Linkuri accesibilitate

Cât a cerut Gabriel Resources de la statul român în cazul Roșia Montană și cât a oferit România


Proiectul minier propus de Gabriel Resources la Roșia Montană a fost contestat puternic de societatea civilă. În 2015, compania canadiană a atacat România la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, pentru blocarea proiectului și a cerut despăgubiri de miliarde de dolari.
Proiectul minier propus de Gabriel Resources la Roșia Montană a fost contestat puternic de societatea civilă. În 2015, compania canadiană a atacat România la Tribunalul de Arbitraj de la Washington, pentru blocarea proiectului și a cerut despăgubiri de miliarde de dolari.

Compania canadiană Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de până la 6,6 miliarde USD (30 de miliarde RON) pentru că i-ar fi blocat proiectul minier de la Roșia Montana, potrivit documentelor analizate de Europa Liberă. Suma, aproximativ 2% din PIB-ul pe 2023, este de 10 ori mai mare decât estimează statul că ar datora.

Actualizare 22 februarie

Într-un răspuns pentru Agerpres, Guvernul României arată că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate României de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari.

Articol inițial

Procesul dintre statul român și Gabriel Resources are loc la Tribunalul de Arbitraj al Centrului pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington și a început în 2015.

Litigiul a fost deschis după ce compania canadiană a reclamat că Guvernul României a blocat un proiect de exploatare a aurului din zona Roșia Montană, în județul Alba.

În septembrie 2023, Tribunalul de arbitraj a declarat cazul închis, termenul final pentru o decizie fiind prima jumătate a lunii martie. Recent, premierul Marcel Ciolacu a spus că o decizie ar putea sosi și mai devreme.

Potrivit unor surse guvernamentale, Executivul se așteaptă să piardă și să fie obligat la plata unor despăgubiri de minimum 2 miliarde de dolari (peste 9 miliarde de lei).

Europa Liberă a verificat documentele depuse la ICSID de Gabriel Resources. În baza acestora, pretențiile financiare ale companiei canadiene sunt mult mai mari: în jur de 6,6 miliarde de dolari (30 de miliarde lei).

Suma reprezintă reprezintă prejudiciul imputat de Gabriel Resources, la care se adaugă dobânzile. Valoarea finală va fi stabilită însă de tribunalul de arbitraj.

Pentru situația ipotetică în care cererea principală a Gabriel Resources va fi respinsă de tribunal, compania a mai depus două revendicări alternative, de 3,3 miliarde de dolari, respectiv 5,6 miliarde de dolari.

Ce impută Gabriel Resources României

În proesul de arbitraj deschis în 2015, la Washington, Gabriel Resources reclamă statului român prejudiciile financiare și de activitate cauzate de blocarea proiectului de exploatare a aurului pe care și-l dorea la Roșia Montană, în județul Alba.
România ar fi încălcat, spune compania canadiană, acordurile de promovare și garantare reciprocă a investițiilor cu Canada, respectiv cel cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlanda de Nord.
„Acțiunile și omisiunile României au frustrat și împiedicat implementarea proiectului, inclusiv prin impunerea unor întârzieri administrative nejustificate în procesul de autorizare, impunerea unor cerințe legale netransparente și schimbătoare, politizând procesele legale și administrative aplicabile”, transmitea compania în motivarea acțiunii.
„România a cerut (companiei) Gabriel să cheltuiască sume importante prin RMGC pentru activități de minerit și facturi în relație cu licența de exploatare și drepturile de proprietate asociate”, mai adăugau reprezentanții Gabriel Resources.
Aceştia au reclamat că RMGC ar fi fost „expropriată” de posibilitatea de a derula proiectul, fără a primi vreo compensaţie şi nu și-a putut valorifica licența de exploatare a zăcămintelor de aur și argint.
După 1 august 2011, politicile României au devenit tot mai ostile la adresa proiectului, iar luările de poziţie ale liderilor coaliţiei de guvernare din 9 septembrie 2013 - urmată de respingerea în Parlament a legii speciale care ar fi dat undă verde proiectului - ar fi fost momentele în care statul român și-a încheiat de facto parteneriatul cu RMGC, spune Gabriel Resources.
Includerea sitului Roșia Montană pe lista monumentelor UNESCO și, ulterior, reincluderea pe lista monumentelor naționale protejate ar fi împiedicat de asemenea derularea proiectului, adaugă aceștia.
În pledoaria lor, avocații României susţin că autoritățile române nu au încălcat nicio lege şi niciunul din tratatele bilaterale incriminate.
Apărarea a inclus în pledoaria din septembrie 2022 și decizia Curții de Apel Ploiești - lucru cerut insistent de organizațiile non-guvernamentale din domeniu - care a casat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârni, obținut de companie în 2011.
De altfel, avocații României mai invocă lipsa „licenței sociale” - adică acceptarea proiectului de către comunitate - pe care reclamanții nu au reușit să o obțină și care ar fi făcut aproape imposibilă punerea în operă a proiectului.

