Patru din zece copii români de 15 ani nu înțeleg ce citesc. Doar jumătate (51%) fac conexiuni matematice și jumătate (56%) pot recunoaște explicația corectă privind fenomenele științifice familiare.
Unul din doi elevi nu a reușit să atingă nici măcar nivelul 2 de competență la matematică, din cele 6 niveluri posibile. La nivelul 5 sau șase ajung doar 4% dintre ei. Situația este similară și pentru nivelul de lectură și știință.
Ministrul român al Educației, Ligia Deca, a îndulcit rezultatele care plasează România sub media OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - cea care organizează testarea PISA).
„Una dintre concluziile raportului PISA 2022 este că avem un sistem de educație rezilient și că, prin măsurile luate, am reușit să limităm efectele pandemiei”, a spus ea, potrivit Hotnews.
Este adevărat că rezultatele elevilor români nu au scăzut prea mult din pricina pandemiei, dar nu trebuie uitat că ele că erau deja foarte jos.
Ligia Deca a recunoscut totuși că „trebuie să creștem nivelul de alfabetizare funcțională. Avem o proporție importantă de elevi care nu au competențele minime necesare pentru a face față cu succes provocărilor societății actuale”.
Cu toate că era una dintre cele mai îngrijorătoare observații ale raportului, în varianta tradusă în română a raportului OCDE și distribuită jurnaliștilor, Ministerul Educației a scos graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional, potrivit Edupedu.
Problema pe care ministerul a încercat să o minimalizeze nu este însă doar a României. La nivel global, rezultatele PISA 2022 au înregistrat cea mai mare scădere în performanța elevilor înregistrată vreodată. Doar că, și cu această scădere a rezultatelor altor state, România rămâne la coada UE.
Rezilenți, pe penultimul loc din UE
„A rămâne pe penultimul loc nu e semn de reziliență. Se încearcă negarea realității”, a declarat Mircea Miclea, fost ministru al Educației (2004-2005), într-o dezbatere organizată joi de Edupedu și World Vision.
O altă problemă este că diferențele dintre copiii români sunt foarte mari și au crescut față de evaluarea precedentă: cei care vin din familii bogate au rezultate la fel de bune ca elevii din Japonia, însă cei din medii dezavantajate ajung să ia scoruri atât de joase încât sunt la nivelul celor din El Salvador sau Cambodgia.
Și aceste date au fost scoase din raportul prezentat de minister, iar Ligia Deca s-a rezumat să spună că reducerea decalajelor este o prioritate asumată.
Graficele omise au fost publicate de minister ulterior, după semnalul de alarmă al jurnaliștilor de la Edupedu.
Alte elemente din raportul privind testele PISA care influențează negativ rezultatele elevilor sunt:
- lipsa profesorilor
- calitatea materialului educațional
- calitatea resurselor digitale.
Soluția nu este mai multă școală, ci școală mai bună: timpul petrecut la școală nu este legat de calitatea învățământului, a clarificat pentru publicul român Andreas Schleicher, director pentru Educație și Competențe la OCDE, unul dintre principalii responsabili pentru aceste teste.
Dacă orele sunt gândite bine, pot fi și mai scurte sau mai puține - doar pentru că elevii sunt în bancă toată ziua, nu înseamnă că învață mai mult. O treime din elevi nu ascultă ce spune profesorul, potrivit statisticilor PISA, și sunt distrași ușor de colegi sau de telefoane.
În schimb, spune reprezentantul PISA, rigoarea din clasă, concentrarea elevilor, coerența și profunzimea curriculei sunt cele care asigură succesul.
Relația dintre elevi și profesori este și ea importantă: profesorii trebuie să se angajeze social față de elevii lor (ceea ce nu se întâmplă: doar 6 din 10 elevi români spun că profesorii lor de matematică sunt interesați de procesul lor de învățare), iar pentru elevi ajută să nu fie copleșiți cu mesaje negative despre profesia dascălilor.
„Un elev nu poate avea încredere în profesori dacă acasă și la televizor aude lucruri care nu valorizează ocupația”, consideră Daniel Funeriu, fost ministru al Educației (2009-2012).
