În București sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I și II. Doar la două se lucrează în prezent. Zece șantiere sunt în conservare, iar 147 se află în diferite etape de proiectare. Toate acestea în condițiile în care un cutremur major ar putea afecta, doar în Capitală, 33.000 de imobile, potrivit datelor autorității municipale care se ocupă de consolidarea clădirilor și rapoartelor Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind siguranța publică.

I. Zona Cișmigiu

E una dintre cele mai râvnite zone din București, nu numai pentru că e în centrul capitalei, dar și pentru că, de la etajul șapte al blocurilor de lângă Parcul Cișmigiu, priveliștea este impresionantă: copacii, florile și verdeața din parc, la o primă privire, acoperișurile și orașul, atunci când stăruiești lung în zare, dincolo de vârfurile clădirilor.

Iar familia Aanicăi locuiește chiar aici. Mihai, Alina și pisica lor, Lena. „Dacă aveam copii, ne mutam, cu siguranță”, mărturisește bărbatul. Nu pentru că nu le-ar plăcea să stea în centru. Ci din cauza bulinei roșii.

Clădirea interbelică în care stau de zece ani cei doi soți are această problemă care-i sperie pe mulți: este încadrată în clasa de risc seismic I. Adică e posibil ca, la un cutremur puternic, să se prăbușească.

Verdictul în privința clădirii a fost dat în 1993, în urma unei expertize tehnice cerută și plătită de Primăria Capitalei. A fost menținut și în 2022, în urma unei noi expertize. Apoi, în bloc, la fiecare nivel au apărut câteva coli de hârtie cu repere topografice.

În cele trei decenii care au trecut de la prima expertiză, locatarii au făcut nenumărate demersuri pentru reabilitarea clădirii, spune Mihai. Recent, el a devenit președintele asociației de proprietari.

Și, cum nimeni nu-și poate consolida doar spațiul lui, sunt necesare lucrări la întregul bloc. Însă, dintre cele 19 apartamente, trei aparțin chiar unor instituții din subordinea Primăriei Capitalei.

Locatarii au fost notificați recent că Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) lucrează la elaborarea documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie.

„Nu ne sperie să locuim aici”, spune Aanicăi și râde. „Am prins un cutremur, înainte de pandemie, ne-am trezit din somn, că se mișcau dulapul și patul, ne-am panicat puțin. Dar pentru un copil nu ne-am fi asumat riscul”, continuă bărbatul.

În cel mai optimist scenariu, blocul construit în 1939 ar putea intra în reabilitare în aproximativ doi ani, după care ar urma alți aproximativ doi ani de șantier, timp în care municipalitatea le-ar oferi o locuință. Atât soții Aanicăi, cât și vecinii lor discută deja pe marginea subiectului.

II. Str. Câmpineanu. Greu de consolidat

În iunie 2010, Primăria Capitalei încheia un contract de consolidare cu asociația de proprietari din Strada Ion Câmpineanu, nr. 9, iar lucrările propriu-zise au început doi ani mai târziu.

Lucrările trebuiau încheiate în 24 de luni, dar constructorul nu și-a onorat obligațiile. Mai mult, firma a intrat în faliment și lucrările au fost oprite.

Câțiva ani mai târziu, în 2018, șantierul a fost preluat de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).

Nici compania municipală nu a intervenit însă la clădire pentru că, între timp, s-a schimbat legislația: proiectul trebuia modificat ca să respecte noile normative tehnice. În prezent se desfășoară o nouă procedură de achiziție a serviciilor de expertiză tehnică.

Cu parterul plin de graffiti și afișe la diferite spectacole, cu tâmplăria smulsă la etajele superioare, clădirea cu 17 apartamente din Câmpineanu 9 este mai degrabă o emblemă a abandonului decât a speranței. „Nu știu ce-i cu ea, credeam că-i părăsită”, spune vânzătoarea unui magazin din zonă.

O soartă similară cu blocul din Strada Câmpineanu au avut-o și imobilele din Strada Pictor Ştefan Luchian, nr. 12 C sau Bulevardul Mihai Kogălniceanu, nr. 30. Din centrul Capitalei, adică.

Lor li se adaugă alte 12 lucrări lăsate de izbeliște în urma falimentului din 2022 a Companiei Municipale Consolidări (CMC) București.

În timp ce Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic cere în instanță predarea amplasamentelor, lichidatorul companiei s-a schimbat iar Siomax, noul lichidator judiciar care a preluat dosarele la jumătatea lunii februarie, spune că e prea puțin timp pentru a se pronunța în vreun fel.

III. Str. Boteanu. Greu de mutat

Pe 1 iulie 2023, primarul General al Capitalei, Nicuşor Dan, anunţa că a fost semnat contractul și vor începe lucrările de consolidare la imobilul monument istoric din Strada Boteanu 3A - 3B.