Deși, la București, autoritățile se așteaptă să plătească până la 2 miliarde de dolari, în procesul de la Washington, partea română a calculat prejudiciul cauzat proiectului Gabriel Resources la numai 156 de milioane de dolari.

Statul român consideră că, dacă această sumă ar fi indexată la valoarea de piață a acţiunilor companiei – așa cum pretinde compania – suma maximă de plată ar fi de 445 de milioane de dolari (aproximativ 200 de milioane de lei).

Prejudiciul pretins Gabriel Resources constă în investițiile pe care le-a realizat deja la Roșia Montană, 760 de milioane de dolari, conform companiei, la care se adaugă consecințele nerealizării proiectului.

Ambele tabere sunt apărate de o casă de avocatură românească, respectiv de câte una din străinătate: Țuca, Zbârcea și Asociații reprezintă Gabriel Resources, alături de White & Case din Washington, în timp ce România este reprezentată de Leaua Damcali Deaconu Păunescu - LDDP și LALIVE, din Elveția.

Statul român a cheltuit până acum, pentru avocați și experți, 16 milioane de dolari. O sumă de circa patru ori mai mică decât compania canadiană, care a avut cheltuieli de 65 de milioane dolari.

După ce premierul român Marcel Ciolacu a spus pe 1 februarie că se așteaptă la o decizie în scurt timp, acțiunile Gabriel Resources LTD au crescut cu aproape o treime în doar două zile, la Bursa din Toronto (Canada). În cifre, e vorba de o creștere a capitalului de aproximativ 100 de milioane de dolari.

Între timp, în România, doi dintre foștii premieri ale căror decizii au influențat proiectul Roșia Montană – Victor Ponta și Dacian Cioloș – s-au acuzat reciproc cu privire la cine este responsabil de eventuala pierdere a procesului de către statul român.

În ultima zi de mandat a lui Dacian Cioloș, pe 4 ianuarie 2017, Guvernul a cerut UNESCO ca localitatea Roșia Montană să fie inclusă pe lista monumentelor din patrimoniul mondial.

Decizia UNESCO de admitere a solicitării avea să vină patru ani mai târziu, pe 27 iulie 2021.

Cererea formulată de guvernul Cioloș, ca Roșia Montană să fie inclusă în patrimoniul cultural mondial, este invocată de Gabriel Resources în procesul de la Washington. Compania spune că statul român a pus astfel cruce proiectului de exploatare minieră.

„Dosarul [de includere în patrimoniul UNESCO al Roșia Montană] a fost depus pornind de la legislația din România care proteja, așa cum protejează în continuare, din punct de vedere juridic, acel sit. Deci, protecția juridică a sitului Roșia Montană nu e dată de o nominalizare sau de o listare la UNESCO, ci e dată de legi naționale”, spune fostul premier Dacian Cioloș.

Acest lucru este susținut și de apărarea României la Washington, care menţionează că Lista naţională a monumentelor istorice din 2010, completată apoi în Lista monumentelor din 2015, protejau deja situl.

Fostul premier Dacian Cioloş spune că situl Roşia Montană este protejat şi de legile naţionale, înainte de a intra sub protecţia UNESCO.
Fostul premier Dacian Cioloş spune că situl Roşia Montană este protejat şi de legile naţionale, înainte de a intra sub protecţia UNESCO.

În plus, avocații susțin că, pentru ca un proiect să poată fi dezvoltat într-o arie protejată, este nevoie mai întâi de delistarea sa din rândul monumentelor istorice naţionale.

Dacian Cioloș este criticat însă de fostul premier Victor Ponta, care în trecut a susținut acest proiect. Fostul premier PSD a inițiat legea care permitea Gabriel Resources să exploateze situl de la Roșia Montană. Legea nu a mai intrat în vigoare, deoarece a fost respinsă de Parlament.

„Prin înscrierea Zonei «Roşia Montană» în Lista UNESCO, statul român a împiedicat practic punerea în aplicare a unei licenţe de exploatare emisă tot de statul român”, spune el.

Ponta mai susţine că, fără includerea în UNESCO, compania ar fi pierdut procesul deoarece „nu exista o decizie juridică a statului român prin care se împiedica exploatarea”.

Fostul premier mai spune că autorităţile au întârziat până în 2013 adoptarea unor decizii administrative, însă opoziţia la adresa proiectului, care a fost „iniţial pe motive ecologice, s-a transformat într-una strict politică.”

