Elena Lasconi, 51 de ani, primărița din Câmpulung Muscel, a fost o prezență meteorică de nici o lună pe listele alegerilor europarlamentare din 2024.
A fost pusă în fruntea listei USR la jumătatea lunii octombrie de conducerea partidului și retrasă de același Birou Național (BN) acum patru zile în urma unui scandal care a generat în presă titluri cu litere de-o șchioapă.
Lasconi a ajuns cap de listă în răspărul democrației interne, cu care USR se lăudase întotdeauna tocmai pentru că astfel făcea diferența față de partidele vechi.
Conducerea USR a sărit peste cutuma alegerilor interne în care membrii își alegeau prin vot candidații.
Comunicatul de presă de atunci a produs nemulțumire în partid și a surprins opinia publică. Primele patru locuri erau ocupate de Elena Lasconi, Dan Barna, Vlad Voiculescu și Vlad Botoș, urmând ca „lista completă a candidaților USR (43 în total) pentru alegerile europene să fie stabilită printr-un proces electoral intern de către membrii partidului”.
Adică, „alegerile sunt pentru căței”, ne-a spus un membru USR sub protecția anonimatului.
Lasconi, o mărturisire în răspăr cu valorile USR
Prezența Elenei Lasconi în fruntea listei pentru europarlamentare a fost însă de scurtă durată. O declarație a întors situația la 180 de grade.
Ea a mărturisit într-un interviu la Prima TV că a votat „da” la referendumul pentru familia tradițională din 2018, argumentând că, din moment ce este creștin-ortodoxă, consideră că „familia este formată dintr-o femeie și un bărbat”.
O afirmație care venea pe contrasens cu valorile și poziția USR, care a boicotat referendumul și susține parteneriatul civil și care a luat prin surprindere partidul și, mai ales, conducerea acestuia.
Ce a vrut referendumul pentru familia tradițională
- Referendumul din 2018 a fost organizat pentru modificarea articolului 48 din Constituție în sensul definirii familiei ca fiind formată prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie.
- Referendumul a fost inițiat de guvernul Liviu Dragnea, susținut de Coaliția pentru Familie și de Biserica Ortodoxă Română și a fost invalidat din cauza prezenței la vot de sub 50% din electorat.
- Rusia a organizat în 2012 un referendum similar, iar subiectul face parte din propaganda regimului Putin împotriva Occidentului „decadent”.
Adevăratul șoc pentru partid: acuzele fiicei
Dar adevăratul șoc s-a produs la intervenția fiicei Elenei Lasconi, Oana Lasconi, 31 de ani, stabilită la Paris, care s-a dezis de mama ei în termeni duri.
„Nu pot să descriu durerea pe care o simt nu numai ca fiica ei, însă și ca un membru al acelei comunități. Sunt absolut dezgustată, dezamăgită și șocată. Nu-mi vine să cred că persoana pe care am susținut-o în cariera ei politică s-a dovedit a fi o homofobă. Nu am cuvinte”, a spus Oana Lasconi într-un video pe Instagram.
De asemenea, fiica s-a declarat „socialistă și anticapitalistă” și a spus că vrea să intre în politică.
Ulterior, Oana Lasconi a spus pe contul său de Instagram că regretă ieșirea de sâmbătă, făcută sub imperiul unei „emoții extreme”. Dar consecințele s-au produs deja.
Președintele USR, Cătălin Drulă, i-a cerut Elenei Lasconi să se retragă din cursa pentru europarlamentare, iar Biroul Național (BN) al partidului a votat în acest sens. Lasconi s-a retras imediat.
„Niciodată nu am avut nimic împotriva relațiilor dintre persoanele de același sex. Nu am nimic împotriva unui parteneriat făcut legal pentru a avea aceleași drepturi. Singura sensibilitate pentru mine ca persoană este asta: cuvântul căsătorie”, a scris Lasconi pe Facebook.
Conducerea partidului pare să fi fost mai deranjată de scandalul domestic izbucnit între mamă și fiică decât de afirmațiile Elenei Lasconi despre votul la referendum și căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Cel puțin așa susține unul dintre membrii Biroului Național (BN), care nu a dorit să-și decline identitatea.
