezentanții grupului Srbska Akcija au vizitat organizația militantă de extremă dreapta „Legiunea Imperială” din Sankt Petersburg, pe care Departamentul de Stat american a desemnat-o ca fiind o amenințare teroristă globală în 2020, după cum relata Serviciul Balcanic al Europei Libere.

În august, la Belgrad, un bărbat pe nume Bogdan Aleku (Bogdan Mihai Alecu) care s-a prezentat ca istoric și membru al „Camarazii”, a ținut o prelegere la „Club 451” din Belgrad, care este condus de gruparea de extremă dreapta „Zentropa Serbia”.

Prelegerea a avut ca temă „relația dintre poporul sârb și cel român de-a lungul istoriei”.

„Zentropa Serbia” se prezintă pe rețeaua de socializare Instagram drept o „comunitate de naționaliști revoluționari sârbi”. De altfel, „Zentropa” este o rețea transnațională de organizații de extremă dreapta.

Aproximativ 50 de membri ai acestei grupări din Serbia s-au adunat în februarie în centrul Belgradului pentru a marca aniversarea morții lui Milan Nedic, premierul Serbiei în timpul ocupației naziste din cel de-al Doilea Război Mondial.

Anumite organizații neguvernamentale din Serbia au cerut apoi ca poliția să interzică adunarea neonaziștilor, iar autoritățile din Serbia să condamne în mod clar adunările „care celebrează nazismul și antisemitismul”.

În iulie, potrivit unei postări pe Instagram, membrii acestei organizații au făcut fotografii lângă monumentul lui Dimitrije Ljotic, cu mesajul „Nu ești mort”.

Dimitrije Ljotic a fost un ideolog fascist care a colaborat cu ocupantul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al ocupației naziste a Iugoslaviei. Corpul voluntarilor sârbi (SDK), al cărui ideolog era, a participat la masacrul de la Kragujevac (oraș din centrul Serbiei) din 1941, când au fost împușcați aproximativ 3.000 de civili.

Organizația cu numele „Zentropa” nu este înregistrată în Serbia, dar la Agenția sârbă a Registrelor de Afaceri (APR) există o asociație înregistrată „Club 451” din 2021, iar domeniul de activitate al acesteia este „conservarea bunurilor culturii sârbe și europene”.

„Clubul 451” este, de asemenea, asociat cu neonaziștii.

În octombrie 2022, Serviciul Balcanic al Europei Libere a relatat că extremele drepta italiană și sârbă s-au întâlnit în acest club, ocazie cu care au fost afișate simbolul crucii celtice și sloganul „Mândria albă”, un semn distinctiv al grupurilor neonaziste. Un tricou cu aceste simboluri a fost purtat de unul dintre cei care au fost prezenți la acest forum.

Nici Srbska akcija, nici Club 451 nu au răspuns Europei Libere până la ora publicării articolului despre legăturile cu extremiștii români.

Istoricul Cosmin Popa - Toate grupările extremiste au pornit de la grupuscule marginale

Istoricul Cosmin Popa spune că, deși par marginale, grupările extremiste reunite în Blocul Naționalist reprezintă o mișcare periculoasă care se încadrează într-o tendință europeană de radicalizare.

„Este un fenomen pe care l-am întâlnit și îl întâlnim în continuare în țările din Europa Centrală și de Sud-Est. L-am văzut foarte puternic în Ucraina în anii 2000, în Serbia, cu siguranță în Bulgaria, în Ungaria și acum, iată, și în România. Ceea ce este nou este faptul că afirmă aspirații politice foarte specifice. Atunci când vorbești despre crearea unui bloc naționalist, faci o declarație politică și îți recunoști aspirațiile de a obține puterea într-un fel sau altul. Atacarea democrației este singurul lucru pe care aceste grupări scindate îl fac în mod coerent, pentru că nu au un proiect de țară, nu au un program politic”, explică Popa.

Conform unei estimări a BBC din 2019, în România nu exista o coagulare a mișcărilor extremiste. Acum, scopul nedeclarat al acestor grupări ar fi dinamitarea fundamentelor democratice, în ciuda faptului că par marginale.

„Toate mișcările politice extremiste au pornit de la grupuscule marginale, considerate chiar bizare la vremea respectivă, dar întotdeauna nu au făcut altceva decât să exploateze politic și organizatoric momentele tensionate, momentele dificile prin care a trecut o societate sau alta”, mai explică Popa.

Istoricul spune că ele se vor consolida treptat și vor încerca să acapareze puterea. Nu înseamnă că vor reuși, dar internaționalizarea puternică a mișcării în ultimii ani ar fi un element favorizant.