La doar două zile după ce Camera Deputaților a dat votul final pe legea pensiilor speciale, prin care a încercat să pună în acord cerintele deciziei CCR cu acelea ale Comisiei Europene, președintele Klaus Iohannis și-a și pus semnătura pe ea. Argumentul? E grabă mare ca să nu fie ratat jalonul trei din PNRR.
Discuția din spațiul public s-a axat în principal pe pensiile magistraților, deși acestea reprezintă puțin peste 5.000 din cele aproape 200.000 de astfel de pensii, deoarece aici se înregistrează cea mai mare incongruență în raport cu restul cetățenilor, inclusiv cu ceilalți beneficiari de pensii speciale.
Mai mult, numărul celor care primesc pensii speciale a rămas aproape neschimbat în noua lege, aici intrând de la personalul Curții de Conturi la funcționarii parlamentari, angajații tuturor instituțiilor de forță, de la generali la portari și secretare.
Noua lege nu rezolvă problemele de fond care au suscitat nemulțumire în societate și au fost semnalate de Comisia Europeană: discrepanța uriașă față de pensiile medii obținute prin contributivitate, lipsa acută de magistrați în sistem și posibilitatea pe care o au aceștia de a-și mări singuri salariile și, pe cale de consecință, pensiile.
Acestora li se adaugă protecția oferită de Curtea Constituțională, direct interesată de menținerea statu-quo-ului.
Pensii magistrați vs. pensii obișnuite
Raportul dintre cea mai mică pensie a unui magistrat (judecător de Judecătorie- 3.710 euro/lună) și pensia medie pe economie (394 euro/lună) este de 10 la 1.
Raportul dintre cea mai mare pensie a unui magistrat ( procuror general – 10.000 euro/lună) și pensia medie pe economie este de 25 la 1.
Puțini magistați, dar vârstă de pensionare scăzută
Unul dintre argumentele forte folosite de magistrați (și de Curtea Constituțională) împotriva oricăror modificări la legea pensiilor speciale este acela că sistemul se va depopula și mai mult.
Mai exact, că magistrații se vor pensiona in corpore în situația în care le-ar fi afectate diversele privilegii.
Într-adevăr, situația nu este roză în privința gradului de ocupare pe posturi.
Așa cum arată statististica CSM din octombrie anul acesta, la nivelul judecătorilor sunt vacante 370 de posturi, iar la procurori gradul de ocupare este în jur de 65%.
Dar problema se datorează în principal faptului că media vârstei de pensionare a magistraților este în jur de 52 de ani.
Un al doilea motiv al „depopulării” este că în ultimii ani admiterea la Institutul Național al Magistraturii a fost blocată.
Și, nu în ultimul rând, este practica delegărilor, în principal la Ministerul Justiției, prin care multe posturi de judecători și procurori rămân neocupate.
Noua lege nu rezolvă aceaste probleme din moment ce vârsta de pensionare a magistraților va ajunge la 60 de ani de abia în 2062. Aceasta înseamnă că doar viitorii studenți la drept vor ieși la pensie la 60 de ani.
Judecătorii își măresc singuri salariile și pensiile
Un raport al Ministerului Finanțelor arată că este obligat să scoată de la buget suma exorbitantă de 3,2 miliarde de euro ca urmare a unor sentințe judecătorești prin care magistrații și-au mărit salariile retroactiv, începând din 2018.
Mărirea retroactivă a salariilor duce inerent la mărirea pensiilor speciale. Potrivit noii legi, acestea reprezintă 80% din media salariilor brute, sporurilor și altor drepturi câștigate în instanță din ultimii 4 ani de activitate.
Suma pe care Ministerul Finanțelor este somat de CSM s-o găsească este mai mare decât economiile de circa 2 miliarde de euro pe care guvernul le face prin pachetul de măsuri fiscale recent adoptat.
„Pentru judecători, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem şi incluse în drepturile salariale curente”, arată Ministerul Finanțelor.
Situația este dramatică, avertizează ministerul, și, dacă nu se va pune capăt „mecanismului de majorare a salariilor din Justiție prin procese”, se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.
Așa cum a arătat Europa Liberă, procesele intentate de magistrați pentru majorarea salariilor sunt o practică obișnuită.
Scutul CCR, format din 5 judecători cu pensii speciale
Cinci din cei nouă judecători constituționali sunt direct interesați de menținerea sistemului pensiilor speciale, motiv pentru care au respins sistematic orice contestație de neconstituționalitate.
- Marian Enache, președintele CCR
Potrivit declarației de avere, Enache are un salariu lunar de 5.000 de euro și o pensie specială de magistrat CCR de 7.547 de euro.
În 2021 a încasat și pensia aferentă celor 3 mandate de parlamentar, 3. 231 euro/lună. Ulterior, aceste pensii au fost tăiate.
Deci, în anul fiscal 2022, Marian Enache a încasat lunar 12.547 de euro.
- Bogdan Licu, membru CCR
Cumulează venituri, potrivit declarației de avere din iunie 2023, dintr-o pensie specială de fost procuror general adjunct de 5.600 de euro și din salariul de judecător CCR - 4000 euro.
Licu s-a pensionat în mai 2022, la vârsta de 52 de ani.
În total, Bogdan Licu a încasat lunar 9.600 de euro.
- Cristian Deliorga, membru CCR
Are o pensie specială de 6.322 euro/lună și un salariu de magistrat de 4.733 euro/lună, potrivit declarației de avere.
Anul trecut a mai încasat drepturi salariale restante de 700 euro/lună.
În total, Cristian Deliorga a obținut lunar venituri de 11.755 euro.
- Livia Stanciu, membru CSM
Anul trecut, așa cum arată declarația de avere, a încasat 6.238 de euro din salariul de judecător CCR ( în care intră diferențe salariale retroactive în urma unor hotărâri judecătorești) și 7.739 euro/lună pensie de magistrat ( cu restanțe în urma unor hotărâri judecătorești).
Livia Stanciu a avut venituri totale de 13.977 euro/lună.
- Attila Varga, membru CSM
Declarația de avere din vara lui 2023 arată că Attila Varga a obținut venituri din salariul de judecător de 4.869 euro/lună și din pensia specială de 7.037 euro/lună.
În total a câștigat 11.906 euro/lună.
