Aurel Enache din Comana, județul Giurgiu, este la al patrulea mandat de primar. Și tot de atâtea ori a schimbat și partidul.

De aici i s-a tras și eticheta pusă de presa locală, cea de „campion al traseismului politic”. Nu-l deranjează eticheta de traseist deloc.

Aurel Enache ne face turul primăriei. Pereții sunt tapetați cu realizările lui, pe fiecare poză și-a pus semnătura.

Primăria are și o revistă cu proiectele din ultimii 15 ani, publicată în fiecare an al mandatului, iar cea din 2023 are numele edilului pe fiecare pagină.

„În fiecare mandat am făcut revista.”

„E pentru dvs. sau pentru primărie?”, îl întrebăm.

„Nu, este și pentru dvs., că ați venit pe la noi, și o ducem din poartă-n poartă, la fiecare contribuabil”, spune primarul Enache.

Aurel Enache conduce de 16 ani o comună înstărită cu cinci sate. Comana este arie protejată și este cunoscută pentru pădurea și lacul din localitate, în jurul cărora s-a dezvoltat turismul: parcuri de aventuri, trasee pentru drumeții și restaurante.

Nu se ferește de eticheta de traseist politic, ba dimpotrivă: „La comună nu prea contează partidul, contează omul, contează gospodarul.”

Povestește cu deschidere despre cum a plecat de la un partid la altul: „Eram viceprimar la PSD. M-am certat cu vechiul primar. Am zis: «Nea Mitică (Tudor Dumitru, fostul primar - n.r.), hai să mai facem și noi câte ceva, că nu mai putem să păcălim oamenii. Să ne apucăm de treabă»!”, își amintește primarul.

Spune că nu a văzut nicio schimbare după această discuție și s-a dus la democrat-liberali. Era anul 2008.

Între timp, spune că a asfaltat toate drumurile, în două localități din cinci a făcut canalizare, a adus apă curentă în patru sate și are gaz în două localități. Cu gazul nu a fost ușor, dar povestește că a avut noroc cu Serviciul Român de Informații.

„Au venit să-i autorizez pentru o școala de contrainformații pe care o au la Grădiștea (unul dintre cele cinci sate din comuna Comana - n.r.) și le-am spus: «Domnule, n-am cum să vă autorizez pe dumneavoastră să aduceți gaz de la Adunații Copăceni și noi să nu avem. Dați-ne și nouă pentru două sate cel puțin, care sunt cele mai mari și care au cele mai mari consumuri». Ne-au ajutat, au fost în regulă și deja avem gaz.”

Întrebat cum a reușit SRI să-l ajute cu conductele, primarul râde cu subînțeles: „Cred că au alte informații...”

Aurel Enache le-a dat autorizația și acum se laudă cu prezența SRI la Grădiștea: „Au construit acolo un orășel de antrenament foarte în regulă. Oameni în regulă, chiar foarte în regulă!”

În 2012, primarul a plecat la PNL.

„Mă certam cu colegii mei, consilierii, că de ce să plecăm. «Păi, oameni buni, PD-ul nu mai este, nu mai există, s-a dus. Trebuie să mergem după bani, după proiecte!» Și am avut mână bună, m-au înțeles colegii ”, se laudă el.

Primarul nu pleacă niciodată de la un partid la altul cu mâna goală. Îi ia cu el pe unde se duce pe toți cei 15 consilieri. Nu poate aproba niciun proiect fără votul lor din Consiliul Local. Îi ține pe aceiași, chiar dacă au vârsta pensiei. Are inclusiv un consilier de 70 de ani, la care nu renunță nici în ruptul capului.

„Decât (sic!) îi reînnoim. Din păcate, ne-au murit doi, și am reînnoit cu alți doi.”

Dincolo de consilierii săi, primarul din Comana pleacă de la un partid la altul cu alți doi primari, cu care este bun prieten: cel din Colibași, Constantin Stoica, și cel din Prundu, Cătălin Corbea.

Drumul lor prin partide e aproape identic:

„Împreună avem șapte-opt mii de voturi. Și noi negociam (cu liderii județeni ai partidelor - n.r.) toți trei la pachet. «Bine, venim la voi, ce ne dați? Ce proiecte ne dați?» «Păi, îți dăm școală, îți dăm drumuri, îți dăm…» Fiecare ce avea nevoie”, explică primarul.

