Linkuri accesibilitate

Fermierii europeni, exceptați de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă


Proteste ale agricultorilor. Printre revendicările fermierilor români care au protestat cu utilajele în stradă s-a aflat și cererea, adresată Comisiei Europene, privind derogarea de la norma GAEC 8.
Proteste ale agricultorilor. Printre revendicările fermierilor români care au protestat cu utilajele în stradă s-a aflat și cererea, adresată Comisiei Europene, privind derogarea de la norma GAEC 8.

Agricultorii europeni vor fi scutiți parțial de la regula privind terenurile lăsate în pârloagă, potrivit unui regulament adoptat marți de Comisia Europeană.  

Condiționalitatea care obligă fermele să lase 4% din teren pârloagă a fost astfel modificată.

Adică, în loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4% din terenul lor arabil, fermierii din UE vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8 dacă vor cultiva linte, mazăre (fixatoare de azot) sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor, adică fără pesticide.

Culturile secundare reprezintă un amestec de specii de cultură, care asigură acoperirea solului, având rolul de a absorbi azotul rezidual.

Potrivit documentului oficial, prin derogarea de la prima cerință a standardului GAEC 8 (condiții agricole și de mediu bune) pentru 2024, statele membre pot decide ca fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard să îndeplinească prima cerință a standardului respectiv prin alocarea unei cote minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivelul fermei pentru:

  • suprafețele neproductive, inclusiv terenurile pârloagă;
  • și/sau culturi fixatoare de azot;
  • și/sau culturi de intermediare.

Culturile intermediare și culturile fixatoare de azot se cultivă fără utilizarea produselor fitosanitare.

Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

Decizia urmează propunerii făcute de Comisia Europeană pe 31 ianuarie în urma discuțiilor cu statele membre.

Regulamentul va intra în vigoare de miercuri, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an, adică până la 31 decembrie 2024.

Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, așa cum au cerut statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE, transmite Comisia.

„Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, după anunțul oficial al deciziei.

Miniștrii agriculturii din UE s-au reunit pe 23 ianuarie, la Bruxelles, într-un dialog lansat de Comisie privind viitorul agriculturii în Europa.

Și ministrul român al Agriculturii a cerut derogare de la cerința GAEC 7 (aplicarea unei rotații a culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă)

„Eu vă spun, merg cu mandatul acesta în care în Consiliul de Miniştri, mâine, dacă nu rezolvăm problema GAEC 7 şi 8 derogare, pentru că nu s-a înţeles un lucru şi am încercat să le explic şi comisarului şi la toată lumea, că nu cerem nimic. Noi suntem în perioadă de război, noi suntem afectați, cele cinci state, de conflictul care s-a produs de către Rusia împotriva Ucrainei”, s declarat înainte de reuniune ministrul Florin Barbu.

Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare a transmis înainte de reuniune, după două săptămâni de proteste în stradă o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu şi ministrului Agriculturii, Florin Barbu, prin care a cerut ca oficialii români să susțină la reuniunea Consiliului UE pe teme de agricultură şi pescuit mai multe din revendicările lor.

Totodată, fermierii din judeţul Mureş i-au înmânat ministrului o listă cu 13 revendicări, printre care și cea de a cere Comisiei Europene aprobarea derogării de la GAEC 7 şi GAEC 8.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG