„Mr. Gorbatchev, tear down this wall” („Domnule Gorbaciov, dărâmați acest zid”) – spunea în 1987, într-o vizită în Berlinul de Vest, fostul președinte american Ronald Reagan. Doi ani mai târziu, tinerii est-germani sunt pe zid, la propriu. Este 9 noiembrie 1989, iar baroasele germanilor sparg zidul Berlinului, care redevine un singur oraș, după decenii de separare - Berlinul de Est și Berlinul de Vest.
În 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania e divizată în funcție de zonele de interes ale învingătorilor în război. Apar două țări: Germania de Est, republică socialistă, sub influența Uniunii Sovietice, și Germania de Vest – Republică Federală, democratică.
În 1948, Berlinul este și el împărțit: zona estică este controlată de sovietici, iar cea vestică – de forțele democratice europene și americane.
În august 1961, autoritățile est-germane, îngrozite de exodul cetățenilor spre vestul democratic, decid ridicarea Zidului Berlinului.
Zidul Berlinului:
- 155 km lungime, 4 m înălțime. Deține sistem de fortificație. Are sârmă ghimpată, sisteme automate de miltraliere, câmpuri de mine.
- traseul lui a inclus și clădiri. Ferestrele lor au fost zidite.
- STASI (poliția secretă est-germană) dezvoltase sisteme sofisticate de urmărire a celor care încercau să sară zidul.
- 5.000 de est-germani au reușit să îl traverseze. Mulți au fost capturați în timp ce încercau să-l sară. 140 de oameni au murit încercând să treacă în Berlinul de Vest.
A doua parte a anului 1989 înseamnă pentru Germania „Friedliche Revolution” – „Revoluția Pașnică”. Pe 9 noiembrie 1989, după o serie de decizii luate de Partidul Comunist German, aflat în acel moment la guvernare, Zidul este distrus de către cetățeni.
Astăzi, în Berlin mai există fragmente din fostul zid.
Este păstrat celebrul Checkpoint Charlie – punctul de frontieră din mijlocul orașului, între Vest și Est.
Bucățile rămase din Zid fac parte din turul turistic al Capitalei Germaniei.
