1. Consumatorul
„Mănânc dulciuri când sunt supărată”.
Anisia are 12 ani și se chinuie să scape de kilogramele în plus încă de când se juca cu ursulețele de pluș. Are 89 de kilograme și mărturisește la #dependențe cât de dificil îi este să renunțe la patima care a făcut-o să aibă greutatea unui adult.
Vede în mâncare – în special în dulciuri – rezolvarea pentru fiecare supărăre. Se ceartă cu mama? Dulce. Are o zi proastă la școală? Dulce. Se simte tristă? Parcă-ar merge ceva dulce.
„Simt că am nevoie de dulcele ăla ca să îmi schimb dispoziția, dar nu mă ajută”, recunoaște adolescenta.
Cât de răspândită e dependența de zahăr? Cum se manifestă? Care sunt efectele pe termen mediu și scurt?
Paula Rusu caută răspunsurile la aceste întrebări și multe altele într-un nou episod #dependențe – la Europa Liberă.
2. Cifrele
România e pe primul loc în Uniunea Europeană la obezitatea infantilă. 30% dintre copiii de 7-9 ani sunt supraponderali, în timp ce între 15 și 20% dintre ei sunt obezi.
Mâncarea poate da dependență la fel ca orice altă substanță care eliberează în creierul nostru endorfine, acei hormoni ai fericirii. Zahărul este campionul acestei dependențe. Nu doar copiii sunt victimele listelor lungi de alimente care conțin zahăr adăugat în diverse forme.
Unu din zece români suferă de o boală metabolică complexă: diabet, sindrom metabolic, boli cardio-vasculare, obezitate – conform datelor Ministerului Sănătății.
Ceilalți nouă știu puține despre dependența de zahăr și urmările nefaste pentru trup și minte ale acesteia.
1,5 milioane de români au diabet, însă doar 900.000 urmează un tratament pentru această boală, conform Societății Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
3. Pericolul
Medicii nutriționiști cu care am vorbit spun că văd zilnic, la cabinet, cât de răspândită a devenit dependența de zahăr.
„Obezitatea a devenit o pandemie atât la adulți, cât și la copii. Care sunt alimentele care dau cel mai repede dependență? E clar că zahărul și tot ce înseamnă dulciuri procesate”, explică medicul Daciana Ispir, expert în nutriție.
Însă cum îți dai seama că ești dependent de dulce?
Emma Parfenie, fost sportiv de performanță, ne explică: „După masă ai vrea să iei o bucățică de ceva. Te mai învârți pe undeva, aș mânca ceva dulce. Această nevoie permanentă de a lua ceva și a gusta ceva dulce, cât de mic, aceea este dependența.”
Spre deosebire de alte boli, aceasta se vede cu ochiul liber, spune medicul Daciana Ispir.
„În momentul în care circumferința abdominală este crescută e clar că vorbim de acea grăsime [și] la nivelul organelor. Dacă grăsimea de pe picioare este moartă, cea de la nivel abdominal se comportă ca o glandă care secretă niște hormoni și perturbă statusul organismului”
Ce înseamnă asta, dincolo de aspectul inestetic? „Predispoziție către hipertensiune și diabet. Trigliceride crescute în sânge, glicemie crescută, tensiune crescută”.
Da, e valabil și la copii, punctează Daciana Ispir.
4. Tratamentul
Renunțarea la zahăr nu e atât de ușoară pe cât ar putea crede unii.
„După două zile fără zahar eu am început să tremur, să fiu nervoasă, am început să plâng”, spune Daniela Carpen, mama Anisiei.
Același lucru l-a observat și la fiica ei.
Din iulie, adolescenta și mama ei urmează programul de nutriție și sport pentru copii cu tulburări alimentare „La masă cu mine”, derulat de Asociația „Zi de Bine” condusă de fosta jurnalistă Melania Medeleanu.
„Am intrat împreună în același program încercând să lucrăm ca o echipă în programul ăsta. Pentru că nu este o dietă, încercăm să stablim un mod de viață sănătos.” spune Daniela Carpen, mama Anisiei.
Societatea nu mai blamează ca odinioară această boală care astăzi ucide, pe Glob, mai mult decât foamea.
„Oamenii în ziua de azi sunt diplomați și nu o să-ți spună nimeni că ești gras”, spune Claudia Penda, o femeie de 45 de ani, care s-a vindecat de această dependență.
„O să zică, băi, nu ne băgăm în viața omului, lasă-l, că important este să fie bine. Bine nu ai cum să fii cu saci de greutate după tine”.
Claudia Penda se consideră astăzi dependentă de sport, cea mai sănătoasă cale prin care o persoană supraponderală sau obeză poate scăpa de kilogramele în plus.
Românii nu au însă o relație foarte bună cu sportul: potrivit Forumului Român de Diabet, doar unul din trei români spune că face mișcare săptămânal. E cea mai mică cifră din Europa.
Anual, 24.000 de români mor anual din cauza diabetului, un număr similar cu populația Sighișoarei