Cele 90 de apartamente din clădirea de şapte etaje plus mansardă, construite între 1935 și 1936, sunt înscrise în lista Monumentelor Istorice în Zona Construită Protejată - Calea Victoriei.

„În prezent, au început demersurile pentru relocarea proprietarilor care au solicitat mutarea în locuinţe de necesitate asigurate cu titlul gratuit de către Primăria Municipiului Bucureşti”, mai spunea edilul.

Opt luni mai târziu, Europa Liberă a vrut să vadă care este stadiul lucrărilor. Nu doar că nu era niciun muncitor la fața locului, dar nicio familie nu se mutase de acolo și nici nu erau semne că o vor face prea curând.

„Nu plecăm până nu știm clar ce se întâmplă”, spune Alexandra Ionescu, președinta asociației de proprietari, pentru Europa Liberă.

Alexandra conduce asociația din 2001 și tot de atunci sunt și demersurile pentru consolidare. „Avem vreo trei-patru proiecte refăcute, că trecea vremea și se mai actualizau niște legi”, spune Alexandra Ionescu.

Primele convenții civile pentru consolidare le-au semnat în 2013, pentru 250 de dolari/mp, câțiva ani mai târziu prețul a urcat la 450 de dolari/mp și, conform contractului de anul trecut, a ajuns la 1.450 de euro/mp.

Jumătate din sumă e suportată din fonduri europene, dar fiecare proprietar trebuie să achite diferența de 750 euro/mp în 25 de ani, dacă veniturile sale sunt peste medie.

Locatarii cer să fie stipulată o limită a posibilei majorări și să le fie și lor alocată o parte din cele 20 de milioane de lei (4 milioane de euro) destinate cheltuielilor neprevăzute.

O altă nemulțumire vizează spațiul de cazare oferit: în schimbul apartamentului de 126 de mp, Alexandra Ionescu ar urma să primească o garsonieră de 37 mp, la periferia Bucureștiului.

„Nu știu ce-o să facem, dacă nu ne înțelegem cu primăria. M-aș muta și mâine, dar trebuie limpezite lucrurile. Am o nepoată, ce-i las, datorii?”, se întreabă femeia.

Cifrele apocalipsei

Ultimul Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru Municipiul București și Județul Ilfov, aprobat și actualizat în anul 2023, conține date care ar trebui să îngrozească responsabilii din administrația publică. Să-i îngrozească și să-i facă să treacă la acțiune.

În ipoteza unui seism de magnitudine foarte mare (între 7,4 și 8,1 magnitudine) la o adâncime cuprinsă între 90 și 110 km, la nivel național numărul maxim de clădiri rezidențiale grav avariate poate fi de peste 350.000. Numărul maxim al persoanelor grav rănite sau decedate poate depăși 45.000.

În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate poate fi între 838 și 33.569, iar în județul Ilfov - între 739 și 19.234.

O variantă mai „blândă” a unui eventual seism, de 7,4 similar celui din 4 martie 1977, ar avaria grav peste 52.000 de clădiri la nivel național, iar numărul răniților și al decedaților ar depăși 14.000.

În București, numărul clădirilor rezidențiale grav afectate ar putea fi între 667 și 1.774, iar în Ilfov - între 550 și 1.655.

IV. Munca pe șantiere. Sunt două în funcțiune

Un mesh imens maschează fațada clădirii din Blănari 14, din Centrul Vechi (și turistic) al Bucureștilor. Un muncitor iese cu o roabă de pământ, pe care o răstoarnă într-un container, alți doi urmează și nivelează resturile. În interior se lucrează.

Aici și la câteva sute de metri distanță, pe Bărăției 50, sunt singurele două șantiere active.

„Pregătirea unui proiect până la execuție (începerea șantierului) durează între un an și jumătate și doi ani. Din trecut avem zece șantiere blocate în chestiuni de natură juridică create de falimentul companiilor municipale. Estimăm ca se vor finaliza în acest an, pentru a putea relua lucrările”, explică Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS, de ce se lucrează efectiv în doar două locații.

El spune că au fost inițiate proceduri de pregătire pentru 147 de imobile, aflate acum în diferite etape ale proiectării. 40 dintre ele au deja finanțare.

La nivel național, reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) spun, la solicitarea Europei Libere, că în 2023 au fost încheiate 14 contracte de consolidare, în valoare de 257 milioane lei (aproape 52 mil. euro).

Lucrările decontate anul trecut, însă, au fost de doar 2,7 milioane de lei (540.000 de euro), reprezentând servicii de proiectare tehnică, expertiză tehnică și audit energetic.

Pentru anul 2024 a fost alocate credite de angajament în valoare de 3,75 miliarde lei (750 mil. euro), „limită pentru care se pot încheia contracte de finanțare multianuale în acest an”, au mai transmis reprezentanții MDLPA.

În ceea ce privește sumele alocate pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării în perioada 2019 – 2022, reprezentanții ministerului nu au oferit un răspuns.

