Pe 30 ianuarie, gigantul internetului rusesc Yandex, cel mai mare motor de căutare al țării, echivalentul rusesc al Google, a căzut împreună cu câteva zeci dintre cele mai mari și mai cunoscute site-uri ale țării.
A căzut până și site-ul dedicat urmăririi întreruperilor de internet, platforma www.сбой.рф.
Timp de aproximativ două ore, Rusia a experimentat o întrerupere de anvergură, despre care activiștii și experții au spus că a fost printre cele mai răspândite pe care le-a experimentat vreodată Rusia de când are internet.
Cât de gravă este căderea internetului din Rusia, din seara zilei de 30 ianuarie?
Încă din 2018, autoritățile de reglementare încearcă să întrerupă accesul la platforma de mesagerie Telegram și au blocat milioane de adrese web.
În 2021, „defecțiunea echipamentelor” la furnizorul de telecomunicații de stat a declanșat întreruperi ample, inclusiv la site-ului Kremlinului.
Atunci, Rusia a suferit o întrerupere la fel de puternică ca aceasta.
„A existat o scădere momentană în trecerea Rusiei către un mediu de rețea mai izolat”, a spus Isik Mater, director de cercetare la NetBlocks din Marea Britanie, o organizație privată care monitorizează guvernarea internetului în întreaga lume.
De ani de zile, autoritățile ruse de reglementare au construit treptat infrastructura juridică și tehnică cu scopul final de a putea monitoriza și controla internetul rusesc, cunoscut în mod obișnuit sub numele de RuNet.
Cele mai multe eforturi au fost făcute pentru punerea sub control a celor mai mari companii web din țară.
O companie remarcabilă și ale cărei acțiuni s-au tranzacționat la bursa de valori NASDAQ, Yandex, s-a lovit de limitările impuse de guvern cu privire la modul în care îi ghidează pe rușii care caută știri sau informații despre războiul din Ucraina.
Compania se află în pragul unei reorganizari majore care, în final, va duce la divizarea ei.
Alte mari companii web precum VK, echivalentul Facebook în Rusia, au fost trecute sub controlul unor oligarhi controlați de Kremlin sau de companii de stat.
Autoritățile au creat o „super aplicație”, care îi obligă pe ruși să o folosească pentru o serie de activități online, cum ar fi chat, plata taxelor, căutarea de parteneri și plata amenzilor luate în trafic.
În ceea ce privește hardware-ul, autoritatea de stat prin care este reglementat internetul rusesc, Roskomnadzor, a lucrat încă din anii 1990 pentru a construi și a perfecționa o rețea de dispozitive, servere și monitoare de trafic pe Internet, cunoscut sub numele de System for Operative Search Activities.
Cunoscut sub acronimul rusesc SORM, sistemul implică instalarea obligatorie de dispozitive speciale de către toți furnizorii de servicii de internet, permițând agenției naționale de informații a țării, Serviciul Federal de Securitate, să monitorizeze orice plutește în jurul RuNet.
La mijlocul anilor 2010, parlamentul controlat de Kremlin a adoptat o serie de legi care cer companiilor importante de internet precum Google, Facebook și Apple să-și găzduiască serverele pe teritoriul Rusiei, pentru ca autoritățile rusești să poată controla și monitoriza mai ușor traficul.
Din acest motiv, multe dintre companii au ajuns să se retragă din Rusia.
Sistemul a fost extins și perfecționat în anii care au urmat, făcând mai ușor pentru statul rus să contracareze măsurile de securitate a confidențialității sau de criptare.
Așa s-a ajuns la „inspecția profundă a pachetelor”, care permite de fapt monitorizarea datelor tehnice și a informațiilor de rețea.
Nu întotdeauna lucrurile au ieșit așa cum a vrut Kremlinul. În 2018, Roskomnadzor a vizat Telegram, aplicația de mesagerie utilizată pe scară largă în Rusia și regiune.
Popularitatea aplicației, dar mai ales reputația sa pentru o criptare puternică, au făcut din aceasta o țintă a agențiilor de informații, care doresc să poată monitoriza comunicațiile și să identifice utilizatorii.
Numai că eforturile autorităților de decriptare a aplicației au dus la blocarea a milioane de adrese web - cunoscute din punct de vedere tehnic ca Internet Protocol - găzduite în serviciile de cloud computing furnizate de Amazon și Google, ceea ce a perturbat nenumărate afaceri și servicii online.
În 2019, parlamentarii au adoptat mai multe amendamente care, printre altele, au extins capacitatea Roskomnadzor de a pune pe lista neagră și de a bloca site-uri și de a urmări acele instrumente - numite rețele private virtuale sau VPN - care îi ajută pe oameni să evite blocajele și să protejeze identitatea și locația unui utilizator.
Întregul pachet legislativ a fost numit legea „internetului suveran”.
Prin aceeași lege, a fost lărgită capacitatea Roskomnadzor de a „accelera” sau de încetini datele care circulă către și de la site-uri sau aplicații, făcându-le aproape imposibil de accesat.
De asemenea, tot prin lege, a fost înființată o entitate specializată în Roskomnadzor, însărcinată cu căutarea amenințărilor online.
