Valentin Zlatev este unul dintre cei mai bogați oameni din Bulgaria. Timp de 20 de ani a fost managerul general al afacerilor Lukoil în țara vecină. S-a despărțit de concern în 2019.
Nu și de ruși.
Zlatev este noul intermediar real prin care sunt importate gaze de la ruși, mai exact de la Gazprom, prin conducta Turkish Stream, conform presei din Bulgaria.
Valentin Zlatev și-a deschis o firmă în România, în 2021, prin care furnizează gaz. Și a făcut profit de 31 de milioane de lei în primul an de funcționare.
Rușii de la Sustainable Energy Supply North
În octombrie 2021, firma Energiko Trading Bulgaria OOD din Bulgaria își deschide filială în România. În noiembrie 2021, primește licența de furnizor de gaze de la ANRE, iar luna aceasta, noiembrie 2023, pe cea de furnizor de energie electrică.
De la o cifră de afaceri ZERO în 2021, firma sare la o cifră de afaceri de 350 de milioane de lei, în 2022. Are doar doi angajați.
Administrator al firmei este Valentin Zlatev, fost manager general al Lukoil Bulgaria.
Dar cine deține firma bulgărească Energiko Trading Bulgaria OOD?
Înființată în aprilie 2020, firma l-a avut ca fondator pe Ivan Kirilov Drenovichki, fost manager general al Bulgartransgaz, firmă de stat.
În același an, 2020, dar câteva luni mai târziu, în acționariatul Energiko Trading Bulgaria OOD intră holdingul elvețian Litasco SA, holding controlat de rușii de la Lukoil International și firma bulgareasca Agroinginering-90, deținută de un holding cipriot.
Terra Way Energy Group cumpără, în 2022, în totalitate firma Agroinginering-90 și, anul acesta, și acțiunile Litsako SA din Energiko Trasing Bulgaria OOD.
Astfel, noii acționari ai firmei sunt fondatorul, Ivan Kirilov Drenovichki, și Terra Way Energy Group. Iar administratori - doi cetățeni ruși, Vadim Nikolaevich Vorobyev și Ramil Zelyatdinov.
Terray Way Energy Group este deținută, la rândul său, de un holding din Cipru, Terra Way Holding Limited, în care 100% din acțiuni aparțin lui Valentin Zlatev. Și cercul se închide.
Firma a obținut licență, pe 10 de ani, de import de gaz prin Turkish Stream. Gazul îl cumpără de la Gazprom, și îl livrează, printre altele, celui mai mare consumator de gaz din Bulgaria, rafinăria Lukoil Neftohim din Burgas, deținută tot de ruși.
Dar și în alte țări din Balcani, conform cererii de licențiere pe care firma Energiko Trading Bulgaria OOD a depus-o la instituția de profil din Bulgaria.
Valentin Zlatev - suspect de spionaj în favoarea Rusiei
Numele lui Valentin Zlatev apare în documente Wikileaks conectat de cel al fostului premier, Boiko Borisov. Legătura dintre ei ar fi început înainte ca Borisov să fi fost ales primar al Sofiei, în 2005.
În iunie 2023, jurnaliștii de la BIRD (proiect jurnalistic independent de investigații) au publicat o amplă investigație legată de conexiunile rusești cu un scandal recent în care a fost implicat fostul premierul bulgar și o presupusă amanta a sa - Barcelongate. În acest caz există și o investigație a unui procuror european privind o posibilă spălare de bani.
În articolul cu pricina, jurnaliștii BIRD îl descriu pe Valentin Zlatev ca pe un posibil agent rus care acționează pe teritoriul bulgar. Și face echipă cu Asen Naydenov, partener al său de afaceri în holdingul pe care îl deține în Cipru, Terra Way Holding.
Din octombrie, gazul rusesc care vine pe conducta Turkish Stream va fi mai scump cu aproximativ 20%, după ce guvernul bulgar a introdus o suprataxare de 10 euro pe MWh. Jurnaliștii bulgari consideră că măsura va afecta întreaga zonă, în prag de iarnă.
„Noua taxă este percepută nu numai asupra tranzitului, ci și asupra consumului de gaz natural rusesc în Bulgaria. Este pe deplin în conformitate cu obiectivele UE de a reduce dependența Uniunii de combustibilii fosili ruși. Deoarece majoritatea contractelor Gazprom din alte țări au prețul la punctul de livrare, cel mai probabil impozitul nu va avea nici un impact asupra preţurilor la gaze din aval. Va reduce doar profiturile Gazprom”, a spus ministrul Finanţelor, Assen Vassilev, citat de kapitalinsights.bg.
„Toate gazele care ajung în România, via Turcia, Bulgaria au o moleculă rusească”
Dumitru Chisăliță este expert în energie și președinte al Asociației Energia Inteligentă. Nu a fost mirat când jurnaliștii Europa Liberă i-au povestit traseul gazelor rusești, via Bulgaria, spre România.
„Nu există altă moleculă în Turcia decât moleculă rusească. Acuma că unele rămân rusești și pe factură sau altele sunt vopsite în tot felul de alte drapele - e partea a 2-a, dar gazele toate sunt rusești”, spune Dumitru Chisăliță.
Nici gazul pe care îl importăm din Ungaria nu are altă sursă, susține specialistul. „Tot din Turcia și Bulgaria vin, au fost stocate și revândute, iarna, către noi”.
Nu crede, însă, că rezultatele financiare de excepție înregistrate de firma bulgarului Zlatev se vor mai repeta curând. Conjunctura de anul trecut a fost una specială.
„2022 a fost un un an de El Dorado pentru companiile din energie și, ca atare, nu cred că e foarte reprezentativ. Profitul pare mare, la fel și cifra de afaceri, dar a fost un an de El Dorado. Poate în 2023 încă să stea destul de bine, că au fost destul de multe reminescențe și contracte care de fapt s-au semnat în 2022 și au avut valabilitate și în 2023. Dar sunt convins că lucrurile se se mișcă într-un sens descrescător pentru o firmă de genul ăsta”, explică Dumitru Chisăliță.
Firma lui Valentin Zlatev, nu este singura societate cu acționariat bulgar care face afaceri în România cu gaz sau energie electrică.
Există, însă, o singură firmă cu acționariat chinez care joacă pe piața energiei și deține un câmp de fotovoltaice.
Afacerea cu un angajat și cifră de afaceri de 66 de milioane de lei
În doar 3 luni, în 2011, doi bărbați din Mediaș au înființat 16 firme. Toate au ca obiect de activitate producția de energie electrică. Unul dintre ei, cvasinecunoscut, Pavel Dragomir, celălalt, deja un om de afaceri cunoscut în zonă, Faff Jurgen Andreas, german de origine română.
Din cele 16 firme, au rezistat vremii 14. Majoritatea celor rămase în funcțiune au cifră de afaceri zero.
Succesul l-a cunoscut una singură: Green Vision Seven. Și a venit la pachet cu asociați chinezi și cu un împrumut la Banca de Dezvoltare a Chinei.
În ianuarie 2013, firma Green Vision Seven își schimbă acționariatul. 95.5% din acțiuni ajung la H1 Venture Swiss Holding AG, iar restul rămân la Faff Jurgen Andreas.
Holdingul elvețian era parte dintr-un alt holding, Hareon Alps Holding AG, deținut de unul dintre cei mai importanți producătorii de panouri solare din lume, Chinese Hareon Solar Technology Co Ltd.
În pregătirea achiziției acțiunilor din firma românească, în 2012, holdingul mama din Elveția, Hareon Alps, a contractat un împrumut mamut de la Banca de Dezvoltare Chineză de 48 de milioane de euro. Scopul declarat: construirea unui parc fotovoltaic în România.
