Rusia organizează alegeri prezidențiale în perioada 15-17 martie. Analiștii se așteaptă ca președintele Vladimir Putin să câștige, cu excepția, foarte puțin probabilă, a unei evoluții neașteptate. Alegerile au loc într-o țară în care opozanții actualului lider mor inexplicabil, sunt în închisori sau sunt obligați la exil, iar pe buletinele de vot nu ajung contracandidați autentici. În plus, libertatea de exprimare și protestele publice aduc acuzații penale.
Votul pentru alegerile prezidențiale va avea loc și în „noile teritorii”, sintagmă pe care Rusia o folosește pentru zonele Ucrainei controlate acum de forțele ruse.
Peste 112 milioane de ruși au drept de vot în alegerile prezidențiale din 15-17 martie. Alți aproape 2 milioane de cetățeni cu drept de vot trăiesc în străinătate.
De obicei, aproximativ 70-80 de milioane de ruși votează la alegerile prezidențiale. În 2018, de exemplu, prezența la vot a fost de 67,5%.
Cu toate că sunt caracterizate ca fiind unele de fațadă, cu rezultat cunoscut dinainte, observatorii spun că alegerile din Rusia oferă indicii esențiale despre regimul de la Kremlin și politicile sale viitoare.
Rusia este o putere nucleară, iar prin invazia neprovocată din Ucraina regimul președintelui Putin are o agendă care urmărește deschis redesenarea echilibrului geopolitic global.
În plus, documentele NATO consideră Rusia lui Vladimir Putin cea mai directă și mai semnificativă amenințare la adresa țărilor aliate.
Cine și de ce mai candidează, pe lângă Vladimir Putin?
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați se vor afla pe buletinele de vot. Aceștia însă nu sunt opozanți ai politicilor lui Vladimir Putin.
Leonid Sluțki e candidatul Partidul Liberal Democrat, care, în ciuda numelui său oficial, reprezintă în mod tradițional un electorat naționalist de dreapta.
Parlamentarul Vladislav Davankov este candidatul Partidului Poporul Nou, orientat spre afaceri și oficial liberal, dar prietenos cu Kremlinul.
Nikolai Haritonov este candidatul Partidului Comunist, a doua cea mai puternică forță politică din Rusia.
Partidul critică uneori politicile sociale ale Kremlinului, cum ar fi promovarea unor politici liberale de piață, dar nu a făcut campanie deschisă împotriva lui Putin.
Deși rezultatul scrutinului pare deja cunoscut, observatorii afirmă că ceilalți candidați de pe buletinul de vot fie dau o aparență de legitimitate cursei electorale, fie s-au folosit de campania electorală pentru a câștiga notorietate.
Boris Nadejdin, un candidat de opoziție anti-război, a fost împiedicat să candideze, la fel și Ekaterina Dunțova.
Vladimir Putin
Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, fost ofițer KGB, a fost numit președinte interimar de Boris Elțîn în ultima zi a anului 1999. De atunci, cu o pauză de patru ani, a fost președinte al Rusiei.
A câștigat alegerile prezidențiale din 2000 și 2004. În 2008, Dmitri Medvedev a candidat la președinție, iar Putin a fost prim-ministru înainte de a câștiga din nou alegerile din 2012 și 2018.
Vladimir Putin este președinte de mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif Stalin încoace, depășind inclusiv mandatul de 18 ani al liderului sovietic Leonid Brejnev, care a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982.
Prelungirea șederii lui Putin în funcția de președinte al Rusiei a fost posibilă după amendamentele aduse Constituției în 2008 și 2020, care îi permit să rămână în funcție până în 2036.
Cea mai mare parte a clasei politice ruse - de la comuniștii duri, la naționaliștii radicali - aderă la regulile sistemului politic strict controlat de Putin și nu se opune Kremlinului în probleme majore.
De cealaltă parte, susținătorii fostului politician de opoziție Alexei Navalnîi sunt fie în închisoare, fie în exil.
Alți opozanți, precum fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, trăiesc în străinătate, iar politicieni cu agendă politică diferită de a Kremlinului, cum e Boris Nadejdin, sunt împiedicați să candideze.
Cât de libere sunt alegerile
Observatorii politici spun că alegerile din Rusia au foarte puțin de-a face cu alegerile democratice.
Un prim argument este că, dacă Rusia ar fi fost o democrație, Vladimir Putin ar fi părăsit funcția de președinte în 2008, după al doilea său mandat constituțional.