Diferența neglijabilă a performanței elevilor față de anii precedenți are și implicații politice: ea arată că „impactul proiectului România Educată a fost nesemnificativ”, consideră fostul ministru al Educației, Mircea Miclea.
Rezultatele cele mai bune la testul PISA din 2022 le-au avut copiii din Asia. Elevii din Singapore sunt primii în clasamentul mondial, iar alte cinci țări asiatice (Macao, Taiwan, Hong Kong, Japonia și Coreea de Sud) se află în top. În aceleași țări, s-a înregistrat o foarte mare frică de eșec printre elevi.
În alte țări din Europa, precum Germania, Olanda, Norvegia sau Islanda, notele au scăzut drastic. Atât de mult a scăzut performanța unor țări, încât este echivalent cu pierderea unui an întreg de educație: copiii de 15 ani erau, așadar, la nivelul așteptat de la cei de 14 ani.
Subiectele de la matematică
Subiectele de la cele trei probe - lectură, matematică și științe - nu sunt publicate integral, ci pe teme. Școlile din întreaga lume care participă la această evaluare semnează contracte de confidențialitate.
Europa Liberă a selectat de pe site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care organizează testele PISA, câteva dintre subiectele pe care le-au dat elevii în 2022.
La matematică, una dintre probleme se referă la un camion pentru mutări. Sunt explicate dimensiunile acestuia și ale cutiilor pe care le folosesc oamenii care doresc să se mute.
Elevii trebuie să afle câte cutii medii încap în camion.
În următoarea întrebare, trebuie să aleagă raționamentul corect, dintr-o listă de patru opțiuni.
La problema legată de cumpărarea unei mașini, elevilor li se dau mai multe informații despre costul unei mașini, întreținerea ei și combustibil.
În a doua întrebare, folosindu-se de un calculator integrat în pagina web, elevii trebuie să afle care dintre cele patru opțiuni de mașină ar fi mai ieftină.
Într-un final, ei trebuie să calculeze un preț aproximativ de revânzare.
Europa Liberă a discutat cu trei elevi de clasa a IX-a de la un liceu de top din Brașov pentru a înțelege cum percep ei aceste teste. Toți cei trei consideră că problemele sunt destul de diferite față de ce fac ei de obicei.
„Nu par grele întrebările”, spune Mara despre problema referitoare la cumpărarea unei mașini.
„Diferența dintre cele de la PISA și ce facem în clasă e că ce învățăm la școală nu prea poate fi aplicat în viața de zi cu zi”, adaugă eleva.
„Cred că sunt mai interesante și folositoare decât cele de la clasă”, spune Maria, o altă elevă, despre problemele propuse de PISA.
Formularea i se pare ușor de înțeles Marei, pe când Maria o consideră un pic greoaie și spune că a trebuit să citească cerința de câteva ori.
„Faptul că sunt traduse din limba engleză îi poate încurca pe unii”, adaugă colegul lor, David, care spune că problemele i se par de nivel mediu.
„PISA nu e genul de test cu care sunt obișnuiți elevii români, pentru că nu se bazează doar pe memorie, dar trebuie să gândească ca un matematician”, explică Andreas Schleicher, reprezentant PISA.
Rezultatele cele mai bune, în Singapore. În Europa, Irlanda și Estonia sunt în top
Cei mai buni din lume, la toate categoriile, sunt elevii din Singapore. Patru din zece elevi din Singapore au luat note excelente la matematică, în timp ce un sfert au luat note la fel de mari la științe și lectură.
Singapore este o țară-oraș a cărei singură șansă este capitalul uman - de aceea a investit imens în dezvoltarea oamenilor, spune pentru Europa Liberă Cristian Cătănescu, român stabilit în Singapore. Are un sistem de școli locale rigid, bazat pe șabloane și unul de școli internaționale (n.r. sunt în jur de 2,3 milioane de străini, față de 3,6 milioane de cetățeni cât are în total Singapore).
„Eu cred că sunt importante la nivel de societate”, spune Cătănescu despre criteriile stricte din sistemul de educație din Singapore. „Mai târziu, capacitatea de a gândi critic e mai importantă.”
