Linkuri accesibilitate

20.000 de copii ucraineni răpiți de Rusia, doar 400 repatriați. ONU: Unii au fost maltratați


Copii ucraineni refugiați în România, la un concurs sportiv.
Copii ucraineni refugiați în România, la un concurs sportiv.

Autoritățile ucrainene spun că au identificat și verificat aproape 20.000 de copii care au fost duși în Rusia în timpul războiului, din care doar 400 s-au întors în țară. ONU reclamă inexistența unui sistem de redare a lor țării-mamă și maltratarea unora din cei întorși în țară.

Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) a declarat luni că este îngrijorat de lipsaa unui sistem de returnare a copiilor ucraineni duși în Rusia de la invadarea țării de către Moscova anul trecut și că unii dintre cei care s-au întors au raportat maltratări.

Autoritățile ucrainene spun că au identificat și verificat aproape 20.000 de copii care au fost duși în Rusia în timpul războiului.

Ucraina a repatriat până acum peste 400 de copii și nu știe cu exactitate câți mai sunt pentru că nu are acces în Rusia sau în zonele din teritoriul ocupat din sud și est.

„Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului rămâne profund îngrijorat de faptul că nu există un sistem stabilit de returnare a copiilor ucraineni care au fost transferați în alte regiuni din teritoriul ocupat de Rusia sau în Federația Rusă”, a declarat Nada Al-Nashif, adjunctul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, de la Geneva, citată de Reuters.

„Printre copiii care s-au reunit cu familia după ce rudele au călătorit în Federația Rusă pentru a-i recupera, unii au descris că au suferit violențe psihologice sau fizice sau sau au fost martori ai violenței ei din partea personalului educațional de acolo”.

Moscova a negat în repetate rânduri că ar fi luat cu forța copii ucraineni, susținând că doar i-a „mutat” pe cei din orfelinate sau lipsiți de grija părintească în Rusia pentru propria lor siguranță și că i-ar fi plasat pe cei mai mulți dintre ei la rudele din Rusia.

Curtea Penală Internațională i-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin și pe comisarul rus pentru drepturile copilului Maria Lvova-Belova de crime de război pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului a cerut mai multă presiune internațională asupra Moscovei pentru a ajuta Kievul să aducă copiii acasă.

În luna martie a acestui an, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pe care i-a acuzat de deportarea ilegală a copiilor din Ucraina, ceea ce constituie o crimă de război.

Mandatele au fost emise după ce Putin a emis un decret de accelerare a acordării cetățeniei ruse copiilor ucraineni puși în adopție în Rusia după ce au fost deportați forțat.

În discursul său susținut în fața ONU în septembrie anul acesta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că se folosește de cereale, de energie și sau de copiii răpiți în războiul pe care-l duce în Ucraina ca de „o armă”.

Președintele ucrainean a condamnat practica Rusiei din timpul războiului de a duce cu forța copiii ucraineni în Rusia, numind-o „genocid”.

„Cunoaștem numele a zeci de mii de copii și avem dovezi despre sute de mii de alți copii răpiți de Rusia în teritoriile ocupate ale Ucrainei și deportați ulterior”, a transmis Volodimir Zelenski.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG