Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), biroul teritorial din Galați, au decis neînceperea urmăririi penale, după ce Europa Liberă, pe baza informațiilor furnizate de un avertizor de integritate din Spitalul Săpoca și a propriilor filmări, a dezvăluit un posibil caz de mită.
Directoarea economică a Spitalului Săpoca, Oana Anica, și șoferul ei au fost filmați de Europa Liberă în timp ce intrau cu mai multe plase în Ministerul Sănătății.
O sursă din spital relata pentru Europa Liberă și prezenta fotografii care arătau că în sacoșe ar fi fost cârnați de Pleșcoi, celebri în zona Buzăului, unde este și spitalul.
Acest posibil „cadou” făcut de directoare unor funcționari din minister ar fi venit într-un moment cheie, susținea aceeași sursă din spital, pentru că urmau o evaluare și un plan de restructurare pentru conducerea unității medicale.
Investigația procurorilor s-ar fi limitat la audierea celor două persoane care au introdus pungile în minister, susține deputatul Emanuel Ungureanu, cel care a sesizat procurorii anticorupție și a primit un răspuns de la ei.
Parlamentarul a fost anunțat în scris, conform legislației, că sesizarea lui s-a finalizat cu neînceperea urmăririi penale (NUP).
„Nici măcar nu au fost interesați să verifice camerele de înregistrare de la spital. E o bătaie de joc”, susține deputatul USR.
Acesta a fost anunțat de DNA Galați că procurorii au clasat cazul pentru că directoarea economică a Spitalului Săpoca i-a convins că a adus de la Buzău, de la 100 de kilometri distanță, doar pungi mari pline cu covrigi. Și covrigii de Buzău sunt celebri, precum sunt și cârnații de Pleșcoi.
„DNA mi-a trimis o soluție de clasare care, dacă n-ar fi tragică, ar fi comică, spunând că nu erau cârnați în pungi, ci covrigi, că mașina n-a plecat să ducă doar cârnați, ci cu documente la minister, în mod legal, și pe drum au găsit niște covrigi și nu i-au făcut cadou vreunui funcționar, ci au vândut covrigii. Apare și suma cu care i-ar fi vândut în minister.
DNA a acceptat fără nicio problemă această variantă halucinantă cum că mașina unui spital public merge încărcată cu pungi la minister, cu funcționari plătiți să își facă treaba, iar, printre acte, mai vând niște covrigi”, susține Ungureanu.
Așadar, potrivit documentului primit de deputatul Emanuel Ungureanu de la procurorii DNA, directoarea economică și șoferul au plecat să ducă acte la Ministerul Sănătății, nicidecum plase cu cârnați de Pleșcoi.
Interesant este că cei doi angajați ai spitalului din Buzău susțin că nu au dus la minister nici pastramă, deși Europa Liberă nu a scris despre această posibilitate.
Directoarea și șoferul le-au spus, în schimb, procurorilor că, pe drum, au găsit celebrii covrigi de Buzău. Și, pe lângă documente, au dus la Ministerul Sănătății și multe șiruri de covrigi.
Directoare susține că solicitarea pentru covrigi a venit de la Lidia Onofrei, angajată a Ministerului Sănătății și președintă a Consiliului de Administrație a Spitalului Săpoca. Numai acesteia i-a dus nouă șiruri de covrigi, pe care Onoferi i-a plătit. 15 lei pentru fiecare șir.
Nu a fost singura funcționară din minister interesată de celebrii covrigi, spune directoarea, iar șoferul îi confirmă varianta.
Acesta susține că a dus alte șiruri de covrigi la etajul patru. Acolo le-a împărțit mai multor funcționari pe care nu-i cunoștea și nici nu știa ce funcții au. Și ei au plătit.
DNA: fapta nu există
Europa Liberă a cerut un punct de vedere și structurii centrale a Parchetului Anticorupție. „La data de 05 iulie 2023, în cauza la care faceți referire, constituită ca urmare a sesizării depuse de către persoana menționată în cererea dvs., a fost dispusă soluția clasării conform art. 16 alin. 1 lit. a („fapta nu există”) din Codul de Procedură Penală”, a fost răspunsul primit de la Departamentul Comunicare al DNA.
La întrebările legate de modul în care a fost realizată ancheta și concluzia legată cum că în pungi ar fi fost covrigi, nu altceva, ni s-a transmis că ni se pot da explicații.