V. 4 martie 1977 - 56 de secunde de cutremur de 7,4 pe Richter

„Ziua de 4 martie 1977 a fost una extrem de frumoasă, o zi de primăvară deosebită”, își amintește Gheorghe Florescu (80 de ani). Suntem în magazinul lui de delicatese din centrul Bucureștiului, înconjurați de zeci de arome de cafea.

În urmă cu aproape jumătate de secol, cafegiul muncea la câteva sute de metri distanță, la parterul imobilului de pe Hristo Botev nr. 10.

În acea seară era convocat, la ora 18:00, la ședința comitetului de bloc. „Voiau să-mi închidă activitatea, unii se plângeau că prăjitul cafelei poluează aerul, alții că au alergie la cafea. Motivul real era că nu-i serveam preferențial”, spune Florescu.

Verdictul a fost să plece.

„Programul normal era până la 21:30, dar, cum urma să părăsim locația, la 21:10 am dat drumul angajatelor și la 21:15 am plecat și eu. La 21:22, blocul s-a prăbușit din cauza cutremurului”, își amintește bărbatul.

107 oameni au murit doar aici.

„Dintr-un bloc de zece etaje mai era doar moloz de înălțimea a două etaje. De șapte minute a depins viața mea”, spune Florescu.

Tragedia este detaliată în lucrarea coordonată de Ș. Bălan, V. Cristescu și I. Cornea „Cutremurul de Pământ din România de la 4 martie 1977”, publicată de Editura Academiei Republicii Socialiste România în 1982:

- 1.578 de morți și 11.321 răniți la nivel național, din care 1.424 de morți și 7.598 de răniți în București;

- pagube economice totale care au depășit 2 miliarde de dolari - ceea ce, ajustat la inflație, ar însemna astăzi 9 miliarde de dolari. 70% din pagubele economice au fost în București;

- 32.900 de locuințe au fost avariate grav la nivel național;

- 200.000 de oameni direct afectați.

VI. ... dar s-a și consolidat

Pe strada Spătarului, tot în centru, în zona Armenească, e liniște, deși e zi de lucru, iar Bucureștiul e în plină forfotă. De departe iese în evidență, cochetă, clădirea de la numărul 36.

E una dintre puținele clădiri din Capitală reconsolidate în ultimele trei decenii și jumătate.

Margareta Miroiu (78 de ani) locuiește într-un apartament de aici. „Consolidarea a fost terminată în 2020. Mai erau de turnat o șapă în pod, de pus niște uși pe la subsol, dar ne-am mutat așa”, spune locatara.

Marea nemulțumire este că a durat doi ani de zile, până în ianuarie 2024, ca locatarii să treacă de la contorul pentru energie al organizației de șantier la reinstalarea contoarelor proprii. Ani în care au plătit lumina la nivelul unui consumator persoană juridică, în loc să beneficieze de reducerile oferite consumatorilor casnici.

„Ne-a uscat cât am plătit. Apoi, am dat 12.000 de lei de apartament și pentru reconectare”, se plânge femeia.

În pofida acestor probleme, spune că este - în linii mari - mulțumită de calitatea lucrărilor.

VII. Blocul Patria. Greu de convins

Fiecare centimetru din spațiul de doar 5,5 metri pătrați este ingenios folosit de inginerul pensionar Gabriel Trașcă (65 de ani). Aici se află atelierul și magazinul în care bărbatul vinde, încă din perioada comunistă, bijuterii artizanale.

De 15 ani, a cumpărat aici. Nimic ieșit din comun, la prima vedere. Decizia nu a fost ușor de luat dintr-un singur motiv: este la parterul blocului Patria, afectat de cutremurul din 1977 și încadrat în categoria risc I.

Clădirea a fost proiectată de promotorul arhitecturii moderne, Horia Creangă, nepotul marelui scriitor, și ridicată între 1931-1933.

„Mai mult de jumătate dintre proprietari nu vor ca blocul să intre în consolidare”, spune Gheorghe Trașcă pentru Europa Liberă, fără să se oprească din lucru.

„Au exemple negative de la alte blocuri, lăsate de izbeliște și de zece ani. I-au mutat pe cei de acolo și nu s-a întâmplat nimic, apartamentele lor sunt acum ale boschetarilor”, continuă bărbatul, în timp ce mâinile meșteresc la o pereche de cercei.

După seismul din 4 martie 1977, aici a fost desemnat șef de proiect de consolidare inginerul Gheorghe Ursu.

În iulie 1977, când s-a decis sistarea consolidărilor, inginerul Ursu s-a opus public. Revolta sa avea să-l coste viața. Era ultima victimă, indirectă, a cutremurului.

Acum, cei pentru care dizidentul a fost dispus să moară sau cei care au cumpărat între timp spațiile din blocul Patria nu reușesc să ajungă la un consens, să trăiască.

Cum nu reușesc să găsească decât cu mare greutate o soluție toți cei angrenați în marea loterie a clădirilor cu risc seismic.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.