Cele două partide din coaliția de guvernământ au trecut peste supărări, injurii și amenințări și și-au dat mâna în privința creșterii pensiilor.
Unii economiști avertizează însă că guvernul nu a indicat o sursă clară de finanțare pentru aceste creșteri. La rândul lor, politologii consultați de Europa Liberă vorbesc despre o mutare electorală, în condițiile în care anul viitor vor fi patru rânduri de alegeri.
Proiectul legii pensiilor a fost adoptat săptămâna trecută de Senat cu voturile ambelor partide de la guvernare, PSD și PNL, în ciuda unor aparente nemulțumiri ale liberalilor.
Legea a ajuns în Camera Deputaților, for decizional, unde a fost votată luni, 20 noiembrie, în procedură de urgență*.
Impactul - calculat diferit de ministere
Potrivit proiectului, pensiile vor crește în două etape.
Prima, în ianuarie 2024 – cu 13,8% – prin indexarea cu rata inflației din 2022, iar a doua în septembrie 2024, când majorarea medie a tuturor indemnizațiilor va ajunge la 40%.
Socotelile Ministerului Muncii arată că impactul total pentru 2024-2025 va fi de 55 miliarde lei, adică aproximatov 3% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Ministerul Finanțelor estimează un impact de circa de 33 miliarde lei.
Fostul secretat de stat în ministerul Finanțelor, Gabriel Biriș, spune pentru Europa Liberă că noua lege va urca deficitul la pensii de anul viitor la circa 25 de miliarde (1% din PIB) și nu la 10 miliarde, așa cum susține guvernul.
În 2025, cheltuielile suplimentare de la bugetul de stat vor fi de circa 55 miliarde, e de părere Gabriel Biriș.
„Ajustarea cu inflația de 13,8% ar însemna încă 16 mld. lei, deci nu se închide la 10 miliarde. La anul vorbim mai degrabă de 25 mld. lei impact, ceea ce înseamnă 1% din PIB.
Fostul secretar de stat la Finanțe atrage atenția că, în 2024, acestor 25 de mld. lei li se vor adăuga încă 26 mld. lei, care vor fi cheltuiți ca urmare a creșterii salariului minim pentru angajații în sistemul public.
Efectul tuturor acestor cheltuieli suplimentare va fi creșterea deficitului bugetar al României, pe care Guvernul și-a asumat să îl reducă.
Deficitul bugetar al României a atins în luna octombrie 3,35% din PIB și este estimat să depășească 7% în 2024.
„Or noi trebuie sa scădem deficitul, nu să-l creștem, în condițiile în care vedem că PIB-ul nu prea mai crește”, spune Gabriel Biriș pentru Europa Liberă.
Creşterea economică a României va încetini la 2,2% în 2023, din cauza inflaţiei care reduce veniturile disponibile reale, a condiţiilor stricte de creditare şi a cererii externe mai reduse, potrivit estimărilor de toamnă publicate de Comisia Europeană.
Liberalii au țipat, dar au votat
Liberalii au încercat în primă fază să se opună legii, argumentând că la buget nu sunt surse de finanțare care să o acopere.
Dar o discuție între premierul Marcel Ciolacu și liderul PNL, Nicolae Ciucă, a temperat pasiunile și reținerile liberale, mai ales că subiectul este unul sensibil în context electoral.
La votul din Senat doar un singur liberal a fost împotrivă: fostul premier Florin Cîțu.
„La PNL au fost două, trei voci care au luat poziție, Boloș a și scris că nu se poate, dar partidul l-a lăsat singur”, declară analistul politic Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.
Sursa banilor, o nebuloasă
Sursa banilor a rămas o necunoscută, bazată mai mult pe promisiuni și angajamente de rezolvare a problemei evaziunii fiscale, așa cum spune premierul Ciolacu într-o postare pe Facebook.
„Am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare!”
La rândul său, Nicolae Ciucă a spus că „digitalizarea și combaterea evaziunii fiscale, în special pe TVA” ar fi măsurile care vor aduce la buget așteptații bani pentru pensii.
Doar că evaziunea fiscală, încasările la buget și reforma ANAF sunt probleme vechi, care nu și-au găsit încă soluția.
Evaziunea fiscală la TVA este de 45 miliarde de lei, iar România este pe penultimul loc din UE la veniturile încasate din taxe și impozite – doar 27% din PIB, procent care la nivelul UE depășește 42%, arată Eurostat.
Motiv pentru care deficitul bugetar a atins în luna octombrie 3,35% din PIB și este estimat să depășească 7% anul viitor.
Senatorul USR Anca Dragu susține că, fără a avea impactul pensiilor, nu se poate ști cum arată viitorul buget:
„Ar trebui să vă intereseze ce spun pensionarii și dacă ei cred ce le spuneți voi. V-am cerut să spuneți impactul bugetar. Noi nu avem rectificare. Nu știm cum arată bugetul anului 2024 și vrem să știm dacă această lege este sustenabilă”.
Promisiuni: fără măriri de taxe și impozite!
Consensul la care au ajuns PSD și PNL este cel al măririi pensiilor fără a umbla la taxe și impozite în an electoral, promite ori de câte ori are ocazia premierul Marcel Ciolacu.
