Ministra de Externe, Luminița Odobescu, explică la one2one, cu Anca Grădinaru, de ce este vital pentru Ucraina, dar și pentru Europa de Est ca Uniunea Europeană să continue să ajute țara invadată de Rusia în februarie 2022.
Șefa diplomației române anunță că liderii europeni se vor reuni într-o ședință extraordinară a Consiliului European pe 1 februarie, ca să negocieze deblocarea acordării ajutoarelor pentru Ucraina, ajutoare ce nu pot fi încă acordate din cauza poziției Ungariei.
În ceea ce privește angajamentul mai multor state europene din martie 2023 de a livra, până în martie 2024, un milion de proiectile Ucrainei, Odobescu se arată sceptică în privința reușitei.
La Europa Liberă, aceasta a explicat și recenta decizie de aderare a României la spațiul european de liberă circulație Schengen, de la 31 martie 2024, cu frontierele aeriene și maritime. Totodată, a spus și ce presupune acordul semnat cu această ocazie de România, Bulgaria și Austria.
Cele mai importante declarații
- Despre intrarea României în spațiul Schengen
„Suntem în Schengen, chiar dacă nu suntem 100%, suntem în Schengen. Așa cum am reușit (n.r. să intrăm în spațiul european de liberă circulație cu frontierele aeriene și maritime de la 31 martie 2024), o să reușim să intrăm și cu frontierele terestre. Obiectivul nostru este să reușim în acest an.”
- Despre promisiunea Uniunii Europene de a livra un milion de proiectile Ucrainei până în martie 2024
„Se lucrează într-adevăr, nu cred că va fi atinsă această țintă, dar obiectivul rămâne.”
- Despre angajamentul României de a contribui la livrările europene de proiectile de calibru 155 de mm Ucrainei
„Sunt discuții la nivelul companiilor și cu diverși investitori, în principal din Germania, dar nu numai, pentru a produce în continuare muniție, la noi, în România.”
- Despre reluarea negocierilor cu Ungaria pentru ca Budapesta să nu se mai opună ajutorului acordat Ucrainei
„Pe 1 februarie va avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului European dedicată identificării unei soluții pentru revizuirea multianuală a bugetului, care include și această facilitate pentru Ucraina, de 50 de miliarde de euro. Sunt sigură că se va identifica o soluție la 1 februarie. Să nu uităm, totuși, că acest sprijin este vital pentru Ucraina și Est.”
Ajutorul promis UE pentru Ucraina ar putea fi deblocat pe 1 februarie
Uniunea Europeană a promis în iunie 2023 că va ajuta Ucraina cu încă 70 de miliarde de euro.
Primul ajutor este pentru bunuri neletale, în valoare de 50 de miliarde de euro, acordate ca granturi și împrumuturi în următorii ani.
Al doilea ajutor, în valoare de 20 de miliarde de euro, este destinat achiziției de bunuri militare.
Două probleme au blocat începerea livrării acestor ajutoare: opoziția Ungariei, cel mai recent la Consiliul European de pe 15 decembrie 2023, și găsirea banilor necesari în bugetul Uniunii până în 2027.
În schimb, atunci când liderii europeni au votat pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, premierul Ungariei, Viktor Orban, a ieșit din sala de consiliu. Astfel, decizia istorică a fost adoptată.
Anterior, Comisia Europeană decisese să deblocheze 10 miliarde de euro din fondurile europene alocate Ungariei și neacordate Budapestei din cauza încălcării statului de drept.
La one2one, ministra de Externe a României spune că discuțiile tehnice s-au reluat la Bruxelles chiar din primele zile ale anului.
Șefa diplomației anunță că liderii statelor membre ale Uniunii Europene se întrunesc pe 1 februarie într-o ședință extraordinară, în încercarea de a debloca ajutorul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Evident, se discută și cu Ungaria pentru identificarea unei soluții, să accepte această propunere, dar sunt și anumite soluții, ca să spun așa, pentru a vedea dacă se poate (n.r. acorda ajutorul de 50 de miliarde de euro Ucrainei) în afara cadrului financiar multianual, de a găsi o soluție pentru a continua acest sprijin vital, spunem noi, pentru Ucraina”, a explicat ministra de Externe.
Întrebată dacă, personal, crede că Ungaria poate fi convinsă până la urmă să susțină Ucraina, șefa diplomației române a răspuns:
„Lucrând foarte mult în domeniul afacerilor europene și participând la foarte multe reuniuni, cred, întotdeauna, că Uniunea Europeană și statele membre găsesc soluții pentru a merge mai departe, chiar în momente dificile, așa cum a fost și în decembrie, și sunt sigură că se va identifica o soluție pe 1 februarie.”
În Uniunea Europeană, deciziile se adoptă în unanimitate.
Pe de altă parte, ministra de Externe a admis că Uniunea Europeană s-ar putea să nu se achite de promisiunea de a livra Ucrainei un milion de proiectile până în luna martie. „Se lucrează într-adevăr, nu cred că va fi atinsă această țintă, dar obiectivul rămâne”, a spus Luminița Odobescu.
Și România s-a angajat să producă muniție de calibrul 150 mm inclusiv pentru Ucraina, însă Luminița Odobescu dă de înțeles că, deocamdată, planul nu funcționează.
Planul României pentru a intra și în Schengenul terestru
Ministerul de Externe are ca obiectiv ca, în acest an, alături de alte autorități, să obțină de la Austria o dată la care să fie eliminate și controalele de la granițele terestre ale României cu celelalte țări din spațiul de liberă circulație.
„Am trecut o etapă și ne pregătim pentru cealaltă etapă. Sunt prudentă în a da date, dar evident, lucrăm. Obiectivul nostru este să reușim în acest an”, spune Odobescu.
Pe 30 decembrie, statele membre ale Uniunii, după negocieri intense cu Austria, au decis într-un format restrâns, că România și Bulgaria vor intra în spațiul Schengen pe 31 martie 2024, parțial.
De la această dată, vor fi eliminate controalele pe aeroporturi și în porturi.
Luminița Odobescu spune că acordul semnat la sfârșitul lunii decembrie 2023 de România și Bulgaria cu Austria prevede posibilitatea ca experți europeni, inclusiv austrieci, să poată face controale inopinate la granițe.
O altă prevedere a înțelegerii este că România își va întări securitatea la granițele externe ale Uniunii, dar și la cea cu Bulgaria.
Comisia Europeană va da bani României pentru a cumpăra drone și alte echipamente destinate sporirii securității pe granițe.
Tot de la 31 martie 2024, România va putea emite vize Schengen cu o valabilitate de 90 de zile, a mai spus ministra de Externe la one2one.