În martie 2021, autoritățile de reglementare au oprit gigantul rețelelor sociale Twitter, acum cunoscut sub numele de X, după ce compania a refuzat să elimine postările despre care Roskomnadzor considera că încalcă reglementările legale.
A fost „prima utilizare vreodată a limitării țintite pe scară largă în scopuri de cenzură”, potrivit unui articol publicat de academicieni din SUA și Rusia.
Totuși, cenzura a dat înapoi atunci când utilizatorii de internet din Rusia s-au plâns că un număr mare de site-uri, inclusiv site-ul principal al Kremlinului și alte pagini guvernamentale, au încetat să funcționeze.
Atunci, ministerul rus la comunicațiilor a dat vina pe „defecțiunea echipamentelor”.
„Cine a șters agenda de adrese a RuNet?”
Legea suverană a internetului din 2019 prevede și instituirea unui sistem rusesc de nume de domenii, cunoscut sub acronimul DNS.
Cunoscut pe scară largă ca „agenda telefonică” sau „agenda de adrese” a internetului, DNS-ul funcționează atunci când o persoană introduce o adresă web într-un browser pentru a încărca o pagină web.
Browserul traduce apoi literele din acea adresă într-un număr alfanumeric de protocol internet care se conectează la server sau la computerele care lucrează rapid pentru a încărca pagina.
Încă din primii ani ai internetului, DNS-ul a fost supravegheat de o organizație neguvernamentală cu sediul în statul american California, numită Internet Corporation for Assigned Names and Numbers sau ICANN.
Acest aspect a dat mult timp peste cap planurile autorităților rusești, care au pus imediat în mișcare propaganda conspiraționistă.
Unul dintre cei care le-au răspândit a fost chiar președintele rus, fostul spion KGB Vladimir Putin. El a spus că internetul este, de fapt, un proiect controlat de Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA).
Așa și-au motivat autoritățile de reglementare din Rusia construcția propriului sistem de nume de domenii. Principala sa calitate? Poate fi mai ușor de monitorizat și de controlat de guvernul rus.
Începând cu ora 18:00, ora Moscovei, pe 30 ianuarie, paginile web au început să cadă, devenind inaccesibile atât pentru utilizatorii din țară, cât și pentru cei din afară.
Pe lângă Yandex, cei trei furnizori principali de servicii mobile ai țării - MTS, Beeline și Megafon - au înregistrat întreruperi în funcționarea rețelei.
La fel au pățit și băncile de stat precum Sberbank și VTB, retailerii online Ozon și Wildberries și gigantul de publicitate Avito.
Câteva ore mai târziu, Ministerul Dezvoltării Digitale a declarat că „o problemă tehnică” a afectat domeniul .ru (sufixele de la sfârșitul majorității adreselor web rusești, cum ar fi Kremlin.ru) și echivalentul său chirilic .рф (.rf).
În acest context, grupul pentru drepturile internetului Network Freedoms a întrebat pe Telegram: „Cine a șters agenda RuNet?”
„Se pare că experimentele continuă cu crearea unui serviciu național de nume de domeniu”, a avertizat grupul. „Autoritățile ruse au avertizat de mult că vor încerca să transfere toți utilizatorii din țară pe un server DNS național. Probabil că asta se întâmplă acum cu o mulțime de site-uri din zona .ru.”
Întreruperile au durat aproximativ două ore, potrivit ministerului și experților în internet.
„Un moment politic oportun”
Întreruperile din această săptămână au fost precedate de o întrerupere de săptămâna trecută, care a afectat Telegram, WhatsApp și Viber, toate fiind utilizate pe scară largă în Rusia.
În Bașcortostan (Bașchiria), o regiune centrală a Rusiei unde au avut loc proteste la începutul acestei luni după ce un activist bașchir a fost închis, WhatsApp și Telegram au fost indisponibile câteva zile.
Unii activiști au legat întreruperile de îngrijorări sporite ale autorităților în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din martie, în care se așteaptă ca Putin să câștige cu lejeritate cel de-al cincilea mandat.
„Autoritățile pot aplica acest tip de blocaje în orice moment politic oportun”, a declarat Artiom Kozliuk, șeful grupului de supraveghere Roskomsvoboda, în urma perturbărilor din 24 ianuarie.
„Cel mai probabil, astfel de opriri (atât ale serviciilor individuale, cât și ale întregului internet) vor fi locale: într-un anumit oraș, district, poate regiune”, a spus el . „Dar este puțin probabil să fie pe termen lung. Închiderile prelungite, la scară largă, ar avea deja consecințe economice și sociale.”
„Ipoteza mea este că ceea ce se întâmplă are legătură cu casa de nebuni de la Roskomnadzor”, a spus Mihail Klimariov, care conduce o organizație nonprofit numită Internet Protection Society.
„Încearcă să-i forțeze pe toți utilizatorii să intre în așa-numitul sistem național de nume de domeniu. Ce este acesta mai exact? Încă nu înțeleg pe deplin de ce este nevoie.”
„Se pare că au vrut un RuNet suveran și au ajuns la un RuNet suveran. Au obținut ce și-au dorit”, a spus el pentru Current Time.