„Precizăm că alte informații nu vă pot fi puse la dispoziție, deoarece în conformitate cu prevederile art. 316 din CPP, ordonanța de clasare se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate din punct de vedere procesual penal. Mai mult actele de urmărire penală îți păstrează caracterul nepublic, stabilit de art. 285 alin. 2 din Codul de Procedură Penală, și după terminarea acestei faze procesuale și adoptarea unei soluții în cauză, aspect statuat și prin Decizia CCR nr. 611 din 3 octombrie 2017”, au mai precizat în răspuns reprezentanții DNA.
Cazul „Cârnații de Pleșcoi de la Săpoca”
Europa Liberă a dezvăluit cum, pe 23 mai, chiar cu presa în fața Ministerului Sănătății, acolo unde se desfășura un protest al angajaților Sanitas, directoarea economică a Spitalului Săpoca a intrat cu mai multe pungi în minister.
Posibila miză a sacoșelor era un plan de reorganizare și evaluare pe care conducerea spitalului urma să le primească de la directorii din Ministerul Sănătății, susținea un avertizor de integritate de la Săpoca.
El a trimis Europei Libere inclusiv poze cu cârnații de Pleșcoi din frigidere, apoi cu pungile în care au fost încărcați.
Reporterii Europa Liberă au filmat apoi cum pungile erau aranjate în parcarea Ministerului Sănătății.
Aceleași pungi au fost apoi duse în minister de directoarea economică, Oana Anica, și de un șofer.
Europa Liberă a discutat atunci cu Oana Anica.
„Aveți dumneavoastră probe că am intrat în minister, m-ați văzut dumneavoastră personal, ce probe aveți?”, a fost primul răspuns al directoarei.
În momentul în care i-am răspuns cu „da” la aceste întrebări și i-am spus că avem înregistrări video și fotografii făcute de reporterul Europa Liberă, acesta a replicat:
„Să mi le dați imediat, să mi le trimiteți imediat!”.
După ce i-am precizat că nu ne poate ordona acest lucru, aceasta a mai adăugat
„Cu asta vă ocupați dumneavoastră?!”
I-am spus că munca de jurnalist presupune verificarea informațiilor privind posibile comportamente ne-etice ale unor manageri și oficiali. Directoarea Oana Anica a închis telefonul.
Pe 6 iunie, conducerea Spitalului Săpoca a trimis un punct de vedere la informațiile publicate de Europa Liberă, după ce inițial refuzase să comenteze cazul.
„În referire la solicitarea dumneavoastră, va comunicăm următoarele. Situația sesizată de dumneavoastra este una de natură tendențioasă care poate deteriora imaginea publica a spitalului nostru, generând neincredere la nivelul opiniei publice.
Considerăm că se datoreaza unui schimb de informații incorecte, lipsite de imparțialitate, nedorindu-se altceva decât utilizarea mass-media ca instrumentul unor persoane cu un scop bine definit în timp, persoane care, sub masca iluzorie a avertizorului de integritate nu fac altceva decât să își consolideze anumite poziții care le sunt puse în pericol de schimbări de natură organizatorică ce au loc la nivelul instituției! Informațiile prezentate sunt total incorecte, iar cronologia și veridicitatea acestora nu sunt nicidecum cele ce v-au fost sesizate!”
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca este cea mai mare unitate medicală din România, destinată bolnavilor cu probleme psihiatrice care nu au discernământ în fața legii.
Despre Spitalul Săpoca
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, județul Buzău, este în subordinea Ministerul Sănătății. Director este Gabiela Piriu.
În România sunt patru spitale de psihiatrie cu măsuri de siguranță, unități în care sunt internate de obicei persoane cercetate de magistrați sau condamnate de instanțe, dar care nu au discernământ.
Mai exact, persoanele considerate fără discernământ care comit ilegalități nu sunt trimise la închisoare, ci în unul din aceste patru spitale regionale cu măsuri de siguranță sporite.
Aceste unități sunt situate în localitățile Jebel (capacitate de 400 de paturi) – județul Timiș, Ștei – județul Bihor (200 de paturi), Pădureni (250 de paturi) – județul Iași și Săpoca (800 de paturi) – județul Buzău. Aici mai trebuie precizat că toate cele patru spitale se află în subordinea Ministerului Sănătății.
Cel mai mare spital de acest gen este cel de la Săpoca, aici ajung persoanele fără discernământ care sunt condamnate în toată partea de sud și centru a țării, inclusiv din București. Bugetul spitalului este de aproape 80 de milioane de lei, cam tot atât cât celelalte trei unități cu același profil.