În 2016, Aurel Enache a schimbat iar partidul. De data aceasta, a mers la social-democrați. A profitat de ordonanța din 2014 a Guvernului Victor Ponta, care a deschis calea traseismului politic. A fost prima dată când a fost adoptată o astfel de lege care le dădea voie aleșilor locali să se mute de la un partid la altul, fără să-și piardă mandatul.

Cu alte cuvinte, Guvernul PSD-PNL, cu premier Marcel Ciolacu, nu a inventat roata cu ordonanța adoptată în martie 2024, care le dă voie primarilor să treacă de la un partid la altul până la alegerile locale din 9 iunie.

În 2020, a făcut saltul din nou la liberali, dar regretă. Susține că sub PNL nu a primit niciodată bani.

„Ne-a ademenit domnul Motreanu (liderul PNL Giurgiu și prim-vicepreședinte PNL - n.r.). Ziceam noi că e altceva, a venit omul de la Bruxelles, vedeam că tineretul tinde în altă parte”, se plânge Aurel Enache.

L-a convins și faptul că PNL avea șefia Consiliului Județean (CJ) și, ca primar PSD, nu primise finanțare pentru proiecte de la județ tocmai din cauza rivalității dintre cele două partide.

„Eu aveam o doleanță. Să-mi facă niște alei pietonale. Pur și simplu au mers până la Budeni (primul sat din comuna Comana - n.r.), de la Budeni încolo n-a mai… Fiind eu primar PSD, [ei, cei de la CJ] au zis: «până aici facem, de aici încolo nu mai facem!»”

Dar a contestat conducerea PNL de la județ și s-a certat cu liberalii după niciun an de mandat, în 2021. De atunci a rămas în PNL doar ca să nu piardă mandatul. Acum se bucură că ordonanța Guvernului Ciolacu îi dă șansa să aleagă pentru ce partid va candida. Stă pe gânduri.

Spune că, timp de trei ani, Consiliul Județean i-a dat bani cu țârâita. De aceea, își face greu calculele politice. Degeaba câștigă iar primăria, pentru a cincea oară, dacă liberalii rămân în continuare șefi peste județ. Vede în față încă patru ani fără finanțare.

„De exemplu, dacă mi se cuveneau, după formulă, un milion cinci sute, mi-au dat două sute de mii. În patru ani de zile, m-au grevat de aproape un milion de euro”, se plânge primarul.

E supărat pe liberali și pentru că liderii de la centru au trecut în grabă prin comună. Președintele Klaus Iohannis a venit o singură dată și a stat prea puțin.

„Da, a venit la Parcul Natural Comana. Băsescu a stat vreo două ore, trei ore, patru ore, nu știu, cinci ore a stat. Și am discutat. Domnul Iohannis a venit doar o jumătate de oră. S-a plimbat cu barca pe lac și ne-a întrebat: «Bună ziua! Ce faceți? Sunteți bine?» «Suntem bine, domnule președinte!» Și a plecat.”

Primarul spune că nu a stat totuși cu proiectele mari blocate. A obținut fonduri europene și bani de la Ministerul Dezvoltării.

„Am găsit înțelegere printr-un secretar de stat de la PSD. Mi-a aprobat și mie două proiecte - cel pe gaze și unul pe alei pietonale, pe care nu mi le-a făcut Consiliul Județean.”

L-am întrebat pe primar dacă s-a gândit vreodată că sistemul stabilit de politicieni pentru a împărți banii în țară nu e corect și ar trebui schimbat.

„Păi așa este de 30 de ani, de când știu eu. Cum aveai influență, cum aveai rezultate. Cu ce să se schimbe, ce să pună în loc?!”

Cât despre eticheta de traseist politic, spune din nou că nu-l supără.

„Sigur. Cei care se uită de pe margine și nu înțeleg asta, toată discuția pe care am avut-o până acum, am discutat de bani, și de finanțări, și de proiecte, sigur că așa te cataloghează și nici nu-i condamn. Pentru că omul nu știe, de unde să știe?!”

Locuitorii sunt mulțumiți și nu le pasă prea mult de la ce partid candidează primarul, chiar dacă unii recunosc că nu e tocmai ok să facă balet printre doctrine politice.

