Suntem mai aproape decât oricând de un război cu Rusia, iar NATO are, în cel mai bun caz, doar 2-3 ani ca să se pregătească.
Avertismentul sumbru îi aparține lui Fabian Hoffmann, analist german, doctorand la centrul Oslo Nuclear Project – organizație susținută, printre altele, de ministerele de Externe și de Apărare din Norvegia.
Acest lucru ar putea însemna, explică expertul, lovituri la mare distanță împotriva infrastructurii civile critice din țările est-europene din NATO și o extindere a „umbrelei nucleare” asupra întregului teritoriu NATO, pentru a descuraja orice tentativă a alianței de a sări în ajutorul acestor țări.
„Acest tip de scenariu de război nu este o înfruntare a forțelor, ci în primul rând o competiție de asumare a riscurilor. Întrebarea este: cine va fi primul care va da înapoi când se va confrunta cu perspectiva unui război pe scară largă, inclusiv cu potențiale schimburi de lovituri nucleare?”, spune Hoffmann.
Un scenariu terifiant, pentru care răgazul este scurt, între 5 și 10 ani, în cea mai fericită situație, dar mai probabil, așa cum avertizează balticii, de 2 sau 3 ani.
Serviciului estonian de Informații Externe (VLA) afirmă într-un raport că regimul de la Moscova consideră Estonia și celelalte două state baltice – Letonia și Lituania – drept „cea mai vulnerabilă parte a NATO” și ținta sa cea mai probabilă pentru un nou atac.
„Serviciile noastre de informații preconizează că un atac ar putea avea loc între trei până la cinci ani, iar acest lucru depinde foarte mult de modul în care ne gestionăm unitatea și ne menținem poziția în ceea ce privește Ucraina”, a declarat premierul Estoniei, Kaja Kallas, într-un interviu acordat pentru „The Times”.
Pentru Putin, a câștiga războiul însemnă mult mai mult decât o victorie în Ucraina, ci o victorie împotriva Occidentului.Armand Goșu, istoric și expert în Rusia
Atenționările, care pun accentul și pe obligația NATO de a începe să se pregătească efectiv pentru această ipoteză, coincid și cu acelea dintr-un document secret al armatei germane, dezvăluit de cotianul Bild.
Ministerul german al Apărării, arată documentul care poartă mențiunea „informații clasificate”, prezintă în detaliu „o posibilă cale către un conflict” între Rusia și NATO, care ar culmina cu desfășurarea a sute de mii de trupe NATO și izbucnirea războiului în vara lui 2025.
Faptul că lucrurile sunt luate foarte în serios și generează îngrijorare o arată și declarația președintelui comitetului militar al NATO, amiralul Rob Bauer, care crede că războiul din Ucraina ar putea „determina soarta lumii”.
Armatele și liderii politici occidentali trebuie să schimbe drastic modul în care ajută Kievul să respingă forțele rusești invadatoare, a spus acesta la reuniunea ofițerilor superiori ai NATO la sediul din Bruxelles, potrivit Politico.
Amiralul susține că NATO ar trebui să intre într-o altă logică. Motivul? „Plăcile tectonice ale puterii se schimbă. Și ca rezultat: ne confruntăm cu cea mai periculoasă lume din ultimele decenii”, a spus Rob Bauer.
Lumea a devenit mai periculoasă a atras atenția și ministrul britanic al Apărării, Grand Shapps, într-un discurs ținut la Lancester House.
„Peste cinci ani, am putea avea în față mai multe teatre de operațiuni care implică Rusia, China, Iran și Coreea de Nord. Întrebați-vă – uitându-vă la conflictele de astăzi din întreaga lume – este mai probabil ca numărul acestora să crească sau să se reducă? Bănuiesc că știm cu toții răspunsul – este probabil să crească.
Dacă punem totul cap la cap, aceste amenințări combinate riscă să destrame ordinea internațională bazată pe reguli, stabilită pentru a menține pacea după cel de-al Doilea Război Mondial. Lumea de astăzi este, din păcate, mult mai periculoasă”, a spus ministrul Shapps, potrivit The Times.