„Am spus foarte clar că anul viitor nu vor fi taxe noi. Vreau un singur lucru, în schimb: vreau să-și plătească taxele și cei care nu le plăteau până acum, cei care fraudau statul român și care efectiv fură din sănătatea, educația și pensiile românilor”, spune Ciolacu într-un videoclip pe Facebook.
Nu de aceeași părere este ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care susține că vor fi necesare „măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, adică taxarea suplimentară a mediului de afaceri și a populației”.
Ceea ce nu spune însă premierul este că principalii datornici, adică cei care „fură” statul român, sunt marile companii de stat, care au o datorie totală la buget de 19,8 miliarde lei.
„Este posibil să intrăm într-un colaps, greu de spus ce au în cap. Problemele create sunt atât de mari încât nu-mi pot da seama cum vor ieși din ele”Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor
Gabriel Biriș, fost secretar de stat la Finanțe, este sceptic în privința creșterii colectării și spune că soluția pentru acoperirea deficitului creat de majorarea pensiilor este cea a împrumuturilor în condițiile în care guvernul promite că nu crește taxele și impozitele
„Bugetul de stat este deja pe deficit excesiv, situație în care guvernul fie va trebui să se împrumute, fie să crească taxele și impozitele, ceea ce se jură că nu va face anul viitor”, spune Gabriel Biriș pentru Europa Liberă.
Precedente nefericite
Nu ar fi prima oară când o lege de o asemenea importanță ar trece de parlament fără a avea sursa de finanțare clară.
S-a mai întâmplat cu legea pensiilor făcută de fosta ministră PSD a Muncii, Olguța Vasilescu, în 2019. Legea avea un impact bugetar urias, estimat la 33 miliarde lei, considerat nesustenabil de FMI și Comisia Europeană. Din acest motiv legea nu a fost aplicată.
Un alt exemplu este legea prin care în 2008, în guvernarea Popescu Tăriceanu, s-au mărit cu 50% salariile profesorilor. Legea nu a fost aplicată, ba mai mult, în 2010 toate salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% în contextul crizei economice mondiale.
Populism și iresponsabilitate?
Faptul că guvernul merge înainte cu mărirea pensiilor fără a spune clar de unde ia banii și nu ține cont de avertismentele economiștilor, arată iresponsabilitate, spune pentru Europa Liberă analistul politic Ovidiu Voicu.
„Cred că este un episod de populism pur care este prin definiție iresponsabil și irațional. Faptul că economiștii spun că nu se poate, că nu e bine și că bugetul nu poate susține această mărire de pensii, e secundar. O discuție rațională nu se poate purta”, spune Ovidiu Voicu.
Liderii PNL și PSD și-au propus un lucru simplu, crede analistul politic: să dea pensii în campanie, mizând că vor putea să întârzie căderea economică, până după alegeri, iar apoi să mărească taxele.
„E principiul «după noi potopul», dar în condițiile în care, probabil, tot ei vor fi la guvernare. De aceea spun că nu par foarte inteligenți liderii PSD și PNL. Nu-și pun în mod serios problema cum o să se termine aventura asta.”
Mai mult, s-ar putea ca o cădere economică să vină mai devreme, înainte de alegeri, avertizează analistul politic, și atunci „va profita din plin AUR”.
Ruperea Coaliției, un tablou vivant cu proști
„Un mitocan”, l-a catalogat premierul Marcel Ciolacu pe prim-vicepreședintele PNL, Rareș Bogdan. Unul care iese în spațiul public și „dinamitează coaliția cu știri false” ca să acopere știrea că merge cu „un ceas de 30.000 de euro la piață să cumpere pătrunjel”.
Apelativele au fost lansate după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a amenințat cu ruperea coaliției dacă vor crește taxele și impozitele în 2024 din cauza măririi pensiilor. A mai spus că „alianța cu PSD devine tot mai insuportabilă”.
Doar că lui Rareș Bogdan nu i s-a părut la fel de „insuportabilă” ședința coaliției în care s-a discutat timp de cinci ore chestiunea pensiilor, dar nu a comentat nimic. Cel puțin așa spune Marcel Ciolacu.
Cât despre ruperea coaliției, premierul a anunțat că în cazul acesta „se duce cu mandatul la Cotroceni” și „mergem în fața românilor cu alegerile anticipate”. Nu fost cazul, însă.
Lucrurile s-au aplanat pentru moment, iar Ciolacu a profitat de ocazie ca să-și arate puterea: ședințele coaliției se vor desfășura într-un cerc și mai restrâns, adică fără vicepreședinți, cap de listă fiind Rareș Bogdan.
Pe de altă parte, amenințarea cu depunerea mandatului și alegerile anticipate o să intre în criză de timp, pentru că procedura este una complicată și Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui, potrivit art. 89, al. 3 din Constituție.
Altfel spus, chiar dacă PSD și PNL rup coaliția și Marcel Ciolacu își depune mandatul, parlamentul nu poate fi dizolvat decât până în 21 iunie 2024 și asta doar dacă vrea Klaus Iohannis.
Dar cele două partide nu-și pun problema în felul acesta, fiind „condamante”, cum spun analiștii politici să guverneze împreună și după alegerile din 2024, dacă nu vor să aducă AUR la putere.
Acest articol a fost actualizat cu informația privind votul de luni, 20 noiembrie, din Camera Deputaților.