Telenovela „made in Deveselu”

Nicolae Dobre, primarul din celebra comună Deveselu, Olt, locul unde sunt amplasate baza NATO și scutul american antirachetă, a intrat în politică în 2016, la PSD. După opt ani, se plânge că e nevoit să schimbe partidul.

Deveselu este comuna în care, în 2020, localnicii au ales primar un om care tocmai murise.

Cum s-a întâmplat? Ion Aliman, primarul PSD în funcție la alegerile din 2020, s-a îmbolnăvit de Covid. Boala l-a răpus cu câteva zile înainte de scrutin. Totuși, locuitorii l-au ales, cu 1.000 de voturi din totalul de 1.600.

Și primarul Aliman avusese un an greu. Se gândea să candideze din partea PNL, dar s-a răzgândit în ultima clipă și a candidat tot de la PSD, iar liberalii au rămas fără candidat.

După decesul primarului ales, în 2021, în comună au fost organizate noi alegeri. Atunci, PSD l-a susținut pe vărul fostului primar Ion Aliman, pe nume Nicolae Dobre. De la PNL, a candidat fiul fostului edil, Marius Aliman. A câștigat Dobre de la PSD.

Ajungem în 2024, când sunt iar pregătiri de alegeri, iar PSD și PNL fac schimb de candidați la Deveselu. Nicolae Dobre merge la PNL, iar Marius Aliman a fost cooptat de PSD.

Actualul primar din Deveselu, Nicolae Dobre, este surprins că social-democrații nu-l mai vor și descrie pe scurt situația întortocheată:

„Partidul a considerat că este mai bine să continue cu celălalt candidat. Cu Marius Aliman, băiatul domnului primar (n.r. fostul primar Ion Aliman), care mi-a fost contracandidat și în 2021. Atunci dumnealui de la PNL, eu de la PSD. Acum dumnealui de la PSD, eu de la PNL. Am schimbat, ca să zic așa, taberele de luptă.”

Dobre spune că PSD l-a lăsat baltă. Așa că nu are motiv să se considere un primar traseist, pentru că nu el a ales să schimbe tabăra. Dimpotrivă.

„Prima mutare a făcut-o PSD-ul. Aveam dinainte informații că există posibilitatea foarte mare să meargă cu Marius Aliman. Dar mi-a plăcut să-mi respect coloana vertebrală și am zis: «Nu, să mă conving eu, cu ochii mei!». Și m-am convins. Aveam alternative, le aveam dinainte propuse, dar nu m-am legat de ele pentru că am mers cu PSD-ul. Domnule, aici sunt înregimentat, aici lucrez. Și am lucrat”, explică primarul.

Edilul neagă acuzațiile PSD, cum că nu ar fi făcut mai nimic în comună. Susține că, dimpotrivă, s-a zbătut și a obținut prin Program Național de Investiții Anghel Saligny bani pentru a asfalta 9,3 kilometri de drum și pentru a aduce gaze în localitate.

Se mai laudă cu o sală de sport, un sistem video de supraveghere, unitate sanitară și grădiniță. Ba chiar, spune primarul, comuna are două grădinițe, iar școala are și un cabinet medical. Toate, în doi ani și jumătate, spune Dobre.

„Mi s-a spus că au făcut sondaje de opinie și că nu am ieșit bine. Acum, nu știu ce să zic, unul care vine în sat din trei sau din patru în patru ani iese mai bine și altul care stă în sat și muncește zi de zi nu iese bine.”

PSD a întins deja prin localitate, înainte de a începe campania, afișele electorale. Pe un banner mare, care se întinde dintr-o parte în cealaltă a drumului, social-democrații defilează cu Marius Oprescu, candidat la șefia Consiliului Județean Olt, și Marius Aliman, candidat la Primăria Deveselu.

Întrebat ce șanse crede că are să se bată cu PSD, în județul-fief al PSD, primarul e realist. Vorbește liniștit și împăcat, ca și cum i-ar fi totuna. Îl deranjează doar acuzația că a stat cu mâinile în sân trei ani și jumătate. În rest, pare că îi e egal care va fi rezultatul bătăliei electorale din 9 iunie.

„Știți, la luptă când se pleacă, se pleacă cu 50-50. Așa e peste tot”, conchide Nicolae Dobre.