Istoricul Armand Goșu: Dacă Ucraina pierde războiul, va trebui să intre Occidentul în război cu Rusia
Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul rusesc, explică pentru Europa Liberă că în Occident s-a răspândit „percepția eronată că Rusia este victorioasă”.
Occidentul e obligat să susțină Ucraina pentru a nu lupta el. Pentru că Occidentul e și el în meniu, Rusia are burdihan mare. După ce înghite Ucraina, sigur mai e loc acolo și pentru niște baltici, și de o Polonie, și de o Românie.
Aceste scenarii și avertismente s-au intesificat și după ce atenția opiniei publice s-a mutat asupra Orientului Mijlociu după atacul terorist Hamas asupra Israelului și după ce Statele Unite au oprit ajutorul pentru Ucraina din cauza opoziției republicanilor în Congres.
„Importat este faptul că gândirea militară, politică, strategică occidentală s-a maturizat și există înțelegerea faptului că dacă Ucraina va pierde acest război, va trebui să intre Occidentul în război cu Rusia fie printr-un atac al Rusiei împotriva unor țări NATO, fie prin faptul că unele țări vor sări în ajutorul Ucrainei.
Ucraiana, în loc de arme, lopeți
Pe zi ce trece, Ucraina se confruntă cu probleme din ce în ce mai mari pe front. Lipsa muniției este doar una dintre ele.
Președintele Volodimir Zelenski a spus la Davos că „Putin este un prădător care nu se va mulțumi cu un conflict înghețat în Ucraina” și a făcut apel la Occident pentru sprijin aerian, tancuri și muniție.
„Direcţiile posibile şi chiar calendarul unei noi agresiuni ruseşti dincolo de Ucraina devin din ce în ce mai evidente”, a avertizat Zelenski.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, a declarat într-un interviu pentru ABC News că timpul se scurge și că chiar „dacă vom rămâne fără arme, ne vom lupta cu lopețile”, pentru a da dimensiunea situației disperate în care se află Ucraina fără un ajutor militar consistent din partea Occidentului.
Ajutoarele Uniunii Europene, blocate de opoziția Ungariei
Occidentul, mai precis Europa de data aceasta, înțelege pericolul și este dispusă să facă mai mult în lipsa sprijinului american.
Ca dovadă, Franța va livra Kievului şase tunuri autopropulsate Caesar „în următoarele săptămâni” şi este încrezătoare că va putea produce alte 72 pentru Ucraina într-un an.
Chiar și reticenta Germanie a promis că va acorda în 2024 un ajutor de peste 7 miliarde de euro Ucrainei, informează Deutsche Welle.
Dar oricât de important va fi ajutorul Germaniei, acesta „nu va fi suficient pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung”, a spus Scholz la o conferință de presă la Berlin.
„De aceea, fac apel la aliații din Uniunea Europeană să-și intensifice eforturile în ceea ce privește Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina de către majoritatea membrilor UE nu sunt suficiente”, a declarat cancelarul Scholz.
Nu doar că nu sunt suficiente, dar și ajutorul de 50 de miliarde de euro este blocat de opoziția Ungariei, iar europarlamentarii nu au găsit deocamdată mijloacele convingătoare de a-l determina pe Viktor Orbán, premierul maghiar, să-și schimbe poziția.
Următorul summit UE este pe 1 februarie, iar până atunci eurodeputații se întrec în declarații de susținere.
Marți, în sesiunea plenară de la Strasbourg, deputații au cerut UE să-și „intensifice eforturile în favoarea Ucrainei”. S-au spus cuvinte tari și frumoase, dar toate acestea nu duc la un vot care să deblocheze ajutorul.
Săptămâna trecută, premierul britanic Rishi Sunak a anunțat că țara sa va crește sprijinul pentru Ucraina în următorul exercițiu financiar, la 2,5 miliarde de lire sterline (3,19 miliarde de dolari), o creștere de 200 de milioane de lire față de cei doi ani anteriori.
Europa, pe picioarele ei?
Istoricul Armand Goșu atrage atenția că „Europa trebuie să învețe să fie pe picioarele ei și să facă față provocărilor, nu să aștepte cu mâna întinsă la americani”.
Europenii sunt obligați de acest ciclu electoral foarte agitat, de perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă să se descurce. Ceea ce face foarte bine Europei.