Ceea ce s-a și întâmplat. În același an, firma începe construcția unui parc fotovoltaic la Ucea de Sus, în județul Brașov, cu o putere instalată de 55MW și care se întinde pe 122 de hectare. În 2014, parcul era deja funcțional și firma avea licență de producător de energie electrică.
În 2017, ANRE i-a acordat companiei Green Vision Seven licență de furnizor de energie electrică, iar firma a intrat pe piață. S-a văzut imediat în datele financiare. În 2018, cifra de afaceri aproape s-a triplat, dar nu a reușit să intre pe profit.
A reușit abia anul trecut, când firma a vândut energie de 123 de milioane de lei, a plătit din datorii și a obținut un profit de puțin peste 17 milioane de lei.
Totul, cu un singur angajat.
Chinezii de la Hareon au plecat, au venit cei de la Jiangsu Sushine Group
În 2019, acționariatul firmei s-a schimbat. Părțile deținute de holdingul chinez - 95.5% - au fost preluate de un alt holding, tot chinez, Hong Kong Kimmy Co. Limited.
Acesta e parte a unui holding uriaș, Jiangsu Sushine Group, deținut de magnatul chinez Lu Keping, unul dintre cei mai bogați oameni din China.
Grupul Sunshine garantase împrumutul făcut de holdingul Hareon, în 2012, și, după ce Hareon s-a confruntat cu probleme financiare, a preluat acțiunile sale din Green Vision Seven.
„Transferul părților sociale conform celor menționate mai sus este parte a procesului de restructurare a datoriilor inițiat la nivelul grupului Hareon - din care face parte H1 Venture, și al grupului Sunshine - din care face parte Kimmy. Societatea mamă a societății Kimmy are calitatea de garant în contractele de împrumut încheiate între societatea Hareon Alps Holding AG (societatea mama a H1 Venture) și Banca de Dezvoltare Chineză.
În cadrul procesului de restructurare menționat mai sus, H1 Venture, Kimmy și Societatea, printre alte părți, au încheiat la data de 29.12.2018 un contract care are ca obiect preluarea de către Kimmy a datoriei pe care societatea Hareon Alps Holding AG o are față de Banca de Dezvoltare Chineză, transferul datoriei fiind condiționat, printre alte condiții precedente, de transferul părților sociale deținute de H1 Venture în cadrul Societății către Kimmy”, scrie în Monitorul Oficial în care s-a publicat schimbarea de acționariat.
Administratorii firmei sunt Faff Jurgen Andreas, Gunther Stonig, cetățean austriac, manager al afacerilor europene ale holdingul Jiangsu Sunshine Group, și chinezii Yan Zuyin și Zhang Zheng.
Din cele 190 de firme care au licență de furnizor de energie electrică, eliberată de ANRE, Green Vision Seven este singura cu acționariat din China.
Cât privește prezența chinezilor pe piața de producție de energie electrică, Dumitru Chisăliță susține că e doar începutul. Firmele chinezești vor fi tot mai prezente.
„China a ajuns de departe unul dintre principalii jucători, ca țară, în zona de energie, fie că vorbim de energie verde, fie că vorbim de alte tipuri de tehnologii sau de activități ce țin de aceste forme de energie. Era o chestie de timp până la momentul în care și în România vor ajunge și probabil în continuare se vor dezvolta astfel de business-uri”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă.
Care e politica europeană privind gazele rusești și afacerile chinezești
La începutul lui 2022, lumea începea să iasă încet din criza economică declanșată de pandemia globală. O altă provocare a apărut, însă, odată cu declanșarea războiului dintre Ucraina și Rusia. Putin a transformat gazul de care multe dintre țările europene erau dependente într-o armă, iar Europa s-a trezit în fața unei crize energetice, cea mai gravă din ultimele decenii.
Cele douăzeci și șapte de state membre ale Uniunii au decis, la unison, să reducă dependența continentului de gazul rusesc. Comisia a propus planul REPowerEU, care a însemnat mai multe măsuri legislative de urgență.