USR a pierdut jumătate dintre primari

Partidele de guvernare PSD și PNL au bătut palma și au adoptat în martie ordonanța care dă verde traseismului politic.

Dezlegarea e până pe 9 iunie, la alegerile locale. După care revine regula veche: dacă pleacă din partid, primarii își pierd mandatul.

De la Uniunea Salvați România (USR), care avea aproximativ 40 de primari, au plecat deja 20, spun comunicatorii partidului. Cele mai vizibile pierderi sunt:

• Gabriel Pleșa, primarul de la Alba Iulia, s-a întors de unde plecase, adică la PNL.
• Primărița din Victoria, Camelia Bertea, a făcut și ea vâlvă în presă când a anunțat că se duce de la USR la PSD.
• Primarul din Breaza, Bogdan Novac, a plecat la PNL.

În schimb, USR a rămas cu orașele mari: Timișoara (Dominic Fritz), Bacău (Lucian Viziteu) și Brașov (Allen Coliban).

Și PMP a pierdut jumătate dintre primari. 25 din totalul de 50.

Social-democrații au transmis Europei Libere că până în o sută de primari s-au mutat la PSD, după adoptarea Ordonanței.

PNL nu ne-a comunicat vreo cifră. Liberalii au pierdut mai mulți primari care s-au dus la PSD. Dar au și racolat edili de la colegii de alianță și de la opoziție.

Forța Dreptei nu a avut ce primari să piardă, pentru că s-a înființat după alegerile din 2020, odată cu plecarea lui Ludovic Orban din PNL.

Intimidările, presiunile și chiar șantajul, instrumente de racolare?

Nu întotdeauna primarii schimbă de bună voie partidele. Unii reclamă că se fac presiuni imense asupra lor și ajung să cedeze.

Elena Lasconi, primarul USR din Câmpulung, județul Argeș, susține că a primit o ofertă de la PNL și, pentru că a refuzat, afirmă că are „suspiciuni rezonabile” să creadă că este persecutată politic de liberali, prin interpuși.

Avocații edilului pregătesc documentele pentru a le face plângere penală celor pe care îi acuză de intimidări și blocarea proiectelor din oraș.

„Am suspiciuni rezonabile să cred că e vorba de un grup infracțional organizat. Și, în interiorul acestui grup infracțional organizat, există și persoane care probabil o să fie cercetate pentru abuz în serviciu”, a declarat Elena Lasconi pentru Europa Liberă.

Primarul din Câmpulung îl acuză pe șeful județean al Inspectoratul de Stat în Construcții, despre care spune că „e omul pus de liberali”, că a abuzat de controalele făcute la primărie, a ridicat documentele în original, deși nu avea dreptul, și a blocat cel mai important proiect al orașului de două ori: amenajarea Bulevardului Pardon.

„Să vă explic modelul. Se ia un petiționar care trebuie să depună petiții, le trimite la ISC (n.r. Inspectoratul de Stat în Construcții). ISC-ul, care are șef pus din pix de către PNL, trimite ISC-ul și vine inclusiv șeful ISC-ului în control. Acesta este un fost șofer de la ISC București și fost polițist local la sectorul 6, cocoțat din pix pe funcție. Folosește tehnici de intimidare absolut îngrozitoare.”

Președinta PNL Argeș și ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a respins într-un interviu la Prima TV acuzațiile Elenei Lasconi.

„Dânsa este singura care-şi duce războaiele şi le duce neinspirat. Întodeauna când un primar eşuează la primărie, politic, încearcă să găsească duşmani imaginari. Duce războaie la nivel naţional, duce războaie cu colegii de partid, cu cei din Consiliu, cu câmpulungenii. Problema mea ştiţi care e? Mă duc săptămânal prin Câmpulung. Întrebaţi pe oricine din Câmpulung şi veţi vedea prima reacţie la întrebarea: «Cum merge?» Vă vor spune: «E un oraş mort, e un oraş fără perspectivă»”, a susţinut Alina Gorghiu, potrivit news.ro.

USR acuză PNL, PNL acuză PSD, PSD acuză PNL

La rândul lor, liberalii reclamă presiuni și șantaj din partea PSD. Într-o declarație pentru Turnul Sfatului, liderul PNL Sibiu și ministru al Culturii, Raluca Turcan, se plângea că social-democrații au racolat un primar liberal.

