Clubul Valdai este o reuniune a analiștilor și jurnaliștilor și a fost organizat la Soci, stațiunea preferată a lui Putin de la Marea Neagră.
Putin a reluat un discurs familiar, transmis și în urmă cu un an de ziua lui, pe 7 octombrie, și la fiecare întâlnire pe care o are cu liderii agreați de Kremlin despre noua ordine mondială, despre Rusia forțată să invadeze Ucraina la presiunea Occidentului și în special a SUA, și despre presiunea pe care Rusia ar suporta-o permanent din partea Vestului.
Despre aderarea Ucrainei la NATO
„Am fost întotdeauna împotriva acestui lucru și poziția noastră are o bază serioasă, deoarece extinderea NATO la granițele noastre amenință direct securitatea noastră”, a spus Putin.
„NATO este, de fapt, în primul rând, un instrument al politicii externe a SUA”.
Relația cu Occidentul cel „arogant”
El a acuzat din nou Occidentul că refuză cu „aroganță” orice compromis și că şi-a pierdut simţul măsurii şi al realităţii.
„Noi suntem confruntaţi în principal cu sarcina de a construi o nouă lume", o lume multipolară, şi-a enunţat Putin obiectivul în politica externă. Din acest motiv, spune el, ofensiva rusească în Ucraina nu este „un conflict teritorial", ci un eveniment care trebuie să determine „principiile pe care va fi fondată noua ordine mondială".
„Influența occidentală asupra lumii este o schemă uriașă Ponzi”.
„Auzim mereu «trebuie», «aveţi obligaţia», «vă avertizăm serios». Dar cine sunteţi voi? Ce drept aveţi să avertizaţi pe cineva? Probabil ar fi timpul să renunţaţi la această aroganţă, să nu vă mai comportaţi în acest mod cu lumea întreagă. Ar fi timpul să renunţaţi la această gândire, rămasă din epoca stăpânirii coloniale. Acea epocă a trecut demult şi nu se va mai întoarce vreodată", a spus Putin la Clubul de Discuţii de la Valdai, desfăşurat în staţiunea Soci într-un dialog imaginar cu Occidentul.
„Toată lumea îşi dă seama că în sistemul internaţional în care domneşte arbitrariul (...) oricine poate fi atacat pentru simplul motiv că el sau ţara sa nu este pe placul hegemonului, care şi-a pierdut simţul măsurii şi, aş spune, simţul realităţii. Din nefericire, trebuie să admitem că omologii noştri din Occident şi-au pierdut simţul realităţii", a spus preşedintele țării care a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.
El a criticat Occidentul pentru că nu este capabil de compromis, în ciuda soluțiilor oferite de Rusia.
„Noi am încercat mereu şi încercăm în continuare să oferim soluţii care ţin cont de interesele tuturor, dar interlocutorii noştri din Occident par să fi uitat complet de concepte precum reţinerea rezonabilă, compromisul, disponibilitatea de a renunţa la ceva pentru a ajunge la un rezultat acceptabil pentru toată lumea. Ei sunt cu adevărat obsedaţi de un singur lucru: să-şi atingă interesele cu orice preţ. Dacă aceasta este alegerea lor, hai să vedem ce va rezulta din asta!", a spus Putin.
„Aderarea la abordarea blocurilor, dorința de a conduce lumea într-o situație de confruntare constantă între „noi” și „ei” este o moștenire vicioasă a secolului XX. Este un produs al culturii politice occidentale. Occidentul are întotdeauna nevoie de un inamic.”
Războiul din Ucraina. „Nu noi am început așa-zisul război”
Vorbind tot despre războiul din Ucraina, preşedintele rus a susţinut că aceasta a fost provocat de Occident, întrucât Statele Unite sunt un „hegemon" care se consideră deţinătorul adevărului absolut pe Planetă.
„Există o presiune militară și politică în continuă creștere [din Occident]. Trebuie să răspundem. Am spus de multe ori că nu noi am început așa-zisul război din Ucraina. Dimpotrivă, noi încercăm să-l încheiem", a spus Putin. El susține că Ucraina a pierdut 90.000 de soldaţi.
Situația economiei ruse
Putin a spus că, în ciuda sancțiunilor occidentale, economia rusească poate susţine financiar efortul pentru conflictul din Ucraina şi că trece în prezent prin schimbări structurale.
„Avem o situație stabilă, durabilă. Am depășit toate problemele care au apărut după ce ni s-au impus sancțiuni și am început următoarea etapă de dezvoltare pe o bază nouă. Ne descurcăm [cu finanțarea conflictului] și am motive să cred că ne vom descurca și în viitor. În cele din urmă, la sfârșitul anului vom avea un deficit [bugetar] undeva în jur de 1% din PIB. Și pentru anii următori - 2024-2025 - ne așteptăm ca deficitul să fie undeva în jur de 1% din PIB.