Era nevoie de acțiuni pentru a economisi energie, pentru a diversifica aprovizionarea cu energie și pentru a accelera tranziția către energie curată. Se adăuga scăderea rapidă de dependența de importurile rusești de combustibili fosili. Măsurile ar fi ajutat și efortul de a nu mai finanța indirect Rusia prin achiziția de combustibili.
Doar că rezultatele concrete sunt departe de ceea ce și-a propus UE.
În ciuda războiului din Ucraina, gazul rusesc circulă, încă, spre statele Uniunii Europene. Chiar dacă Kremlinul a redus considerabil livrările de gaz spre Europa, prin intermediul gazoductelor, scriu jurnaliștii de la rfi.ro. Dar au crescut livrările de gaz natural lichefiat- GNL- transportat pe mare. Practic, între ianuarie și iulie 2023, a fost importat în UE cu 40% mai mult gaz decât în aceeași perioadă din 2021.
Cât privește investițiile chineze pe teritoriul Uninunii Europene, politica Bruxells-ului e ambivalentă. China e considerată deopotrivă partener de afaceri și rival. Iar îngrijorărilor legate de încercarea Chinei de a câștiga cât mai multă influență în Europa li de adaugă acum contextul apropierii Chinei de Rusia.
"Deşi nu dorim să rupem legăturile cu China, trebuie să eliminăm riscurile în relaţia noastră şi ne construim strategia de reducere a riscurilor pe trei piloni: apărarea intereselor noastre economice legitime, dialogul pentru abordarea diferenţelor noastre şi diversificarea partenerilor noştri" pentru a reduce dependenţa excesivă a UE faţă de China în aprovizionarea cu unele produse şi materii prime, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, pe 16 noiembrie.
Cât produce România, cât consumă?
În 2022, conform unui raport ANRE, în România s-au produs 53,5 TWh de energie electrică, s-au importat 5,9 TWh, și s-au exportat 4,64 TWh.
Aproape jumătate din energia produsă anul trecut a fost verde.
Cantitatea de gaze naturale produsă în anul 2022 a fost de 97,823 TWh. Importul de gaze naturale ce a intrat în consum în 2022 a fost de 28TWh.
Șeful Transgaz, Ion Sterian, spune că, în România, consumul de gaz va crește de 4-5 ori pe măsură ce tot mai multe localități se leagă la sistemul național, iar centralele pe cărbune vor schimba tehnologiile. Și va fi nevoie în continuare de importuri chiar dacă va începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.
„În următorii patru-cinci ani, pe măsura declinului producției interne de gaze, atât la OMV Petrom, cât și la Romgaz, unde avem un declin natural al producției - azi avem cam 9 miliarde de metri cubi de gaze (pe an - n.r.), nici gazele din Marea Neagră, circa 8 miliarde de metri cubi, nu vor satisface necesarul României”, a spus Ion Sterian, director Transgaz, citat de economedia.ro.
*
Europa Liberă a trimis o solicitare pentru un punct de vedere societății Sustainable Energy Supply North România, societate al cărei administrator este Valentin Zlatev. Nu am primit niciun răspuns.
La șase zile de la publicarea articolului, Valentin Zlatev a transmis următoarele precizări:
„Publicația sugerează că domnul Zlatev a fost legat de serviciile de informații din țări străine. Afirmație categoric falsă. Valentin Zlatev este un om de afaceri bulgar care nu s-a angajat niciodată în altă activitate decât cea strict profesională. Nu are nicio legătură cu serviciul de informații al nimănui și nici nu este implicat în politică în vreun fel.
Domnul Zlatev nu are nimic de-a face cu afacerea Barcelonagate. Ancheta procurorului bulgar în acest caz a fost închisă din lipsă de probe. Dar chiar dacă nu a fost, asta nu-l privește în niciun fel pe domnul Zlatev.
Nu există cetățeni ruși în conducerea companiei pe care o citați, Terra way energy group”.