„Aș putea paria că nu binele comunității locale îi determină pe unii să schimbe partidul politic, chiar înainte de alegeri, ci presiunile, condiționările și chiar șantajul”, acuza Turcan.

Europa Liberă a discutat și cu social-democrații. Și ei se plâng: liberalii ar folosi tactica intimidării în mai multe județe, acolo unde sunt la putere - Argeș sau Giurgiu. Ar fi vorba despre controale trimise la firme ale familiilor sau rudelor primarilor care nu vor să plece de la PSD la PNL și chiar amenințări la adresa celor apropiați. „Metode interlope, mafiote”, se plâng cei de la PSD sub protecția anonimatului.

Liderul Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, susține și el că există astfel de practici, după ce partidul a pierdut jumătate dintre primari.

„Este un atentat direct la adresa democrației ce face partidul unic PSD-PNL. Deși au peste 90% din primarii din această țară, au încercat, în ultimele luni, utilizând toate instrumentele statului - bani, instituții de control și verificare și inclusiv presiune politică - să-i determine pe primarii PMP să se înscrie în PSD sau PNL. Aceste practici le mai întâlneam în anii 2000. Am revenit la acea perioadă în care nu aveai voie să faci politică, dacă nu te înregimentai în PSD. Ne îndreptăm spre un regim precum cel din Belarus, care controlează totul”, acuză Eugen Tomac.

Liderul PMP mai spune că unii colegi de-ai săi din PMP „au recunoscut” că au fost „ștantajați în stil mafiot”.

„Primari de orașe, de municipii, de comune mari. Au recunoscut că, efectiv, fie Ciucă, fie Ciolacu i-au chemat și le-au spus că, dacă vor să mai primească susținere financiară din partea consiliilor județene sau a ministerelor, trebuie să se înregimenteze în PSD sau PNL. Altfel nu li se decontează cheltuielile, nu le sunt alocate fonduri și, dacă nu fac acest lucru, să nu uite că după ce se încheie mandatul sau în timpul următorului mandat există instituții de control și verificare”, relatează președintele Partidului Mișcarea Populară conversațiile avute cu primarii care au plecat din partid.

PSD a racolat cei mai mulți primari „prin aceste metode”, completează Tomac, „dar nici PNL nu a stat deoparte”, susține el.

Povestea primarului care crede că PMP va dispărea, așa că s-a reorientat la timp

Partidul Mișcarea Populară (PMP) a pierdut mulți primari în favoarea PSD și PNL. Unul dintre ei este Ioan Vasile Racolța, primarul din comuna Călărași, județul Cluj.

Comuna Călărași e la aproximativ 15 kilometri de Turda și Câmpia Turzii. O parte din sat e aproape lipită de baza aeriană de la Câmpia Turzii, punct strategic NATO. Cele trei sate au aproximativ 2.300 de locuitori.

Primarul din Călărași își începe povestea precizând că el a fost, de fapt, democrat-liberal la bază. Odată cu fuziunea dintre PNL și PDL, în 2015, s-a trezit liberal. A candidat în 2016 și a ajuns primar al comunei clujene Călărași. În 2020, a ajuns „conjunctural” la PMP.

„Conjunctura a făcut să candidez de la PMP în 2020, pentru că între timp eu îmi dădusem demisia din funcția de primar și PNL-ul și-a pus un alt candidat la Primăria Călărași”, explică edilul.

Așa a ajuns să câștige un nou mandat de primar, dar din partea Partidului Mișcarea Populară. Acum, după patru ani, nu mai vede niciun viitor în PMP.

„Dat fiind faptul că PMP-ul practic nu mai există, e lupta aia internă între cele două tabere care au dus partidul, practic, la dispariție, nu mai pot să candidez de la acest partid. Dacă aș candida de la PMP, susținut de tabăra lui Tomac, m-ar contesta cei de la Diaconescu. Dacă o să candidez susținut de Diaconescu (n.r. Cristian Diaconescu, fostul președinte al PMP, care contestă decizia de preluare a șefiei partidului de către Eugen Tomac), ar contesta cei din tabăra lui Tomac (n.r. actualul președinte al PMP).”

