UPDATE Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Republica Moldova este supusă unor riscuri „de natură hribidă” și unei retorici strategice menite să creeze îndoială și teamă, dar „Federația Rusă nu are capacitățile militare pentru a pune în pericol R. Moldova”.
„Ucraina este, într-un fel, prima linie de apărare pentru noi toți, inclusiv pentru R. Moldova. Avem tot interesul să continuăm să sprijinim Ucraina. (...) Nu vedem un risc militar la adresa R. Moldova. În schimb, vedem alte riscuri de natură hibridă, o retorică strategică menită să creeze îndoială și teamă în populația R. Moldova”, a spus pentru Europa Liberă Moldova secretarul general adjunct al NATO.
El a adăugat că „în Federația Rusă există interes evident pentru a deraia drumul pro-occidental al R. Moldova sau al altor țări candidate la aderarea la UE”, astfel că „e nevoie de vigilență maximă”
”Este totalmente inacceptabil ca un terț să încerce să schimbe votul liber al cetățenilor unei țări. Că unii votează într-o direcție sau în alta este un subiect electoral și politic”, a spus Geoană.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Operațiunile Rusiei se referă în special la transmiterea unor informații neadevărate sau inexacte și care ar fi de natură să stabilească un cadru care să „justifice” o posibilă escaladare a Rusiei împotriva Republicii Moldova, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-un raport publicat pe site-ul propriu.
Răspunzând unei întrebări după discursul său în Duma de Stat a Rusiei din 14 februarie, cu privire la situația din Transnistria, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susținut „în mod fals” că Statele Unite și Uniunea Europeană (UE) controlează guvernul Republicii Moldova, subliniază Institutul pentru Studiul Războiului.
El a mai adăugat că Occidentul este cel care a oprit procesul de negociere în format 5+2 în conflictul ucrainean - care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Republica Moldova și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) drept mediatori, respectiv UE și SUA ca observatori, iar Rusia va face tot posibilul pentru reluarea formatului.
Vice-premierul Republicii Moldova, Oleg Serebrian, a afirmat cu mai multe ocazii că țara sa nu va reveni la acest format câtă vreme relațiile între Rusia și Ucraina nu se îmbunătățesc și războiul declanșat de Rusia în Ucraina continuă.
Ultima întâlnire în cadrul formatului 5+2, a avut loc la Bratislava în 2019, după cum a scris Europa Liberă.
Pe de altă parte, Serghei Lavrov a mai spus că în Transnistria sunt aproximativ 200.000 de cetățeni ruși și că Rusia este „îngrijorată de soarta lor” și că nu-i va lăsa „să fie victime ale comploturilor vestice”.
El a mai spus și că Republica Moldova a decis să nu acorde subvenții de la buget pentru regiuni precum Găgăuzia, care se opun integrării Moldovei în UE, și a comparat acțiunile moldovenești cu modul în care Occidentul a „refuzat” să-i acorde fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici timp să revizuiască Acordul de asociere al Ucrainei cu UE în 2013.
Oficialul rus a susținut și că Occidentul ar emite „ultimatumuri” similare Chișinăului cu privire la integrarea în UE, mai notează Institutul pentru Studiul Războiului.
Potrivit ISW, Kremlinul a acuzat Ucraina că a ignorat Acordurile de la Minsk (implicând Ucraina, Rusia și OSCE, respectiv Franța și Germania în rol de mediatori), care stabileau condițiile armistițiului post 2014 - în urma primei invazii Rusești în Ucraina.
De asemenea, președintele Vladimir Putin a susținut că presupusele încălcări ale Ucrainei ale Acordurilor de la Minsk au „forțat” Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022.
Kremlinul folosise „argumentul” protejării compatrioților pentru justificarea ocupației de către trupele rusești a Transnistriei, în 1992, dar și a invaziilor din 2014 și 2022, atrage atenția ISW.
De asemenea, Moscova acuză SUA că a orhestrat protestele din Ucraina, după ce fostul președinte Ianukovici a retras țara din Acordul de asociere cu UE.
„Lovitura de stat”, care ar fi fost susținută de SUA, ar fi forțat Rusia să invadeze Crimeea și să înceapă operațiunile din Donbas, a mai susținut Kremlinul.
Astfel, ISW consideră că reprezentanții regimului de la Moscova încearcă să stabilească un context de informații care să justifice potențiale încercări rusești de a destabiliza R. Moldova și de a împiedica intrarea ei în UE.
Promovarea de către ministrul de externe Serghei Lavrov a unor narațiuni de acest tip ar indica faptul că Kremlinul orchestrează difuzarea de astfel de informații, consideră Institutul pentru Studiul Războiului.
Instituția îi citează și pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care susținea că Republica Moldova ar „strangula” economic Transnistria, și pe un blogger militar pro-Kremlin care susține că Moldova se „militarizează” pentru a integra forțat Transnistria în teritoriul său, mișcare pentru care Rusia ar trebui să se pregătească.
Oficialii de la Chișinău au reclamat recent faptul că autoritățile de menținere a păcii în Transnistria, rusești, ar folosi arme în zona de securitate a Republicii Moldova, încălcând un regulament OSCE.
„Timing-ul unei posibile operațiuni hibrid a Rusiei în Republica Moldova nu e clar, dar Kremlinul stabilește un cadru care să îl facă posibil în curând”, concluzionează Institutul pentru Studiul Războiului.