Fostul premier Victor Ponta (în stânga), alături de fostul ministru Dan Şova, în timpul unui anunţ cu privire la desecretizarea unor documente legate de proiectul de la Roşia Montană, între care şi contractul cu Gabriel Resources, în septembrie 2013.
Fostul premier Victor Ponta (în stânga), alături de fostul ministru Dan Şova, în timpul unui anunţ cu privire la desecretizarea unor documente legate de proiectul de la Roşia Montană, între care şi contractul cu Gabriel Resources, în septembrie 2013.

Pe de altă parte, activiștii de mediu – ale căror proteste au stopat proiectul în 2013 – spun că responsabili sunt toți guvernanții care au dat gir investiției.

Organizația Mining Watch cere premierului în funcție publicarea deciziei integrale a tribunalului de arbitraj, de la Washigton, atunci când aceasta va fi redactată.

Decizia este așteptată și în satul minier din Munții Apuseni, unde litigiul România - Gabriel Resources a blocat, în ultimii ani, mai multe investiții în economia locală.

Cum a calculat Gabriel Resources cele peste 6 miliarde de dolari

Primele pretenții financiare pe care Gabriel Resources le-a avut de la statul român au fost transmise în 2017, într-un memoriu depus la ICSID.

Atunci, compania calcula despăgubirile pentru nerealizarea proiectului minier de la Roșia Montană la 4,4 miliarde de dolari.

3,3 miliarde reprezentau valoarea de piață a acțiunilor, la care se adaugă dobânda compusă, datorată anual, calculată de companie.

O dobândă anuală compusă înseamnă că, după fiecare an al datoriei, valoarea dobânzii se raportează la soldul inițial + dobânda din anul anterior.

Acest tip de dobândă pretins de companie a fost criticat de statul român în timpul procesului. Autoritățile române au acuzat că folosirea de dobânzi compuse este cu totul nejustificată.

De exemplu, în 2018, la doar un an după ce a cerut despăgubirile, în baza dobânzii compuse, suma pretinsă de companie a ajuns deja la 4,75 miliarde de dolari.

În baza acestei dobânzi anuale compuse, suma pretinsă de Gabriel Resources a ajuns în 2023 la 6,6 miliarde de dolari.

Compania a mai făcut la Tribunalul de la Washigton două cereri alternative solicitării din 2017. Într-una suma pretinsă este 5,15 miliarde de dolari, iar în a doua - 3,36 miliarde de dolari.

Cele două cereri alternative iau în calcul date diferite din relația companiei canadiene cu statul român.

De menționat că instanța de la Washington va fi cea care va stabili dacă dobânda anuală compusă sau un alt tip de plată accesorie va fi luată în calcul la stabilirea prejudiciului.

Replica României legată de prejudicii

Avocații și experții României au încercat să demonstreze, în timpul procesului, că pretențiile Gabriel Resources sunt supraestimate.

Partea română consideră fixarea datei de 29 iulie 2011 ca reper pentru valoarea de piață a Gabriel Resources - din cererea principală a companiei - ca fiind nejustificată.

Statul român spune că, la acea dată, piața era influențată de un așa numit „balon al aurului”, când metalul prețios atinsese valori record.

Tur ghidat în galeriile romane de la Roşia Montană.
Tur ghidat în galeriile romane de la Roşia Montană.

„Reclamanții au realizat un exercițiu de evaluare care nu echivalează cuantumul pagubelor reclamate, ci își propune să stabilească valoarea de piață a Gabriel Canada”, au transmis avocații statului român.

În iunie 2022, într-un document trimis instanței de la Washington, partea română susținea că valoarea pierderilor Gabriel Resources în proiectul de la Roșia Montană este de 156 de milioane de dolari.

Dacă tribunalul va lua în calcul și valoarea de piață a companiei canadiene, atunci suma poate fi cuprinsă între 347 și 445 de milioane de dolari.

Statul nu a luat însă în calcul și eventualele dobânzi.

De precizat că, în 2021, compania canadiană a transmis tribunalului că, deşi îşi menţine pretenţiile, despăgubirile nu pot coborî sub valoarea investiţiilor pe care le-ar fi realizat și a înaintat suma de 760 milioane de dolari (3,5 miliarde de lei).

Europa Liberă a solicitat informaţii suplimentare caselor româneşti de avocatură care reprezintă cele două părţi. Până la ora publicării acestui articol nu am primit un răspuns.

Guvernele ultimelor 20 de ani sunt responsabile

„Statul român este singurul vinovat, guvernele ultimelor 20 de ani”, spune Roxana Pencea Brădăţan, pentru Europa Liberă.

Ea a fost implicată în campania Salvaţi Roşia Montană încă de la începutul anilor 2000 și în prezent este membră a comunităţii Declic.

Imagine din centrul Roşiei Montane. Majoritatea clădirilor din localitate sunt deţinute de compania Roşia Montană Gold Corporation.
Imagine din centrul Roşiei Montane. Majoritatea clădirilor din localitate sunt deţinute de compania Roşia Montană Gold Corporation.

