Bună dimineața, dragi prieteni,
Neliniștea provocată în Europa de perspectiva realegerii republicanului Donald Trump la prezidențialele americane din noiembrie oferă Franței șansa de a prelua inițiativa în ajutorarea Ucrainei și susținerea democrației în estul continentului. Pare una din concluziile ce se desprind de la Conferința donatorilor de la Paris care se încheie azi.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Președintele francez, Emmanuel Macron, nu respinge ipoteza prezenței unor militari francezi în Ucraina. Liderii europeni își pregătesc apărarea anti-Putin în perspectiva unei Americi izolaționiste.
- Parlamentul Ungariei a ratificat tratatul de aderare al Suediei la NATO, un demers inițiat la Madrid, în iunie 2023 și întârziat de liderul turc Recep Tayyip Erdogan, respectiv cel maghiar, Viktor Orban.
- O investigație Recorder redă informații cheie potrivit cărora fostul sediu al PNL de pe Bulevardul Aviatorilor 86 ar fi pe cale să devină locuința lui Klaus Iohannis, când va deveni „fost șef de stat”, în urma unei investiții estimate la 7 milioane de euro.
Franța în fruntea plutonului anti-Putin?
„Vom face orice va fi nevoie ca să ne asigurăm că Rusia nu va câștiga acest război”, „Înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea Europei” , citează Politico câteva dintre cele mai apăsate fraze din declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron.
Cea mai semnificativă pare însă, de departe, următoarea: „Nu am căzut încă de acord cu toți aliații să trimitem oficial soldați pe teren, dar nu excludem acest lucru”.
Aceasta după ce liderii europeni adunați la Paris au căzut de acord să ofere Ucrainei rachete cu rază medie și lungă de acțiune și muniție de bombardament.
BBC remarcă însă că sprijinul european vine în condițiile în care ajutorul militar american de 95 de miliarde de dolari, între care 61 de miliarde destinate Ucrainei, este blocat în Congresul SUA de opoziția republicanilor.
Blocajul provine din viziunea liderului și candidatului republican pentru un nou mandat la Casa Albă; el este, în termeni de politică americană, „un izolaționist” (America să se îngrijească de ale ei, nu are nevoie să se amestece în Europa - mesaj care rimează cu interogația lui Vladimir Putin în interviul cu Tucker Carlson - de ce ar fi americanii interesați de un spațiu atât de îndepărtat ca Ucraina?). Viziune pe care mulți congresmeni republicani, dar și votanți au fost convinși să o împărtășească.
Dar în condițiile ravagiilor pe care regimul Putin le face în Ucraina, dar și acasă, și a riscului unui conflict China-Taiwan, mulți experți cad de acord că populismul inerent al campaniilor electorale și/sau unui temperament vulcanic a mers în cazul lui Donald Trump mult prea departe, după cum relevă o analiză din Washington Post.
Rusia „poate să facă ce dracu' vrea" cu aliații NATO care nu cotizează suficient la bugetul comun de apărare al organizației, este cel mai recent și cel mai grav derapaj, notează WP.
Publicația adaugă aici și refuzul candidatului republican no. 1 de a condamna regimul Putin pentru moartea lui opozantului rus, Alexei Navalnîi. Fapt care nu l-a împiedicat să se compare cu Navalnîi spunând că și el, Donald Trump, este „persecutat politic”.
Și „de ce în discursul lui Trump toate drumurile duc la Vladimir Putin?” reia Washington Post o mult mai veche întrebare a lui Nancy Pelosi, președintele democrat al Camerei Reprezentanților, o întrebare formulată în contextul influenței Rusiei asupra precedentei campanii electorale din Statele Unite, cea din 2020.
Răspunsul e unul alarmant. WP nu creditează ideea unor informații de tip Kompromat cu care Kremlinul l-ar șantaja pe Donald Trump. E mult mai simplu, dar și mult mai periculos: Donald Trump este un admirator sincer al lui Vladimir Putin și vrea să facă numai ce vrea el în țara lui așa cum Vladimir Putin vrea să facă numai ce vrea el în țara lui.