„Europa în contextul politic american se vede obligată să fie mai activă în Ucraina. S-a simțit bine când a aruncat cartoful fierbinte în brațele americanilor – voi aveți rachete, bani, Javelinuri, F16, iar americanii au pus umărul, dar acum, ce să vezi, au treabă să se măcelărească între ei republicanii cu democrații” , spune Armand Goșu.
Blocaj în congresul american
În această mult mai periculoasă lume despre care vorbesc experții militari, Statele Unite au încetat să mai acorde sprijin financiar și militar Ucrainei din cauza neînțelegerilor dintre republicani și democrați în Congres.
Preşedintele american Joe Biden a avut miercuri, la Casa Albă, discuţii cu liderii din Congres pentru a-i convinge ca Statele Unite să continue furnizarea ajutorului pentru Ucraina.
„Incapacitatea Congresului de a acţiona pune în pericol securitatea SUA, a NATO şi a restului lumii libere”, spune un comunicat difuzat de Casa Albă.
Biden a evocat „progrese încurajatoare” în discuţiile cu reprezentanţii Senatului, unde Partidul Democrat este majoritar.
Un pachet financiar „critic” destinat Ucrainei, în valoare de 61 de de miliarde de dolari, este blocat din luna decembrie 2023 în congresul american.
Cel mai mare exercițiu militar NATO în Europa de Est
Ministerul britanic al Apărării a anunțat luni că va trimite 20.000 de militari în Europa, precum și nave și avioane de luptă, pentru a lua parte la un important exercițiu NATO care se va desfășura în prima jumătate a acestui an.
Exercițiul militar NATO Steadfast Defender 24, unul dintre cele mai mari de la încheierea Războiului Rece, va marca 75 de ani de la înființarea organizației nord-atlantice.
Desfășurarea de forțe anunțată include 16.000 de militari britanici care vor fi cantonați în Europa de Est din februarie până în iunie, precum și un grup naval de atac format dintr-un portavion și avioane F35B Lightning și aeronave de supraveghere.
„Soldații noștri își vor uni forțele cu omologii din 30 de țări NATO plus Suedia, oferind asigurări vitale împotriva amenințării lui Putin”, a subliniat ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps.
Amiralul Rob Bauer declara la finalul anului trecut că acesta va fi „cel mai mare exercițiu de apărare colectivă de la sfârșitul Războiului Rece”.
„Peste 40.000 de militari proveniţi din întreaga Alianță se vor antrena în Germania, Polonia și țările baltice”, a spus oficialul NATO.
Kremlinul, declarații belicoase
Pe măsură ce ajutoarele occidentale se împotmolesc din considerente care țin fie de oboseala de război, fie de opoziția „idioților utili” lui Putin, Kremlinul devine tot mai sigur pe el și mai agresiv în declarații.
Negocierile, a spus Vladimir Putin, referindu-se la faptul că Elveția s-a oferit să găzduiască un summit global pentru pace la cererea lui Volodimir Zelenski, sunt o „încercare de a ne motiva să renunţăm la câştigurile pe care le-am realizat în ultimul an şi jumătate. Dar asta este imposibil și toată lumea înțelege acest lucru”.
Statul ucrainean va suferi o „lovitură ireparabilă” în cazul continuării conflictului, a mai spus Putin.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate și vasalul lui Putin, a afirmat că ucrainenii se confruntă cu o alegere: să facă parte din Rusia sau să moară alături de familiile lor, scrie The Guardian.
Într-o postare pe Telegram, Medvedev a declarat că ucrainenii trebuie să aleagă între „război etern și moarte inevitabilă și viață”.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat în cadrul briefingului anual susținut la Moscova că există „centre emergente și în curs de consolidare de creștere economică, putere financiară și influență politică” care „depășesc SUA și alte țări occidentale în dezvoltarea lor”, fără a spune la cine se referă.
În retorica obișnuită a Kremlinului, Lavrov a acuzat occidentul că a „condus spre escaladarea crizei ucrainene”.
„Pe Ucraina o așteaptă o soartă similară Afganistanului. Ei se bazează pe stăpânii lor, nu sunt conștienți că stăpânii lor se gândesc doar la ei înșiși”, a mai spus Serghei Lavrov.