„Dacă nu era chestia cu fiica, nu ar fi existat nimic în Biroul Național, îi spuneam «formulează mai atent data viitoare», dar se trecea. Comenta presa o zi, două, trei și se ducea. E o decizie asumată, nu poți să ai o campanie în care să discuți despre problemele de familie ale cuiva, nu există niciun politician în lume care să supraviețuiască la un atac în care vine copilul, vine soția sau părintele și spune «ăsta nu e ce credeți voi, e un nemernic»”, spune pentru Europa Liberă politicianul de la vârful USR.
USR stă pe un butoi cu pulbere
În realitate, situația este mai complicată decât lasă să se întrevadă conducerea USR, care mută discuția de la problema de fond a familiei tradiționale la scandalul dintre Lasconi și fiica sa.
Tensiunile în partid sunt maxime. Pe de o parte, există o nemulțumire față de modul „ nedemocratic” în care a acționat conducerea USR atunci când a pus-o și a scos-o pe Elena Lasconi de pe lista pentru europarlamentare, iar pe de alta există o diversitate de opinii asupra subiectului sensibil al relațiilor între persoane de același sex.
În același timp, există și reprosuri, potrivit informațiilor Europa Liberă, în legătură cu faptul că Lasconi a susținut indirect propaganda regimului Putin pe acest subiect.
„Este inadmisibil ca un candidat care ocupă prima poziție pe lista de la europarlamentare, alegeri extrem de importante pentru că dau mesajul pentru celelalte alegeri de anul viitor, să promoveze, chiar fără să vrea, propaganda Kremlinului, să uite că acel referendum a fost organizat de unul dintre cele mai toxice regimuri pe care le-a avut România, care voia să ne scoată din Europa. Din păcate, în partid totul se face după ureche, fiecare spune ce-i trece prin cap, inclusiv la nivel de conducere, nu există o abordare profesionistă”, spune pentru Europa Liberă un alt politician din USR care nu a dorit nici el să-și decline identitatea.
De altfel, în ciuda fierberii din partid și a clamatei democrații și liebrtăți de exprimare, puțini au fost liderii USR care au vrut să-și dezvăluie numele și funcția atunci când și-au mărturisit nemulțumirile.
Vlad Gheorghe: Cine asumă haosul și dezamăgirea?
Singurul care a avut curajul să iasă public și să acuze dur conducerea partidului este europarlamentarul Vlad Gheorghe, care a ratat un loc pe lista pentru europarlamentare.
Acesta spune că la nivelul conducerii este „haos” și „neprofesionalism”, iar partidul „face știri doar cu scandaluri interne și procente staționare în sondaje, în cel mai bun caz”, ajungând în postura de „răul cel mai mic” din cauză că și-a abandonat misiunea și valorile.
„Cătălin Drulă, cine își asumă haosul ăsta? Cine plătește pentru bâlbâiala asta total neprofesionistă care a urmat numirii nestatutare pentru alegerile europarlamentare? Cine este responsabil pentru dezamăgirea pe care USR a provocat-o iar electoratului, pentru imaginea boțită de neprofesioniști care se joacă de-a partidul, de-a listele și candidații? (...) Chiar nu vă pasă că din partidul speranță am ajuns partidul dezamăgire?! ”, scrie Vlad Gheorghe pe Facebook.
Contactat de Europa Liberă, Vlad Gheorghe ne-a spus că nu a primit niciun răspuns din partea conducerii la reproșurile pe care le aduce, dar că acest lucru nu îl miră.
Imaginea USR intră la apă
În opinia analistului Ovidiu Voicu, toate lucrurile care au ieșit la iveală în recentul scandal Lasconi vor afecta imaginea partidului, care demonstrează că acționează exact ca celelalte formațiuni politice.
„Le va dăuna fără discuție, inclusiv felul cum a fost propusă dna. Lasconi, fără un proces democratic intern și scoasă din fruntea listei la fel. Lucrurile astea se vor reflecta și într-o creștere a nemulțumirii interne și în înrăutățirea imaginii exterioare de partid care nu reușește să se adune, adică nu oferă nimic diferit de celelalte partide. Se prezintă ca alternativa la partidele vechi, or în cazul acesta a acționat exact ca PSD și PNL”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Căsătoria între persoanele de același gen, perspective diferite
În același timp, cazul Lasconi a mai arătat și că partidul nu s-a clarificat suficient doctrinar în sensul de a-și asuma o poziție tranșantă în ce privește drepturile persoanelor de același gen, deși se revendică ca fiind un partid liberal modern.