Elevii din Singapore sunt și printre puținii care nu au scăzut în clasament față de ultima evaluare dinaintea pandemiei. În 2018, în vârful clasamentului era China, însă elevii din această țară nu au participat la examinarea din 2022, pentru că școlile erau închise din cauza pandemiei.
„Haideți să încercăm să ne întrecem pe noi înșine, nu pe alții”, a declarat ministrul Educației din Singapore, Chan Chun Sing.
Problema elevilor din Singapore pare să fie, însă, faptul că părinții nu-i susțin la fel de mult ca pe alții. Mai puțin de jumătate dintre ei spun că părinții i-au întrebat cel puțin o dată pe săptămână despre teme sau ce au făcut la școală - sub media globală. Elevii de acolo sunt, în plus, mult mai sedentari decât media globală.
„Nu prea vezi copii bătând mingea”, spune el despre preocupările elevilor. Cristian Cătănescu descrie un sistem foarte competitiv, bazat pe meritocrație, la care atât copiii, cât și părinții aspiră atât de mult încât „copiii dispar” în preajma principalului test de selecție, numit PSLE. Acesta stresează atât copiii, cât și părinții, pentru că permite intrarea la școli de elită.
Iar accentul pe excelență nu dispare după școală, ci este urmat de întreaga societate. „Etica e parte din cultura lor, iar oamenii din Singapore călătoresc adesea, văd alte culturi, sunt cosmopoliți”, ceea ce le deschide societatea.
Irlanda are cei mai buni elevi la lectură din UE și din întregul OCDE, iar la matematică și științe, copiii de aici sunt peste medie și mai buni decât la evaluarea din 2018. Rezultatele bune la științe ar fi datorate unei noi curricule, care încurajează curiozitatea.
Deși media este bună în Irlanda, țara are puțini elevi cu note de top.
Estonia a avut o performanță foarte bună la toate trei categoriile. Este în top 10 global, pe locul doi la lectură și pe primul loc la științe și matematică în Uniunea Europeană.
„Înseamnă că profesorii noștri sunt atenți la toți copiii în mod egal, pentru că avem rezultate de top în lume nu doar cu cei mai capabili, ci în medie, pentru toți copiii. Competențele profesionale ale profesorilor estonieni sunt esențiale pentru această reușită”, a declarat ministrul educației din Estonia, Kristina Kallas.
Elevii din Estonia sunt în top și pentru așa-numita atitudine de creștere (growth mindset): convingerea că abilitatea și inteligența ta pot crește, dacă depui efort.
Potrivit unui articol BBC din 2019, secretul Estoniei este investiția în educație de calitate în primii ani de viață și faptul că elevii nu sunt separați după abilități. Toți învață laolaltă, spre deosebire de sistemul extrem de stratificat din România. Mai mult, profesorii și directorii au destul de multă libertate în ceea ce privește curricula și metodele de predare.
Educația în Estonia este gratuită (cu excepția grădiniței, ale cărei costuri nu trec de 100 de euro pe lună): părinții nu plătesc manualele, nu plătesc mesele de prânz pe care copiii le primesc de la școală, nu plătesc transportul până la școală.
Cum este gândită evaluarea PISA?
În fiecare țară, la testul PISA participă sute de școli, care selectează elevi de 15 ani ce dau testul în mediul digital (în țările în care există astfel de dotări). Dintre cele 81 de țări participante în 2022, au completat testul 690 de mii de elevi.
La baza testului stau competențele de lectură, matematică și științe. La fiecare de trei ani, alta dintre cele trei este competența principală analizată. Ei i se dedică jumătate din timpul de testare, o oră din două. Se mai adaugă în fiecare an și un domeniu inovator.
În 2022, competența principală a fost matematica, însoțită de gândirea creativă.
„Evaluarea nu se limitează doar la a verifica dacă elevii pot reproduce cunoștințele; ea examinează, de asemenea, cât de bine pot extrapola elevii din ceea ce au învățat și pot aplica aceste cunoștințe în contexte necunoscute, atât în interiorul cât și în afara școlii. Această abordare reflectă faptul că economiile moderne recompensează indivizii nu pentru ceea ce știu, ci pentru ceea ce pot face cu ceea ce știu”, se precizează în cadrul analitic al testului.
