Până în 2050, toate statele membre ale UE vor renunța la exploatarea cărbunelui. România a decis să renunțe la cărbune încă din 2030. Statul vrea parcuri solare și centrale electrice pe gaz, în locul termocentralelor. În sud-vestul țării, mai sunt 12.000 de mineri. UE dă o jumătate de mld. de euro pentru 400 de microîntreprinderi în care să lucreze minerii rămași fără meserie. În fața unui viitor incert, cu viața pusă în pericol prea des din cauza accidentelor de muncă, minerii gorjeni au ajuns să-și pună încrederea în platforme politice care promovează idei rusofile sau extremiste, precum AUR și SOS.
Minerii din Gorj așteaptă de la stat soluția
Gorjul are aproape 350.000 de locuitori, dintre care doar 65.000 mai au loc de muncă, conform datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Cam 20.000 dintre gorjeni încă lucrează în industria cărbunelui, în mine, cariere sau în termocentrale. O treime deci. Mult mai puțini oricum față de deceniile trecute.
Înainte de 1989, în Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt și Teleorman, lucrau direct sau depindeau de extracția de cărbune aproape un milion de locuitori, estimează liderul de sindicat Manu Tomescu.
„Mare parte din acest milion de persoane a ieșit la pensie sau a plecat în străinătate sau în alte orașe cu mai multe locuri de muncă. Acum mai sunt foarte puțini mineri”, adaugă Tomescu.
Datele sunt confirmate de statistici. După 1990, au fost închise peste 556 de mine și cariere, potrivit datelor Guvernului României. Minerii care au mai rămas extrag lignit din cariere de suprafață. Toți lucrează la compania de stat Complexul Energetic Oltenia (CEO), din subordinea Ministerului Energiei.
CEO numără aproape 10.500 de muncitori, conform datelor societății raportate la Fisc, dintre care 79%, în jur de 8.200 de oameni, lucrează în cele șapte cariere din Gorj: Roșia, Jilț, Pinoasa, Tismana, Hușnicioara, Lupoaia și Peșteana.
Pentru cei care nu vor ieși la pensie între timp, 2030 înseamnă un moment de cumpănă.
Nu doar cei 8,200 de mineri din Gorj vor rămâne fără slujbe după 2030. Aceeași soartă o vor avea și minerii de subteran. Mai sunt 3.800, conform datelor Complexului Energetic Hunedoara. Ei scot huilă din mine, dar activitatea lor este mai mult pentru întreținerea minelor, ca să nu se prăbușească și să producă dezastre de mediu în zonă.
„Eu știu ca și viața este una din ce în ce mai incertă, ca să nu spun grea. Din cauza acestui program de închidere, asumat prin lege de Guvernul României”, continuă Manu Tomescu.
Programele de închidere a minelor și carierelor de cărbune a început în 1997, în timpul premierului Victor Ciorbea, cel care și-a dat demisia după un protest violent al minerilor din Valea Jiului.
Teama guvernanților de puterea socială a minerilor, după cele două Mineriade, schemele de personal supraîncărcate și puterea calorică a cărbunelui din România, mai mică față de cel din Polonia sau Germania, au dus la programe publice agresive de reducerea a numărului minerilor.
Politica publică s-a oprit însă aici. Nu a mai apărut nimic în loc.
„Au fost făcute programe de concedieri de-a lungul timpului, disponibilizări de locuri de muncă, închideri de capacități. Iar cei tineri au căutat locuri de muncă în alte zone ale țării sau în alte țări din Europa”, se plânge Tomescu.
Așa se face că acum regiunea e depopulată, sărăcită și fără perspective.
Mineritul dispare, unde vor lucra minerii?
Acum, în octombrie 2023, din cei aproape 65.000 de salariați din Gorj, aproape 20.000 sunt legați într-un fel sau altul de cărbune. Peste șapte ani, aproximativ 5000 vor fi ieșit la pensie. Pentru că munca este dificilă, se pot pensiona și după 52 de ani, cu 13 ani mai devreme față de vârsta minimă standard.
15.000, însă, vor merge spre alte orizonturi și alte meserii.
La Complexul Energetic Oltenia, în noile centrale pe gaz și în parcurile fotovoltaice, își vor găsi loc de muncă doar 500 dintre ei, conform planurilor CEO.
„Desigur, în aceste centrale pe bază de gaz și pe energie eoliană nu vor muncii miile de angajați de acum de CEO. Vorbim de câteva sute care vor lucra acum. Pentru restul, este un program la Ministerul Investițiilor și Programelor Europene, prin care IMM-urile vor fi sprijinite să absoarbă diferența de locuri de muncă”, răspunde Sebastian Burduja la întrebarea care îi frământă pe toți.
Județul Gorj a primit de la Comisia Europeană 456 de milioane de euro prin programul european Tranziție Justă. Guvernul trebuie să adauge 100 de milioane de euro, pentru recalificarea și angajarea șomerilor din minerit.
Jumătatea de miliard de euro trebuie investită în peste 400 de microintrepinderi care să angajeze minimum 1-2 oameni. Deci se vor mai crea 800 de posturi. Insuficient pentru cei ce vor rămâne pe drumuri.