De pildă, nu numai pentru Elena Lasconi căsătoria între persoanele de același sex reprezintă un punct de „sensibilitate”, ci și pentru Cătălin Drulă.
Întrebat într-o emisiune la Televiziunea Română (Tv Info) care este poziția lui și a USR în această chestiune, Cătălin Drulă a evitat un răspuns clar.
A spus că în partid nu s-a discutat niciodată despre problema căsătoriei între persoane de același sex, USR susținând parteneriatul civil.
„Familia o definește fiecare cum vrea, pentru ca este un lucru intim, căsătoria este prevăzută în Codul Civil și nu a încercat nimeni din USR să schimbe definiția din Codul Civil și nici nu avem de gând să o schimbăm”, a spus Cătălin Drulă în emisiunea menționată.
Problema nu este rezolvată încă din 2017. Atunci s-a produs marea ruptură de Nicușor Dan, primul președinte al USR, iar motivul au fost tot disensiunile privind referendumul pentru familia tradițională.
În partid există persoane mai conservatoare cum sunt Elena Lasconi, primarul din Câmpulung Muscel, și Clotilde Armand, primarul Sectorului 1.
Alți lideri, precum fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, îmbrățișează curentul progresist. Acesta a declarat pentru Europa Liberă că el personal nu are nimic împotriva căsătoriei între persoane de același gen. Dar Năsui admite că partidul nu are o poziție asumată în acest sens.
„USR este un partid liberal, eu cel puțin sunt liberal, și nu aș vrea ca statul să-mi definească ce este căsătoria, care e o treabă contractuală în care adulții au drepturi și obligații. Cred că oamenii trebuie să aibă dreptul să semneze ce contracte vor, cred că Biserica are dreptul să definească căsătoria cum vrea ea, nu văd de ce se bagă statul peste mine”, spune Claudiu Năsui pentru Europa Liberă.
Oportunitatea clarificării ideologice, ratată
Profesorul universitar și analistul Andrei Țăranu susține că USR va plăti faptul că nu se clarifică ideologic pe acest subiect.
„Problema este una de fond: felul în care se poziționează ei ideologic, pentru că nici în clipa asta nu este foarte clar care este poziția lor față de acest subiect. Asta e problema lor, sunt percepuți ca fiind progresiști, dar ei sunt cu dreapta în gură, iar când e să dea proba nu spun clar care este poziția lor ideologică.
Asta îi va costa pentru că, spre deosebire de AUR sau PSD, electoratul lor e unul foarte exigent, care se uită la poveștile astea, mai ales că e un electorat care nu are cu cine să voteze, pentru care subiectul LGBDQ, cel legat de căsătoria cu persoanele de același gen, subiectul relației statului cu biserica contează. Este un electorat pe care nu îl satisfac pentru că le este frică”, spune profesorul Andrei Țăranu pentru Europa Liberă.
Cum (nu) se asortează USR cu alianța cu partidele conservatoare
Această neclaritate ideologică vine și din faptul că USR vrea să construiască o alianță cu Forța Dreptei și PMP, partide asumat conservatoare, care au susținut referendumul pentru familia tradițională.
De altfel, și în contextul recentului scandal, Ludovic Orban a ieșit public spunând că este un „episod nefericit” care a produs „nemulțumire” în rândul celor de la Forța Dreptei și că într-o alianță de centru-dreapta „nu trebuie politizate astfel de subiecte”.
Orban a reamintit că el a votat „da” la referendumul pentru familie.
În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, USR ar putea să rateze oportunitatea unei clarificări ideologice pe aceste subiecte făcând alianță cu două formațiuni conservatoare, deoarece speră să obțină voturi și din zona aceasta, așa cum, de altfel, a sperat și Elena Lasconi.
„Este un moment bun pentru o mai mare clarificare ideologică, dar cred că îl ratează. Ar fi avut o nișă pentru zona aceasta cu adevărat liberală, dar evită. E vorba aia românească cu fundul în două luntri, ratează o oportunitate de clarficare ideologică.
Vor pierde în continuare publicul conservator, fie către PNL și PSD, fie către AUR, fără să câștige publicul liberal căruia nu-i transmit un mesaj lipsit de echivoc, inclusiv făcând alianța cu PMP și Forța Dreptei, două dintre cele mai conservatoare partide din România la acest moment”, declară pentru Europa Liberă Ovidiu Voicu.
Aceeași goană după voturi din toate direcțiile ar putea fi unul dintre motivele care au determinat-o și pe Elena Lasconi să pună pe tapet subiectul așa-numitei familii tradiționale, devoalând felul cum a votat la referendum. Nu a contat că aceste voturi provin dintr-o zonă ideologică în răspăr cu cea a USR, sunt de părere analiștii consultați de Europa Liberă.
Tradiția rupturilor și a scandalurilor
Scandalul Elena Lasconi face parte dintr-un lung șir de evenimente care au șubrezit imaginea partidului. Unele de dată recentă chiar.
La sectorul 6, viceprimarul Alexandru Gâdiuţă a fost exclus din USR, după ce a fost acuzat de colegii de filială că ar fi facilitat angajarea unor membri de partid loiali la instituțiile din subordine, iar una dintre aceste instituţii ar fi încheiat contracte cu firma unui membru al filialei USR Sector 6. Gâdiuță face parte dintre fondatorii formațiunii, care în 2015 se numea USB (Uniunea Salvați Bucureștiul).
În luna septembrie a demisionat din USR un lider vocal al partidului, deputata Cosette Chichirău, care a invocat că „mişcarea reformistă a generaţiei noastre trebuie continuată şi revigorată, iar la USR motorul e cam gripat şi nu mai trage”.
Chichirău a anunțat că înființează un nou partid „Curaj pentru România”, deoarece „între incompetența guvernanților și haosul opoziției” este nevoie de „o opțiune politică sănătoasă”.
„De ce un alt partid? Pentru că te-ai săturat de candidați slabi, de impostură și promisiuni încălcate”, a scris Chichirău, argumentație care arată și dimensiunea dezamăgirii ei față de USR.
O ruptură mare, care a lăsat USR aproape fără europarlamentari, a fost cea de Dacian Cioloș, fostul președinte al partidului.
În mai 2022, Dacian Cioloș, a demisionat, după ce a reclamat că Biroul Național, dominat de oamenii fostului președinte, Dan Barna, controlează complet partidul, îi blochează inițiativele de reformă și vrea să facă din el un „președinte decorativ”.
Diviziunile profunde, diferențele de stil, inclusiv comunicațional, scăderea în sondaje nu au putut fi depășite, iar Dacian Cioloș, după doar 4 luni petrecute la șefia partidului, și-a luat cu el oamenii din PLUS, partid cu care USR tocmai fuzionase, și a înființat o altă formațiune politică.
Disensiunile adânci nu au fost depășite nici până acum. De exemplu, deși e mult mai apropiat ideologic de acest partid față de PMP sau Forța Dreptei, USR nici nu vrea să audă ca în viitoarea construcție de dreapta să intre și REPER, noua formațiune a lui Cioloș.
În doar șase ani, USR a schimbat patru lideri, după ce, în 2017, părăsea partidul chiar fondatorul acestuia, Nicușor Dan, care a invocat tot lipsa democrației.
Una dintre problemele partidului este lipsa de leadership sau, mai corect spus, faptul că s-a format o clică la conducere, care în loc să atragă respinge, spune profesorul și analistul Andrei Tăranu.
„Sunt exemplul clar de manual al partidului de tip clică. E o structură de la vârful partidului care stăpânește cu mână de fier organizațiile. Clica s-a instalat după ce a fost înlăturat Nicușor Dan și e formată din 7-8 oameni. Grupul de la vârf în loc să atragă respinge, permanent sunt scandaluri”, explică pentru Europa Liberă Andrei Țăranu.
Sondajele nu arată bine pentru USR
Ultimul sondaj realizat de INSCOP arată că primarul USR din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi, ar obține 12,1% la alegerile prezidențiale, în timp ce președintele partidului, Cătălin Drulă, doar 5,6%.
Acesta este devansat chiar și de senatoarea declarată pro-Kremlin Diana Șoșoacă (președintele SOS România), care ar obține 10,5%.
În ce privește scorul partidului, USR ar obține 14,6%.
Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda News.ro a fost realizat în perioada 23 octombrie - 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 persoane, cu o marjă de eroare de ± 3%, potrivit Hotnews.ro.