Cu perspectiva revenirii la Casa Albă a unui președinte cu o astfel de viziune, liderilor europeni nu le rămâne decât își croiască singuri politica de descurajare militară a Rusiei și să fie atenți la spioni, după cum scrie Politico. The Guardian trece în revistă de la ce terțe părți poate fi cumpărat rapid armament suplimentar, dar capabilitățile interne/ europene.
Războiul a intrat în faza sa industrială, ar fi o concluzie de etapă.
În acest timp, intervievat din nou la CNN, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, face un nou apel în favoarea ajutorului militar american de 61 de miliarde de dolari pentru țara sa. „Președintele Trump ar fi împotriva americanilor dacă nu aprobă acest ajutor”. Întrebat despre simpatia lui Donald Trump pentru Vladimir Putin, Zelenski a răspuns simplu. „Nu cred că Donald Trump îl cunoaște cu adevărat pe Vladimir Putin”.
Parlamentul Ungariei a ratificat în sfârșit tratatul de aderare a Suediei la NATO
Europa Liberă îl citează pe prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, la câteva minute după votul de la Budapesta: „Astăzi este o zi istorică. Parlamentele tuturor statelor membre NATO au votat în favoarea aderării Suediei la NATO. Suedia este pregătită să își asume responsabilitatea pentru securitatea euro-atlantică.”
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a salutat pe Twitter votul Parlamentului maghiar.
BBC, ca și multe alte media globale, difuzează știrea, remarcând însă și întârzierea provocată de Ankara și Budapesta în ratificarea unei decizii luate de Suedia, Finlanda și NATO încă de vara trecută. O foarte utilă hartă cu elemente cronologice este publicată de BBC.
Cât despre sancțiunile contra Rusiei, Rikard Jorziak, editorul pentru chestiuni europene al Europei Libere, scrie despre problemele pe care le are industria rusească a aluminiului din acest motiv, dar explică și cum mica Estonie a devenit campioana confiscării averilor rusești din străinătate, evident, de pe propriul teritoriu.
Despre averile Federației Ruse, dar din punct de vedere istoric, vorbește și colega mea, Simona Cârlugea, alături de Mădălina Rădulescu, într-un excelent documentat feature Europa Liberă despre vilele de la Snagov, zonă imobiliară zero.
Recorder: Palatul Împăratului costă 7 milioane de euro
Într-o investigație care pune cap la cap multe informații confidențiale și enorm de multă muncă de verificare, Recorder dă de înțeles într-o investigație video de 20 de minute că președintele Iohannis și soția urmează să se mute la încheierea celui de-al doilea mandat de la Cotroceni, în vila de pe Bdul Aviatorilor 86, adică în clădirea care a fost vreme de mai mult de 20 de ani, după Revoluție, sediul Partidului Național Liberal.
Clădirea aparține Regiei Protocolului de Stat (RAAPPS), iar Regia investește în mod netransparent, explică Anca Simina, în investigația Recorder, nu mai puțin de 7 milioane de euro, ca să o transforme din clădire publică de birouri, în locuință ce cuprinde un birou de lucru cu intrare separată.
Într-un articol de deschidere, G4Media, citând o sursă politică și informații similare celor de la Recorder, spune că suma cheltuită în secret pentru ceea ce ar urma să fie locuința soților Iohannis de la finele lui 2024 încolo, ar fi de 9 (nouă) milioane de euro, nu de 7 (șapte).
Spre comparație, pentru amenajarea vilei în care locuiește precedentul președinte, Traian Băsescu, RAAPPS a cheltuit 300.000 de euro.
Alte subiecte:
- Politico notează că statele europene au căzut de acord cum să procedeze tehnic pentru a elimina gigantul chinez Huawei din proiectele de implementare 5G.
- The Guardian atrage atenția că Brexit a adus Irlanda de Nord, parte a Regatului Unit, mai aproape ca niciodată de unirea cu Republica Irlanda, vecina cu capitala la Dublin. Brexit e de vină...
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