În plus, alegerile nu aduc o alternativă viabilă la actualul președinte și nici o monitorizare autentică a scrutinului.
Singura organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Rusia, Golos, a fost desemnată „agent străin” înainte de alegerile legislative din 2021.
Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (ODIHR) a criticat în ianuarie decizia Rusiei de a nu invita observatori OSCE la alegeri.
„Regretăm deteriorarea alegerilor atât de mult în Federația Rusă încât nu putem desfășura observatori pentru alegerile prezidențiale din martie”, a declarat Pia Kauma, președintele Adunării Parlamentare a OSCE, care a subliniat regresul democratic major din Rusia.
Reprezentanta OSCE a mai spus că presa rusă preia extins și necritic propaganda electorală a președintelui Putin, ceea ce face concurența politică profund inegală.
Observatorii sunt, de asemenea, foarte sceptici că alegerile de la jumătatea lunii martie vor fi libere și corecte. Ei spun că extinderea votului pe mai multe zile și introducerea votului online împiedică și mai mult transparența alegerilor și lasă loc pentru posibile fraude.
În 2021, formațiunile de opoziție au găsit indicii că votul digital la alegerile parlamentare ar fi fost manipulat. Activiștii au raportat practici precum votul forțat și au publicat cu videoclipuri pe rețelele de socializare care arată umplerea urnelor cu voturi false.
La alegerile prezidențiale din 2018, misiunea OSCE de observare a alegerilor a afirmat că rezultatul scrutinului a fost viciat inclusiv de lipsa concurenței reale și de presiunea continuă a administrației asupra vocilor politice critice.
Cum se desfășoară votarea
Cea mai importantă partea a scrutinului oficial are loc de vineri până duminică. Este pentru prima dată la alegerile prezidențiale din Rusia când secțiile de votare vor fi deschise timp de trei zile.
Rusia a folosit pentru prima dată votul de mai multe zile la referendumul din 2020 privind reformele constituționale care i-au permis lui Vladimir Putin să candideze pentru încă două mandate.
Este, de asemenea, primul scrutin prezidențial care folosește votul online. Posibilitatea va fi disponibilă în 27 de regiuni rusești, inclusiv în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Moscova în urmă cu zece ani.
Votul la prezidențiale va avea loc și în Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, cele patru regiuni ocupate ilegal de Rusia după invadarea Ucrainei, chiar dacă forțele ruse nu le controlează pe deplin.
Statele occidentale au denunțat organizarea scrutinului în aceste regiuni, unde votul anticipat a început deja, și au anunțat că nu va recunoaște organizarea și rezultatele alegerilor.
Miza alegerilor din Rusia
Cu toate că rezultatul alegerilor este inevitabil și e cunoscut dinainte, ritualul votului e extrem de important pentru regimul lui Vladimir Putin, spun observatorii.
Puterea lui Vladimir Putin, mai spun ei, vine din controlul cvasi-complet al vieții politice și din reprimarea libertății de opinie, combinate cu aparența atent întreținută a sprijinului popular larg.
Adevăratul rol al alegerilor este, prin urmare, acela de a oferi o infuzie de legitimitate lui Vladimir Putin și de a „demonstra” susținerea de care se bucură, inclusiv în chestiunea războiului din Ucraina.
Una dintre mize este și obținerea unei prezențe mari la vot, cu un accent special pe zonele ocupate din Ucraina, care să întărească imaginea unui popor rus care îl susține activ pe Vladimir Putin.
Fără alternative reale la Putin pe buletinul de vot, opoziția vede alegerile ca pe o oportunitate de a-și demonstra nemulțumirea față de președinte și față de război.
Cu puțin timp înainte de moartea sa, opozantul Alexei Navalnîi i-a îndemnat pe alegători să se prezinte la urne masiv duminică la prânz.
Ar fi un mod prin care rușii nemulțumiți pot transmite un mesaj de protest fără ca autoritățile să îl poată reprima. Văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, a reluat acest apel.
„Putin vede aceste alegeri ca pe un referendum privind aprobarea acțiunilor sale. Referendum privind aprobarea războiului”, a spus Alexei Navalnîi într-o declarație transmisă din spatele gratiilor.
„Să-i stricăm planurile și să ne asigurăm că pe 17 martie nimeni nu este interesat de rezultatul fals, dar toată Rusia a văzut și a înțeles: voința majorității este că Putin trebuie să plece”, a spus liderul opoziției ruse, care ulterior a decedat în condiții suspecte într-o colonie penală de la cercul polar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
