Compania canadiană Gabriel Resources a reclamat statul român la curtea de arbitraj de la Washington în 2015, iar după opt ani de proces, tribunalul care aparține de Centrul de litigii privind investițiile al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă, în septembrie 2023.
Termenul final pentru comunicarea unei decizii este 12 martie 2024.
După ce premierul Marcel Ciolacu declarase în prima zi a lunii că o decizie ar fi putut veni până în 10 februarie - lucru care nu s-a confirmat - Comunitatea Declic a lansat săptămâna trecută o petiție prin care cere Guvernului să publice integral decizia în momentul în care aceasta va fi transmisă părților.
Peste 21.000 de persoane au semnat până miercuri dimineață petiția, iar între timp numărul acestora a trecut de 22.000.
Semnatarii „s-au alăturat, în timp record, demersului” iar comunitatea Declic „îi solicită premierului să își ia un angajament ferm că va publica integral decizia Curții de la Washington privind Roșia Montană, nu doar un rezumat sau o versiune cenzurată”, au transmis reprezentanții asociației într-un comunicat.
Aceștia mai subliniază că „pentru a respecta cerințele de transparență, Guvernul Ciolacu trebuie să solicite în mod explicit Tribunalului publicarea deciziei și a tuturor documentelor asociate.”
Reprezentanții Declic solicită aceste lucru întrucât, susțin aceștia, zeci de documente au fost secretizate, peste 67 la solicitarea companiei, însă 15 la solicitarea statului român.
„Nu dorim cenzurarea documentelor, ci fiecare cuvânt din decizia finală să fie disponibil publicului”, a spus Roxana Pencea-Brădățan, coordonator de campanii în cadrul asociației.
În comunicatul făcut public miercuri, Declic a publicat și lista documentelor secretizate la solicitarea statului român, hașurată însă cu negru în rubricile principale, conținând doar recomandările Curții cu privire la faptul că statul trebuie să motiveze de ce documentul este privilegiat, sau să îl livreze instanței de arbitraj.
Solicitarea de publicare integrală a deciziei tribunalului de arbitraj de la Washington vine în contextul în care reprezentanții Declic reclamă faptul că afirmațiile unor „surse guvernamentale”, cu privire la posibilitatea comunicării deciziei instanței în 10 februarie a produs dezinformare.
Pe de o parte, riscă să ducă în derizoriu apărarea României în proces, iar pe de alta, ulterior acțiunile companiei canadiene ar fi crescut (cu aproximativ 100.000 de dolari în 2 zile) la bursă.
Gabriel Resources a transmis de altfel într-un comunicat publicat la Bursa din Toronto că a notat creșterea valorii acțiunilor și a volumului de tranzacții, dar a ținut să precizeze că nu a fost informată de vreo decizie a Curții de Arbitraj, termenul final de transmitere fiind 12 martie.
Cu privire la solicitarea de publicare integrală a deciziei tribunalului de la Washington, purtătorul de cuvânt al Guvernului a menționat pentru Europa Liberă că „trebuie să așteptăm comunicarea deciziei” (tribunalului de arbitraj, n.r.), adăugând că premierul Marcel Ciolacu a spus că va face lumină în această speță.
Guvernul a anunțat că procesul de strângere a documentelor emise de autorități este în lucru și că, pe de altă parte, a înființat un grup de lucru pentru strângerea informațiilor legate de toate spețele pe care le are România la curțile de arbitraj.
Premierul transmitea în 1 februarie că în ședința de Guvern din ziua anterioară, „am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul."
Afirmațiile premierului au venit după ce „surse guvernamentale” declaraseră că în ședința de Guvern din 31 ianuarie s-a discutat despre dosarul Roșia Montană de la curtea de arbitraj de la Washington și că Ministerul Finanțelor și premierul Marcel Ciolacu să fie obligată la plata unor despăgubiri de minimum 2 miliarde de dolari.
Pe baza documentelor disponibile pe site-ul ICSID, Europa Liberă a arătat în 12 februarie că valoarea despăgubirilor cerute de Gabriel Resources ajunge în prezent, conform formulelor de calcul utilizate de cătrepână la 6,6 miliarde de dolari.
Articolul explică și cum a ajuns compania la acest calcul și care au fost contra-argumentele României.
Compania susține că prin acțiunile și omisiunile lor, respectiv prin „întârzieri nejustificate”, autoritățile statului au blocat implementarea proiectului care presupunea exploatarea aurului din mai mulți masivi din Roșia Montană.
Pe de altă parte, avocații și experții contractați de România au respins și demontat acuzațiile și au evaluat daunele pe care compania le-ar putea lega direct de proiect la mai puțin de 200 de milioane de dolari. Chiar dacă ar fi acceptată o formulă care să ia în calcul valoarea de piață a companiei, suma ar fi de maximum 445 de milioane de dolari.
Proiectul minier a scos zeci de mii de oameni în stradă
Extragerea aurului Roşia Montană datează încă din epoca romană și a continuat până în anii comunismului. Proiectul propus de compania canadiană Gabriel Resources a demarat în a doua parte a anilor '90, prin intermediul controversatului om de afaceri Frank Timiş.
În 1997 a fost înfiinţată Eurogold Resources, în care Gabriel Resources deţinea 80% din acţiuni, iar statul român deținea 20% prin Minvest Deva. Statul român a emis o licenţă de exploatare minieră către Minvest, preluată în 2010 de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fostul Eurogold.
RMGC a demarat acţiuni geologice, de explorare şi a cumpărat de asemenea cea mai mare parte a imobilelor din Roşia Montană, o parte dintre localnici fiind strămutaţi. Compania nu a reuşit să obţină autorizaţie de mediu.
Compania a obţinut în două rânduri, în 2004 şi 2011, certificate de descărcare arheologică pentru unul din masivii care urma să fie exploataţi, Cârnic, dar ambele documente au fost anulate de instanţă, în urma unor acţiuni depuse de ONG-uri.
Faptul că urma să fie folosită cianurarea pentru extragerea aurului a alertat organizaţiile de mediu din ţară şi străinătate, dar şi localnicii, care au pornit acţiuni constante de protest, încă de la începutul anilor 2000.
Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze faţă de legea specială iniţiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.
În 2015, Gabriel Resources LTD şi Gabriel Jersey (societate de tip off shore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.
Doi ani mai târziu, în 2017, România a trimis dosarul de includere al Roşiei Montane în patrimoniul cultural mondial UNESCO, iar în 27 iulie 2021 a fost inclusă în listă, la categoria siturilor în pericol.