„Acesta este un buget complet sănătos și o economie sănătoasă, așa că nu este adevărat să spunem că cheltuim prea mult pe arme și uităm de unt”.
Despre teste nucleare și doctrina nucleară
Putin a spus că nu este pregătit să declare că Rusia trebuie să reia testarea armelor nucleare, dar că „teoretic am putea revoca ratificarea” tratatului internațional de interzicere a testelor nucleare. A refuzat să excludă posibilitatea de a relua testele cu arme nucleare, sistate în urmă cu mai mult de trei decenii.
El a recunoscut că a testat cu succes racheta sa intercontinentală de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, cu o rază de acțiune de câteva mii de kilometri.
New York Times a scris că imagini din satelit surprind o activitate specifică într-o bază bază rusă de lansare din Arctica și că Moscova ar fi pe cale să pregătească sau poate a şi efectuat deja un nou test cu o rachetă de croazieră cu propulsie nucleară, cunoscută sub numele de Burevestnik. Aceste imagini din satelit au surprins deplasări de avioane şi vehicule „asemănătoare pregătirilor care au precedat teste anterioare” efectuate în 2017 şi 2019.
Se cunosc puţine lucruri despre această armă cu o rază de acţiune foarte mare. Putin a prezentat în 2018 această armă alături de alte cinci arme strategice. Burevestnik a fost testată de 13 ori - fără succes - în perioada 2017-2019, potrivit ONG-ului Nuclear Threat Initiative, citat de NYT.
Autorităţile ruse au emis la sfârşitul lunii august un aviz prin care cereau avioanelor să evite această „zonă de pericol temporar” până cel puţin la 6 octombrie.
Vladimir Putin a mai anunţat că Rusia aproape a finalizat lucrările la sistemul său de rachete balistice intercontinentale Sarmat, un alt element cheie al noii sale generaţii de arme nucleare.
Putin, care a reamintit în repetate rânduri lumii puterea nucleară a Rusiei de la lansarea invaziei sale în Ucraina la 24 februarie 2022, a declarat că nimeni în deplinătatea facultăţilor mintale nu ar folosi arme nucleare împotriva Rusiei. Dacă un astfel de atac ar fi detectat, a spus el, „un număr atât de mare de rachete ale noastre, sute, sute, ar apărea în aer, încât niciun inamic nu ar avea şanse de supravieţuire".
Cât privește doctrina nucleară rusă, el a spus că nu e nevoie de schimbarea ei. Aceasta prevede că Rusia poate recurge la armele nucleare doar ca răspuns la un atac nuclear sau dacă se confruntă cu o ameninţare la adresa existenţei statului. „Trebuie să ne schimbăm? De ce? Nu există astăzi nicio situație în care existența statului rus să fie amenințată".
De asemenea, Putin a pledat pentru creşterea numărului membrilor permanenţi în Consiliul de Securitate al ONU, respectiv să primească acest statut India, Brazilia şi Africa de Sud. „Desigur, acele țări trebuie să fie reprezentate în Consiliul de Securitate al ONU care capătă o mare importanță în afacerile internaționale și, datorită puterii lor, pot influența și influențează modul în care sunt decise problemele internaționale cheie. Ce țări? India, Brazilia, Africa de Sud."
Un asemenea demers ar dilua opoziția din Consiliu la Rusia, iar țările indicate de Putin sunt favorabile Rusiei.
Despre cooperarea cu China
„Ne vom extinde interacțiunea (cu China) în sfera securității. Nu creăm niciun bloc împotriva nimănui, dar suntem forțați să reacționăm la ceea ce se întâmplă în jurul statelor noastre”.
Moartea lui Prigojin: sub influența drogurilor și a grenadelor manevrate în joacă la bord
Putin spune că avionul prăbușit în august și în care se afla șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a fost aruncat în aer de grenade aruncate în joacă între cei aflați la bord sub influența drogurilor și a consumului de alcool.
El a spus că anchetatorii au greşit pentru că nu le-au făcut teste de alcoolemie şi pentru consum de droguri victimelor și că în trecut au fost găsite cantităţi de cocaină în sediul Wagner din Sankt Petersburg.
Avionul privat Embraer cu care Prigojin călătorea spre Sankt Petersburg s-a prăbuşit pe 23 august în apropiere de Moscova, iar toate cele 10 persoane aflate la bord au murit.
Putin a susținut că şeful comisiei de anchetă i-a spus că după accident au fost găsite fragmente de grenade de mână au fost găsite în cadavrele celor ucişi în accident.
„Nu a existat niciun impact extern asupra avionului - acesta este deja un fapt stabilit", a spus Putin, pentru a înlătura suspiciunile că avionul ar fi fost doborât din ordinul său după ce șeful Wagner a încercat să ia cu câteva luni în urmă Kremlinul cu asalt, dar s-a oprit la intrarea în Moscova.