Primarul din Călărași consideră că nu avea opțiunea decât să se întoarcă la liberali.

„Mișcarea logică era rămânerea tot pe dreapta politicii. Eu aici mă regăsesc, aici am fost și aici mă regăsesc și mă bucur că mi s-a făcut această propunere și că toți consilierii în funcție, și cei de la PNL, și cei la PMP, au fost de acord să fuzionăm, să mergem împreună în această activitate politică”, justifică primarul transferul la PNL, cu tot cu consilierii locali.

Acceptă eticheta de traseism politic, dacă așa vrea electoratul să-i numească pe cei care se plimbă de la un partid la altul.

„Te poate eticheta fiecare cum dorește. Trecând de la PNL la PMP, de la PMP înapoi la PNL pot fi etichetat și așa. Da, dacă ăsta e adevărul, eu ce să zic, că nu-i așa?! Oamenii știu, cunosc adevărul. Eu nu pot să neg evidența, ar fi culmea.”

Și admite că ordonanța Guvernului Ciolacu a fost mană cerească.

„Dacă această ordonanță nu ar fi fost dată, era într-adevăr riscul ca, în momentul în care tu îți depui candidatura de la alt partid, să-ți pierzi mandatul printr-un ordin al prefectului. Sigur că ordonanța asta, nu numai pe mine, dar pe mulți primari îi ajută”, trage concluzia Ioan Vasile Racolța, primarul din Călărași, Cluj.

Traseismul vine din lipsa convingerilor ideologice și a reformei administrative

Decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA, profesorul Cristian Pîrvulescu, spune că, indiferent de ce argumente găsesc primarii, ei „sunt traseiști pentru că acceptă traseismul”.

Politologul amintește că fenomenul migrației primarilor a început după anul 2000, când Adrian Năstase „a încercat să întărească partidul pentru alegerile din 2004, preluând masiv primari de peste tot de unde se putea, pentru a-și construi baza. Sistemul de partide și sistemul electoral actual au fost concepute în perioada respectivă”.

Banii nu pot fi un motiv suficient de puternic, spune politologul. Un exemplu este chiar migrația în desfășurare de la PSD spre PNL și invers. Ambele partide sunt la putere, deci ce rost ar avea ca primarii să se mute de la o formațiune la alta?

Cristian Pîrvulescu are altă explicație pentru frenezia transferurilor de la un partid la altul din ultima perioadă: „În România nu avem ideologii, nu există nicio dezbatere ideologică la nivelul comunităților locale, totul se reduce la clientelă.”

Cât despre bani, decanul Facultății de Științe Politice a SNSPA crede că problema vine, de fapt, de la lipsa unei reforme administrative, care face ca o treime dintre comune să nu se poată susține singure și să fie dependente de fondurile de la centru.

„Acum, majoritatea comunelor din România nu au nicio logică economică. Într-o evaluare din 2020 a Ministerului Dezvoltării, din cele 3.200 de unități administrativ-teritoriale din România, sub 60 puteau să se întrețină din propriile resurse. (...) Și după alocările de la buget, rămâneau 1.000 de comune care nu aveau bani suficienți. Aceste 1.000 de comune nu au de ce să existe.” ​

Profesorul crede că numărul localităților ar trebui redus la o treime, iar județele ar trebui înlocuite cu regiunile, pentru că sunt prea mici ca să genereze suficiente resurse. Germania, cu 80 de milioane de locuitori, are 800 de localități, dă exemplu Cristian Pîrvulescu.

„Dar cine se împotrivește? Primarii și președinții consiliilor județene, care au devenit elementele puternice din interiorul partidelor. Președinții de partid nu mai au forță. Așa că primarii nu trec de la un partid la altul numai pentru finanțare, trec și pentru putere efectiv, pentru promovarea clientelei și a familiei.”

Profesorul crede însă că migrația politică nu trebuie sancționată. „Sancționarea migrației politice este una dintre cele mai grave reforme care au fost făcute în numele moralei, dar în realitate a transformat organizațiile de partid în organizații de supuși ai șefului de trib, adică de organizație locală. Oricine se împotrivește, oricine are idei proprii este sancționat.”

Este o frână pusă competiției și progresului, mai ales în organizațiile de partid din localitățile mici și mijlocii, explică profesorul Pîrvulescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.