Nici aceste job-uri nu sunt certe însă. Programul european are întârzieri majore. Firmele private nu pot să aplice pentru finanțări, pentru că Ministerul Proiectelor și Investițiilor Europene nu a făcut corect ghidurile.
Alina Costachescu, secretar de stat MIPE, a declarat, joi seara, la un eveniment al organizației Bankwatch, că ghidurile de finanțare vor fi realizate până la sfârșitul anului.
„Vrem să facem ca toate aceste programe să fie utile”, a justificat Costachescu întârzierea.
Niciun euro din fondurile puse la dispoziție de UE nu a fost cheltuit încă. Până acum, s-au ținut doar cursuri de recalificare.
„Dar și aceste cursuri. Nu faci întâi cursul și apoi vii cu meseria. Pentru că aceste cursuri, cheltuindu-se banii pe aceste cursuri, copiem modelul din Valea Jiului, care nu mai este Valea Jiului, este Valea Plângerii”, atrage atenția Mircea Gherendi.
Se referă la minele din subteran închise acum un deceniu. În locul lor nu au apărut alte locuri de muncă în Valea Jiului. Iar acum minerii din Gorj se tem că situația se va repeta.
Robert Filip, primarul din orașul Rovinari, acolo unde ajunge cărbunele extras din cariere, spune că zona nu este tocmai pregătită pentru afaceri.
„Noi nu avem nici măcar un drum express, nu mai vorbesc de autostradă. Sunt multe lucruri de făcut, dacă se vrea ca oamenii să aibă locuri de muncă în continuare. Dacă se vrea asta. Oportunități sunt, Gorjul are multe resurse. Acum, infrastructura județului nu este pregătită de alte afaceri. Județul este unul monoindustrial. Și specializarea la universitatea din Târgu Jiu era pentru ingineri petrochimiști. Meserie care nu mai este acum la mare căutare”, spune Robert Filip.
Primarul crede că, dacă Gorjul ar avea drumuri bune, altfel s-ar pune problema.
„Se pot dezvolta afaceri în domeniul auto, al serviciilor, sere agricole.”
Acolo unde lipsește perspectiva, Rusia și extremismul pândesc la colț
Fără perspective sigure pentru un loc de muncă, cu viața pusă în pericol zi de zi, minerii din Gorj găsesc un refugiu în partidele populiste, extremiste, care de multe ori preiau discursul Moscovei. În Gorj, filialele formațiunilor politice Alianța pentru Unirea Românilor și SOS România au o popularitate record în rândul electoratului, așa cum reiese dintr-un sondaj făcut de filiala PNL Gorj și obținut, pe surse, de Europa Liberă.
AUR este condus de George Simion și Claudiu Târziu, doi lideri care au deseori discursuri populiste sau anti-europene. De partea cealaltă, SOS este condus de senatoarea Diana Șoșoacă. Aceasta a făcut parte din echipa lui Simion până în 2021 și este singurul politician declarat prorus. S-a întâlnit deseori și cu ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin.
SOS, partidul senatoarei Diana Șoșoacă, ar obține 10% în Gorj, conform ultimului sondaj realizat de PNL Gorj. În partid au intrat inclusiv lideri de sindicat din minerit, precum Constantin Crețan, Nicu Bunoaică și Lulu Păuna.
La nivel național, formațiunea Dianei Șoșoacă are 5%, conform unui studiu realizat de Avangarde. Ar trece pragul electoral, dar scorul e totuși la jumătate față de Gorj.
„Aici câștigă foarte mult aceste partide care au platforme populiste, ca să spun așa, sau care se bazează foarte mult pe a critica, într-un mod, eu știu, justificat, puterea politică actuală, care conduce țara. Deci, oamenii se îndreaptă spre aceste partide”, explică Manu Tomescu scorul foarte mare al SOS în Gorj.
Diana Șoșoacă nu a răspuns la apelurile și la mesajele trimise pe WhatsApp în legătură cu influența pe care o câștigă partidul său în Gorj.
AUR, partid cu numeroase mesaje de extremă dreapta, are aproape 20% din opțiunile electorale ale gorjenilor, conform aceluiași sondaj realizat de PNL Gorj.
George Simion a răspuns într-un mesaj că refuză să dialogheze cu reporterul Europa Liberă, fiind nemulțumit de modul cum a relatat publicația activitatea sa.
A confirmat doar că filiala din Gorj stă bine în sondaje. „Așa este”, a răspuns el sec.
Partidele populiste, precum AUR și SOS, au crescut în sondaje în regiunea din sud-vestul țării și pentru că au dat vina pe Uniunea Europeană pentru închiderea minelor. Însă nu toți minerii iau în serios retorica acestor partide.
Reporter: Credeți că șefii din CEO sau politicienii dau vina prea mult pe Uniunea Europeană, în loc să-și asume niște decizii?
Manu Tomescu, lider de sindicat CEO: În primul rând, tot ce înseamnă clasă politică dă vina pe Uniunea Europeană. Dar eu pun cea mai simplă întrebare, normală și de bun simț. De ce noi toți românii plecăm în Uniunea Europeană și nimeni nu vine în România la muncă?
