Rușii creează clone ale unor site-uri de știri și imită reclame reale pe Facebook, pe care apoi le șterg într-un interval scurt de timp; de obicei, în decurs de o zi.
În ciuda duratei scurte de existență a acestor site-uri, autorii lor reușesc să răspândească în mod eficient narațiuni antiucrainene.
Peste 500 de astfel de postări pe Facebook au fost descoperite de Laboratorul de cercetare criminalistică digitală (DFRLab) al Consiliului Atlantic.
Este o nouă versiune a operațiunii numită „Dublura” (Doppelganger). Versiunea sa anterioară a fost descoperită în septembrie 2022 de către Meta, care deține rețeaua socială Facebook, și de către serviciul DisinfoLab al Uniunii Europene.
Ulterior, VIGINUM, o agenție guvernamentală franceză dedicată combaterii dezinformării, a atribuit această operațiune Rusiei.
„La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, această operațiune bine documentată continuă să vizeze publicul din Europa. Deși platformele și-au sporit rezistența la campanie și chiar au legat-o de firme rusești, ea este încă foarte răspândită”, se menționează în introducerea investigației DFRLab.
Reclamele pe Facebook și dublurile false
Cercetătorii DFRLab au depistat că autorii acestei operațiuni au creat zeci de pagini false cu titluri identice sau asemănătoare, ceea ce permitea ca acestea să fie înlocuite cu altele noi, după ce unele erau rapid eliminate de Meta.
Din cele 568 de astfel de postări identificate pe Facebook, 443 au fost scrise în franceză, 75 în germană, 38 în ucraineană și 12 în engleză. Paginile și anunțurile neautentice au fost, de obicei, eliminate în decurs de o zi.
Adesea, postările și paginile false către care erau direcționați utilizatorii includeau un text alături de imagini satirice care ridiculizau Ucraina, Uniunea Europeană, Statele Unite și, ocazional, Israelul.
Narațiunile identificate de cercetători sugerau „inutilitatea” confruntării Ucrainei cu Rusia, instabilitatea sprijinului aliaților și încercau să creeze un sentiment de disperare pentru ucraineni.
Spre exemplu, o reclamă promovată de o pagină numită The Data App, îi viza pe ucraineni cu o narațiune despre sprijinul occidental oscilant pentru Ucraina.
Postarea promovată avea mesajul „Clovnul i-a înnebunit pe toți”, sugerând o tensiune în relația dintre liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și aliații săi occidentali.
Postarea includea un link către site-ul juanestebanbc.com, care acum nu mai este funcțional, dar este demonstrat de serviciile de arhivare online.
De exemplu, acest anunț a fost online doar câteva ore, iar pagina și reclama nu mai sunt acum disponibile pe platformele Meta.
Într-un interviu pentru Vocea Americii (VOA), unul din cei doi autori ai studiului, Roman Osadciuk, a sugerat că autorii campanei de dezinformare încearcă să ocolească astfel mecanismul de blocare a conținutului pe Facebook.
Astfel, de îndată ce rețeaua socială blochează o postare suspectă și un link către un site fals, apare o nouă postare.
În plus, analiștii au descoperit o campanie publicitară care folosește aceeași metodă și care vizează publicul european pentru a discredita contraofensiva ucraineană.
Cercetătorii au observat, de asemenea, o intensificare a operațiunii de dezinformare în timp ce erau anunțate noi pachete de sprijin pentru Kiev din partea Franței și Germaniei.
Știri false atribuite presei internaționale sau unor celebrități
Experți de la VoxCheck - un proiect de fact-checking al platformei Vox Ukraine, care nu a fost implicat în cercetarea Consiliului Atlantic - au declarat pentru Vocea Americii că și ei întâlnesc astfel de falsuri, dar mai ales sub forma unor postări cu narațiuni antiucrainene care ar menționa instituții media cunoscute, bloggeri sau celebrități.
„Cea mai răspândită metodă nu este să creezi clone ale unor site-uri, ci să produci imagini sau videoclipuri cu logo-ul unor instituții media sau cu anumite persoane”, a declarat Kiril Perevoscikov, redactor-șef al VoxCheck, pentru VOA.
„Un exemplu recent este așa-zisul reportaj realizat de BBC despre modul în care (generalul) Zalujnîi ar fi renunțat la ambițiile sale politice în schimbul a 53 de milioane de dolari. Videoclipul face referire la investigatorii Bellingcat, dar toate imaginile sunt preluate din surse deschise, iar știrea în sine nu se află nici pe site-ul Bellingcat, nici pe cel al BBC”, completează Perevoscikov.
Platforma VoxCheck a încheiat un parteneriat cu Meta în 2020 pentru a contracara știrile false pe Facebook și Instagram.
Perevoscikov afirmă că falsuri similare despre Ucraina au fost create anterior și cu însemnele altor instituții media internaționale, precum Euronews, Politico și Reuters.
„Falsurile despre declarațiile celebrităților apar într-un mod similar: pe baza capturilor de ecran reale ale conturilor de social media, se fac manipulări cu fotografii, ca și cum bloggerul ar fi postat un text sau o imagine antiucraineană”, menționează redactor-șef al VoxCheck.
„De exemplu, (în februarie) au răspândit un fals conform căruia muzicianul Moby a propus să «mobilizeze ucrainenii din întreaga lume» pe Instagram”, spune redactorul-șef de la VoxCheck.
Mai mult, sunt folosite meme-uri, parodii, caricaturi, știri false, inclusiv cele care folosesc mărci occidentale.
„Aproape în fiecare lună, canalele rusești inventează coperte antiucrainene ale unor reviste cunoscute - Titanic, Charlie Hebdo, The Nation și altele”, adaugă Kiril Perevoscikov.
Potrivit acestuia, sursa principală a acestor falsuri sunt adesea canalele rusești sau pro-rusești de pe Telegram, platforme populare în rândul ucrainenilor, de unde se răspândesc apoi pe alte rețele sociale.
Cum să nu te lași păcălit?
Roman Osadciuk, cercetător în domeniul surselor deschise la DFRLab, îi sfătuiește pe utilizatori să fie atenți la paginile pe care le vizitează.
„Dacă pagina are un nume ciudat, dacă a fost creată recent și rulează reclame în loc să intre în feed ca o postare de la prieteni, dacă vedeți un conținut emoțional - nu răspândiți, nu reacționați - opriți-vă și vizitați secțiunea Despre pagină”, spune expertul.
În cazul în care un utilizator a accesat site-ul prin intermediul unei postări pe Facebook, Osadciuk recomandă să acorde atenție extensiei domeniului, de exemplu, .com, .com.ua etc., precum și calității textelor.
„De obicei «fabricile de știri false» nu au o supraveghere editorială precum organizațiile media, astfel încât textele lor pot conține numeroase erori”, spune el.
De asemenea, Osadciuk menționează că Meta colectează informații despre postările și site-urile web problematice, ceea ce oferă companiei posibilitatea de a analiza și de a îmbunătăți metodele de blocare în viitor.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova. | Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