Potrivit lui Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, competențele măsurate de PISA sunt esențiale în ziua de astăzi.
„Sunt tot mai puține joburi cu sarcini de rutină. Viitorii angajați trebuie să poată gândi structurat”, a precizat acesta.
Daniel Funeriu, fost ministru al Educației, pune și el accent pe calitatea de care crede că au nevoie elevii de acum: discernământul.
„Se poate transmite transversal, la toate materiile”, explică Funeriu. De exemplu, el sugerează introducerea informațiilor redundante în probleme, care ar ajuta elevii să clasifice informația după relevanță.
Care sunt criteriile evaluate la fiecare disciplină:
Matematică. Testele PISA măsoară capacitatea unui individ de a raționa matematic și de a formula, utiliza și interpreta matematica pentru a rezolva probleme în diverse contexte din lumea reală.
Cadrul include concepte, proceduri, fapte și instrumente pentru a descrie, explica și prezice fenomene. Acesta îi ajută pe elevi să cunoască rolul pe care matematica îl joacă în lume, să facă judecăți și să ia decizii bine fundamentate, necesare pentru un cetățean cu judecată constructivă, angajată și relevantă pentru secolul XXI.
- Accent se pune pe alfabetismul matematic (mathematical literacy), ceea ce înseamnă capacitatea de a face un raționament matematic și de a folosi matematica pentru a rezolva probleme reale.
- Chiar dacă fiecare stat are o programă diferită la matematică, abordarea PISA este că fiecare elev trebuie să știe să gândească matematic, să folosească logică matematică (atât deductivă, cât și inductivă) și să stăpânească măcar un set limitat de concepte matematice care să-l ajute în raționament.
- Nu este vorba, așadar, doar de calcule matematice, ci de înțelegere, raționament, adaptabilitate.
- Printre aspectele cheie ale raționamentului matematic, conform PISA, sunt: înțelegerea cantităților, sistemelor numerice și a proprietăților algebrice; înțelegerea importanței gândirii abstracte și a reprezentării simbolice; înțelegerea structurilor matematice și recunoașterea relațiilor dintre diferite valori; folosirea modelelor matematice în viața de zi cu zi; înțelegerea variației care stă la baza statisticilor.
- „Înțelegerea matematicii este esențială pentru pregătirea tinerilor pentru participarea și contribuția la societatea modernă. O proporție din ce în ce mai mare de probleme și situații întâlnite în viața de zi cu zi, inclusiv în contexte profesionale, necesită un anumit nivel de înțelegere a matematicii înainte de a putea fi înțeleasă și abordată în mod corespunzător. Matematica este un instrument esențial pentru tineri, deoarece aceștia se confruntă cu o gamă largă de probleme și provocări în diferitele aspecte ale vieții lor”, argumentează PISA.
Lectură. Evaluarea lecturii prin testele PISA măsoară capacitatea unui individ de a înțelege, utiliza, evalua, reflecta asupra textelor și de a se implica în ele pentru a-și atinge obiectivele, a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și de a participa în societate.
- PISA nu evaluează alfabetismul de bază, despre care presupune că elevii de 15 ani îl au. În schimb, testează dacă elevii pot înțelege informația într-un text mai mare, o pot extrage și o pot interpreta prin criterii de calitate și credibilitate.
- Textele sunt diverse: cu o sursă sau mai multe, statice sau dinamice, continue (paragrafe) sau non-continue (liste), provenite din literatură, scris personal sau documente oficiale.
Științe. Evaluarea în domeniul științelor din testele PISA acoperă capacitatea elevilor de a se implica în probleme legate de știință, de a înțelege conceptele științei, în calitate de cetățean reflexiv.
- O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze în discursuri argumentate despre știință și tehnologie, ceea ce necesită competențe pentru a explica fenomene în mod științific: să evalueze și să proiecteze cercetări științifice și să interpreteze date și dovezi în mod științific.
- PISA evaluează înțelegerea unor concepte și teorii de bază din științe.
În 2022, au mai fost testate și competențe care țin de alfabetism financiar, gândirea creativă, un minim de competențe IT.
