Video | Reportaj din mijlocul protestatarilor. Ce îi supără pe fermieri și transportatori

De șapte zile, Gheorghe Fifea stă pe marginea DN1, în Afumați, aproape de intrarea în Capitală.

E din comuna botoșăneană Copalău, la doar opt kilometri de celebra Flămânzi – de unde a pornit răscoala țărănească din 1907. A venit cale de 400 de km, până la porțile Bucureștiului, să-și spună oful.

„Avem foarte mari probleme în agricultură. Nu ni s-au dat subvențiile, am rămas datori, avem datorii la bănci, leasing-uri de plătit – au venit, ne-au luat utilajele. Sunt foarte, foarte multe probleme”, spune pe nerăsuflate.

Oful lui cel mare este însă o semănătoare cumpărată în urmă cu doi ani, cu 120.000 de euro. Plătise jumătate din ea și a întârziat cu ratele pentru că subvenția de la APIA, în valoare totală de 40.000 de euro, nu a venit nici până acum.

„Am avut chiar în decembrie o executare silită și mi-o luat o semănătoare. În genunchi m-am pus la ei, să nu mi-o ia, în genunchi, să găsim o cale să amân ratele. Nu s-a putut”, spune bărbatul în timp ce încearcă să nu se lase copleșit de emoție.

Și reușește câteva clipe, până când vântul rece de ianuarie îi joacă o festă și-i umple ochii cu lacrimi.

Am reușit și am plătit până la jumătate. Nu am avut [bani], că nu am luat subvenția nici pe 2022, nici pe anul ăsta, pe 2023.

„La noi toate sunt împotriva noastră”

Și la transportatori lucrurile stau prost din punct de vedere economic. Din trei camioane, Nicolae Pop din Bistrița-Năsăud a mai rămas cu o singură mașină.

„A trebuit să le vindem din cauza taxelor, a impozitelor, a RCA-urilor”, spune Nicolae Pop.

De două zile s-a alăturat și el protestului. „Nu există drumuri, nu există parcări, nu există o siguranță: se fură motorină din rezervoare, marfă din camioane”, înșiră repede câteva dintre problemele cu care se confruntă.

Dă ca exemplu centura Capitalei: nu există nicăieri o parcare amenajată pentru TIR-uri, în care șoferul să poată dormi liniștit ori să meargă la un duș. „La noi toate sunt împotriva noastră”, concluzionează amar Pop.

Anul trecut, Claudiu Crăciun din Brașov a plătit o asigurare de 10.200 de lei pentru capul tractor al TIR-ului său.

„Acum am ofertă de asigurare de 28.800 de lei pentru capul tractor. La o mașină de 3,5 tone am plătit asigurare 5.000 de lei pe an”, spune Crăciun unul dintre motivele pentru care a decis, de cinci zile, să se alăture protestatarilor.

Unii cu protestele, alții cu negocierile

În vreme ce mii de oameni sunt cu utilajele în stradă, în țară, la negocieri participă asociații ce nu au nicio legătură cu aceștia.

„Au fost unele asociații patronale la Guvern pentru negociere vizavi de doleanțele transportatorilor, dar nu sunt reprezentanții noștri. Nu am fost în delegații comune, acum avem doar un singur grup care merge la negocierea transportatorilor, cei care sunt practic în stradă și organizăm acest protest pașnic”, explică pentru Europa Liberă situația Ciprian Melinte, lider al transportatorilor protestatari.

„Discutăm cu toți cei implicați în activitatea din domeniu. Așa e normal, că în transporturi activează și asociații, și independenți”, arată Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Transporturilor, motivul pentru care se discută și cu organizații ce nu participă la protest.

Ministrul Agriculturii, în schimb, Florin Barbu, a reacționat marți seară împotriva celor care protestează la Afumați

„Transmiteți-le direct de la Ministerul Agriculturii celor care sunt la Afumați că ministrul nu îi mai consideră fermieri, ci îi consideră protestatari”, a spus Barbu, într-o conferință de presă.

Cu un protocol semnat deja din 13 ianuarie cu Ministerul Agriculturii, fermierii așteaptă să-l vadă transformat în literă de lege.

„Respectăm acel protocol și așteptăm feed-back-ul. Din păcate, acele asociații care s-au dus ulterior la Ministerul Agriculturii n-au făcut altceva decât să copieze lista noastră, revendicările și soluțiile la aceste revendicări și să le asume, să deturneze acest protest. Au declarat că nu sunt solidari cu noi, iar ulterior au cerut să mergem acasă. Nu ne reprezintă”, spune pentru Europa Liberă Dănuț Andruș, lider al agricultorilor protestatari.

„Problemele noastre nu sunt doar de ordin agricol. Problemele noastre sunt de ordin financiar, de ordin legislativ, de ordin bancar, de ordin transportator, sunt mai multe probleme care ne-au scos în stradă”, explică Andruș de ce o eventuală înțelegere cu Ministerul Agriculturii nu ar pune punct revoltei.

Cererea de protest în București „nu este rezonabilă”

În timp ce fermierii și transportatorii puneau pe hârtie cele 76 de revendicări, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, hotăra să nu le autorizeze marșul din week-end. Motivul: solicitarea lor „nu este rezonabilă”.

Protestatarii au cerut ocuparea integrală, de vineri până luni, a Pieței Victoriei și a străzilor adiacente, pentru 15.000 de mașini si utilaje.

Cel mai mare protest autorizat cu mașini a avut loc în 2017. Au fost dispuse atunci 3.800 de mașini în Piața Victoriei și de-a lungul Bulevardului Kiseleff, dar fără blocarea circulației.

„Dreptul la protest este consfințit de lege, însă fără perturbarea funcționării normale a drumurilor publice sau a transportului în comun. Vom aproba orice solicitare de protest care respectă legea, așa cum am făcut și până acum”, a transmis Nicușor Dan.

Apel către ministrul de Interne

Până își vor vedea utilajele în centrul Bucureștiului și până vor ajunge la o înțelegere cu guvernanții, agricultorii și transportatorii mai au un mesaj, special orientat către ministrul de Interne.

„Cerem public Ministerului de Interne, inclusiv domnului ministru de Interne, să oprească obstrucționarea acestui drept constituțional al poporului român de a protesta pașnic. Să oprească infiltrările, manifestările de provocare. Suntem pașnici, ne cerem scuze celor cărora le provocăm disconfort, dar este o problemă națională”, spune Dănuț Andruș, lider al agricultorilor protestatari.

Neclintiți după o săptămână și mai bine în stradă, protestatarii transmit că nu vor ceda până nu li se rezolvă problemele.

În timp ce o nouă noapte se așterne, un mare regret îl macină pe fermierul Gheroghe Fifea, venit 400 de km din Copalăul Botoșaniului până la poarta Capitalei.

Îi pare rău că și-a îndemnat băiatul să devină agricultor când, crede acum, atâtea alte meserii ar fi fost mult mai ușor de făcut.