În procesul de la Washington, avocații statului român au subliniat și rolul ONG-urilor, care s-au împotrivit proiectului de la Roșia Montană.

În 2012-2013, zeci de mii de oameni au protestat în stradă, în mai multe orașe ale țării, împotriva legii speciale care ar fi permis exploatarea de la Roșia Montană.

Astăzi, la peste zece ani de la acele mișcări sociale, Roxana Pencea Brădăţan, una dintre protestatarele de atunci spune că ce mai pot să facă guvernanţii este „să publice decizia tribunalului, fără interpretări sau trunchieri, ca lumea să vadă toate documentele care au stat la baza acesteia” .

Roșia Montană, blocată în așteptarea unei decizii de la Washington

În așteptarea unui verdict al Tribunalului de arbitraj de la Washington, dezvoltarea Roșiei Montane este cel puțin limitată, spune Adrian Petri, stabilit în localitatea din care provin bunicii lui și unde a deschis o pensiune acum mai mulți ani.

„Zona asta e practic blocată, dar dedesubturile sunt legate tocmai de procesul de la Washington, asta zice toată lumea, că nu există Plan Urbanistic General, Plan Urbanistic Zonal și asta ne blochează și pe noi, care vrem să mai investim aici”, spune tânărul antreprenor pentru Europa Liberă.

Compania înființată de Gabriel Resources în satul apusean - Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) - deține o majoritate covârșitoare a imobilelor cu importanță istorică din zona centrală, unele nereabilitate de ani buni.

În afară de reparaţiile și lucrările de urgență finanțate de Institul Patrimoniului și derulate de ONG-uri, noile investițiile sunt blocate de lipsa planurilor de urbanism actualizate.

Punct de belvedere amenajat lângă unul din tăurile din Roşia Montană, de ONG-urile implicate în comunitate.
Punct de belvedere amenajat lângă unul din tăurile din Roşia Montană, de ONG-urile implicate în comunitate.

Pe fondul incertitudinii legate de verdictul din SUA, nici autoritățile locale, nici cele centrale nu iau decizii ferme.

Adrian a văzut însă - la pensiunea lui, la festivalurile și la tururile ghidate pe care le organizează prin intermediul asociației Roșia Montană Community - cum a crescut interesul turiștilor pentru zonă.

El mai spune că Roșia Montană are potențialul de a întoarce în economie măcar o parte din banii ceruți de compania canadiană în procesul de la Washington, prin afaceri locale, pensiuni, turism, noi locuitori dispuși să se mute sau să investească aici, ceea ce ar genera și locuri de muncă.

Sunt însă mulți de dacă.

„Dacă s-ar debloca zona și s-ar face planul de management al sitului (pentru care trebuie să își dea concursul și mai multe autorități, n.r.), în acord cu punerea în valoare a unui sit UNESCO și cu restaurarea clădirilor, dacă s-ar accesa fonduri, pe care Roșia Montană le poate accesa de la UE, cred că cele 2 miliarde pe care ar urma să le plătim despăgubiri ar intra în economie în doar câțiva ani”, conchide el.

Proiectul minier a scos zeci de mii de oameni în stradă

Extragerea aurului Roşia Montană datează încă din epoca romană și a continuat până în anii comunismului. Proiectul propus de compania canadiană Gabriel Resources a demarat în a doua parte a anilor '90, prin intermediul controversatului om de afaceri Frank Timiş.

În 1997 a fost înfiinţată Eurogold Resources, în care Gabriel Resources deţinea 80% din acţiuni, iar statul român deținea 20% prin Minvest Deva. Statul român a emis o licenţă de exploatare minieră către Minvest, preluată în 2010 de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fostul Eurogold.

RMGC a demarat acţiuni geologice, de explorare şi a cumpărat de asemenea cea mai mare parte a imobilelor din Roşia Montană, o parte dintre localnici fiind strămutaţi. Compania nu a reuşit să obţină autorizaţie de mediu.

Compania a obţinut în două rânduri, în 2004 şi 2011, certificate de descărcare arheologică pentru unul din masivii care urma să fie exploataţi, Cârnic, dar ambele documente au fost anulate de instanţă, în urma unor acţiuni depuse de ONG-uri.

Faptul că urma să fie folosită cianurarea pentru extragerea aurului a alertat organizaţiile de mediu din ţară şi străinătate, dar şi localnicii, care au pornit acţiuni constante de protest, încă de la începutul anilor 2000.

Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze faţă de legea specială iniţiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.

În 2015, Gabriel Resources LTD şi Gabriel Jersey (societate de tip off shore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.

Doi ani mai târziu, în 2017, România a trimis dosarul de includere al Roşiei Montane în patrimoniul cultural mondial UNESCO, iar în 27 iulie 2021 a fost inclusă în listă, la categoria siturilor în pericol.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG