Când valorile încurcă socotelile politice
Ce veți citi în articol:
- traseismul primarilor
- comasarea alegerilor
- alianțele cu partide populiste
- politicieni cu dosare penale
- evaziunea fiscală
- plagiatul
Comasarea rea și bună pentru aceleași partide
În ceea ce privește comasarea alegerilor (în 2024, în România sunt alegeri europalamentare, locale, parlamentare și prezidențiale) - subiect fierbinte zilele acestea, fără rezultat concret, ironia face că tocmai PSD și PNL - atunci când formau Uniunea Social-Liberală (USL) - au contestat la Curtea Constituțională un astfel de proiect.
Ideea unei comasări a fost lansată de adversarul politic - Partidul Democrat Liberal (PDL) - pentru alegerile din 2012. Atunci, democrat-liberalii voiau să comaseze alegerile locale cu cele parlamentare.
Pe 22 decembrie 2011, USL a depus contestația la Curtea Constituțională (CCR).
„Prin legea pentru comasarea alegerilor se încalcă articolul 1 din Constituţie privind separarea puterilor în stat, articolul 11 legat de respectarea tratatelor internaţionale – respectiv Codul bunelor practici în materie electorală, dar şi articolele 15, 36, 37, 124 şi 126 referitoare la prelungirea mandatelor primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de consilii”, spunea liderul deputaților PSD de la acea vreme, Mircea Duşa.
Și iată ce a decis CCR:
Decizia CCR din ianuarie 2012
„Dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilităţii normelor juridice în domeniul electoral.
Or, legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate.
Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept.
Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituţie.”
La 12 ani distanță, PSD și PNL nu se împiedică de argumentele juridice ale Curții Constituționale.
Ce împiedică acum cele două partide să ia o decizie pentru comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, pe 9 iunie 2024, sunt calculele și interesele politice care țin de alianțe mai largi decât cele pentru alegerile din vară. Decizia ar putea luată vineri, pe 16 februarie.
Primarii traseiști. Când folositori, când nefolositori
Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) par dispuse la începutul lui 2024 să modifice Codul Administrativ și să le permită primarilor să treacă de la un partid la altul în prag de alegeri, fără să-și piardă mandatul, scrie Libertatea. Lucru interzis de legea actuală.
Schimbarea e dictată de interesele electorale imediate ale celor două mari partide.
În cazul în care vor ajunge la un acord cu privire la comasarea alegerilor locale cu europarlamentarele, iar acestea vor avea loc pe 9 iunie, primarii în funcție au o problemă dacă vor să candideze din partea altui partid.
Mandatul lor se termină abia în septembrie. Deci, ca să schimbe tabăra, trebuie să renunțe la funcția de edil. Însă, odată modificată legea, problema e ca și rezolvată.
Acum patru ani, părerile erau altele.
Pe 12 august 2020, președintele Klaus Iohannis era hotărât: „Pot să vă spun franc. Nu văd cu ochi buni aceste racolări. Simplu! Eu am fost dintotdeauna și sunt și acum împotriva traseismului politic.”
Și actualul premier Marcel Ciolacu (PSD) era atunci intransigent cu privire la traseism.
Mai mult, pe 5 august 2020, președintele PSD îi acuza pe actualii colegi de coaliție că dau mită electorală ca să atragă primarii Partidului Social Democrat. În plus, el îi amenința pe liberali cu plângerea penală.
„Interlopi politici cu mentalitate mafiotă care faceți trafic de influență la masa Guvernului! Toți cei care va bateți joc de banul public doar pentru a face din PNL un partid-stat! Pentru a avea toata puterea! Pentru voi, pentru neamurile voastre, pentru a căpușa și a fura în continuare! Asta face PNL în aceste zile! Cară primari la București sau le promit în țară tot felul de proiecte și bani în schimbul sfintei adeziuni la PNL - partidul-stat. Cine nu cedează, este amenințat și șantajat!”, scria atunci Marcel Ciolacu pe Facebook.
Modelul modificării Codului Administrativ nu e nou. Pe 28 august 2014, premierul de atunci, Victor Ponta (fost PSD, actual ProRomânia), dădea celebra „ordonanță a traseiștilor” - OUG 55. Actul normativ suspenda temporar pierderea mandatului de către primarii care schimbau partidul și dădea verde la traseism pentru 45 de zile.
„Din cei 3.180 de primari din România, circa 540 au schimbat partidul. Dintre aceştia, 404 s-au dus la PSD, partid care a pierdut doar trei primari într-o lună şi jumătate”, conform Adevărul.
Așadar, partidul care a dat ordonanța a fost și cel mai avantajat.
Calcule similare își fac acum PSD și PNL. Estimează că vor reuși să atragă primari de la PMP și USR, adică de la partide aflate în opoziție.
Pe 24 ianuarie 2024, Nicolae Ciucă (PNL) le vorbea jurnaliștilor din Iași despre migraţia primarilor de la un partid la altul, arătând că „nu e tocmai OK schimbarea destinaţiei în timpul călătoriei”.
Traseismul nu îi pica bine liderului PNL, semn că partidul pierdea primari în favoarea PSD.
„Nu le foloseşte (n.r. celor de la PSD), nu ne foloseşte nici nouă, nici celorlalte partide această atitudine şi nu le foloseşte nici primarilor, pentru că li se pune o etichetă de traseism politic. Ce rezolvă cu 10 sau cu 20 de primari în plus?”, a întrebat el, potrivit ziaruldeiasi.ro.
Dar chiar în același context, Ciucă părea mai îngăduitor faţă de cei care ar fi vrut să vină la PNL:
„Sunt partide care îşi pierd din relevanţă, iar noi am anunţat că suntem deschişi pentru ceea ce înseamnă coagularea dreptei în politica din România.”
Când e partid pro-Moscova și anti-UE, când e AUR pentru alianțe locale și nu numai
PNL se dezice total de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) în discursurile liderilor de la centru. La nivel local, însă, partidul condus de George Simion devine dintr-odată frecventabil.
O arată două știri publicate recent de G4Media. „Președintele PNL Vâlcea, Cristian Buican, a declarat într-o conferință de presă că vrea să facă alianță «cu oricine» pentru a elimina «mafia PSD» din județul din sudul țării”.
Întrebat punctual de jurnaliști dacă alianța presupune inclusiv o colaborare preelectorală cu partidul AUR, Buican a replicat: „N-ați fost atentă? Da, doamnă. Cu oricine. Pentru a elimina mafia din județ facem alianță cu oricine. Invit public pe toți!”, a răspuns convins liderul liberal al filialei PNL Vâlcea.
Acesta a pus „interesul de a scăpa de PSD în județ” mai presus de politica PNL de la centru care suspectează AUR de interferențe rusești și organizează mitinguri anti-AUR, precum a făcut la Suceava prim-vicepreședintele liberal Gheorghe Flutur.
„O soluţie, să scăpăm de extremism. Un bilet de avion Bucureşti - Moscova pentru George Simion! Vă rog să-l căutaţi, să-i daţi biletul de avion spre Moscova!”, spunea Flutur la mitigul din 4 februarie 2024.
Acesta a acuzat recent partidul condus de George Simion de atitudini antieuropene. „Ce are capra cu varza!”, a exclamat Buican.
Tot G4Media scrie că, în județul Mureș din centrul țării, PNL a pus la cale o strategie ca să bată UDMR: un candidat liberal susținut de către toate formațiunile politice, indiferent de orientare.
Medicul Horaţiu Suciu, şeful clinicii de cardiologie a Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, ar urma să fie candidat unic al tuturor partidelor, împotriva Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).
În timp ce la Vâlcea și la Mureș, AUR-ul lui Simion este un partid frecventabil și util, la Suceava, liberalul Gheorghe Flutur se bate cu Simion în declarații și organizează proteste.
Cât despre PSD, în ciuda confruntărilor din Parlament dintre aleșii social-democrați și cei ai lui George Simion, nu l-ar deranja totuși ca liderul AUR să crească suficient încât să intre în turul doi la prezidențiale.
O confruntare Ciolacu - Simion le-ar garanta, spun analiștii politici, celor de la PSD fotoliul de la Palatul Cotroceni după mai bine de două decenii. Ar fi o reeditare a turului doi al alegerilor din 2000, când Ion Iliescu a câștigat în fața lui Corneliu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare.
Legea lui Dragnea la pătrat, hulită și apoi promovată
O surpriză este faptul că liberalii au susținut cot la cot cu PSD legea evaziunii fiscale, prin care scapă de închisoare cei care fac evaziune sub un milion de euro, dacă achită prejudiciul în 30 de zile de la controlul ANAF, plus 25%.
Când Liviu Dragnea era președintele PSD, iar deputatul social-democrat Cătălin Rădulescu promova în Parlament o lege similară, cu un prag mult mai mic însă, de doar 100.000 de euro, liberalii s-au împotrivit.
În 2018, de această dată cot la cot cu USR, PNL a atacat la CCR legea lui Rădulescu.
În 2020, când actul normativ a revenit în prim-plan, susținut tot de PSD, Guvernul Ludovic Orban (PNL) a transmis Parlamentului că nu susține inițiativa legislativă.
Totuși, președintele Klaus Iohannis a promulgat-o, deși mai avea varianta retrimiterii legii în Parlament, cu observații.
Legea a fost contestată de Uniunea Salvați România și Forța Dreptei - este în dezbaterea Curții Consituționale, care va lua o decizie pe 19 martie.
Cum se schimbă principiile când te vizează direct
Președintele Klaus Iohannis și PNL, partidul care îl susține, și-au construit toate campaniile electorale de la Liviu Dragnea (fost președinte PSD) încoace pe tema justiției și a sloganului „fără penali în funcții publice”.
S-au urcat pe valul de nemulțumire din perioada în care Liviu Dragnea a fost acuzat că a încercat să slăbească statul de drept și justiția.
Astfel a reușit PNL să obțină un nou mandat de președinte pentru Klaus Iohannis, dar și scoruri mult mai bune față de anii trecuți la alegerile europarlamentare, locale și parlamentare. Iar acest lucru i-a permis PNL-ului să ajungă la guvernare în 2020.
Discursul despre justiție și „politicieni penali” a căpătat apoi multe nuanțe.
Pe 5 decembrie 2018, cu un an înainte de alegerile prezidențiale, Klaus Iohannis era convins când spunea: „Eu m-am săturat, vă spun, de atâția penali și infractori în vârful politicii românești. Dacă vrem altceva, trebuie să acționăm.”
Discursul ținut cu ocazia lansării celebrului său proiect „România Educată” a fost urmat de aplauze furtunoase ale publicului. Liberalii îi țineau atunci isonul. Liviu Dragnea întruchipa politicianul care vrea să subjuge Justiția.
După ce au câștigat alegerile în 2020, liberalii s-au dovedit a fi ceva mai îngăduitori.
Doi lideri ai partidului de la Iași, Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, și Mihai Chirica, primarul orașului, au mai multe dosare penale în care sunt acuzați de fapte de corupție.
Costel Alexe este trimis în judecată în două dosare, unul pentru luare de mită, altul pentru abuz în serviciu.
Mihai Chirica fusese trimis în judecată prima dată în 2021, într-un dosar numit generic „Skoda”, dar faptele s-au prescris.
În 2022, a fost trimis în judecată într-un alt dosar, în care este acuzat de complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu. De-a lungul timpului, primarul din Iași a fost cercetat de Direcția Națională Anticorupție în mai multe dosare.
Totuși, liberalii de la vârful partidului nu s-au distanțat niciun moment de colegii lor din Iași, ba chiar îi sprijină pentru o nouă candidatură.
Pe 24 ianuarie 2024, președintele PNL, Nicolae Ciucă, spunea la o întâlnire cu jurnaliștii din Iași că „problemele primarului şi preşedintelui CJ Iaşi ajunse în instanţă nu afectează imaginea partidului”.
Iar cu câteva luni înainte, pe 14 octombrie 2023, același Nicolae Ciucă explica susținerea PNL pentru Alexe și Chirica.
Chiar dacă nu sunt prezenţi în sală, vreau să-i salut şi pe Costel Alexe şi pe Mihai Chirica. Sunt convins că sunt nevinovaţi şi aştept cu nerăbdare, dar şi cu încredere, ca instanţa să le facă dreptate şi să arate care este adevărul.Ludovic Orban, fost președinte PNL
„Ca orice partid politic, facem sondaje. Ambii în sondaje sunt la procente care îi recomandă să candideze în viitoarele alegeri“, declara Ciucă, într-o conferinţă de presă la Iaşi, citat de news.ro.
Susținerea pentru cei doi este mai veche în PNL. Pe 3 iulie 2021, fostul președintele liberal, Ludovic Orban, le transmitea un călduros salut, convins fiind de nevinovăția lor.
Ultimul episod în care PNL a ezistat să aibă o poziție tranșantă a fost cel al lui Iulian Dumitrescu, unul dintre cei patru prim-vicepreședinți ai partidului.
Dumitrescu, șef al Consiliului Județean Prahova, este acuzat de Direcția Națională Anticorupție că ar fi luat 3,2 milioane de euro mită și e pus sub control judiciar.
În ziua în care DNA a făcut anunțul, pe 1 februarie 2024, liberalii nu au scos nicio vorbă despre dosar.
Abia a doua zi Nicolae Ciucă a dat un răspuns evaziv: „Nu știu ce este în dosar, nu comentez ce e în dosar, e o anchetă în derulare.”
Iulian Dumitrescu s-a retras din funcțiile din partid, iar acum pe pagina PNL, în locul pozei sale, a rămas un spațiu gol.
Rămâne de văzut dacă PNL îl va înlocui sau va aștepta verdictul instanței.
Un lucru e însă cert. Nu i-au retras sprijinul politic pentru funcția publică pe care o deține, cea de președinte al Consiliului Județean Prahova. În plus, Dumitrescu rămâne membru al PNL.
Procurorii - buni sau răi, în funcție de persoana pe care o anchetează
Liberalii nu sunt singurii care și-au îndulcit tonul când a fost vorba de politicieni cercetați penal.
USR, partidul născut din protestele anticorupție de după incendiul de la Colectiv (2015), în care au murit 65 de oameni, este inițiatorul proiectului „Fără penali în funcții publice”.
USR a crescut promovând această temă, iar recent a început să fie acuzat de dublu discurs de partidele pe care le-a atacat: PSD și PNL.
Conducerea partidului i-a luat apărarea vicepreședintelui USR, Vlad Voiculescu, atunci când Direcția Națională Anticorupție (DNA) a făcut public dosarul vaccinurilor cumpărate în timpul pandemiei de Covid, pe când acesta era ministru al Sănătății.
Pe 24 noiembrie 2023, la o zi după anunțul DNA, președintele USR, Cătălin Drulă, reclama călcarea în picioare a statului de drept.
„De ce DNA, cu un procuror care i-a îngropat plagiatul lui Ciucă, face un dosar la comandă, care atacă opoziţia? Vlad Voiculescu este pe lista USR pentru europarlamentare, i se deschide un dosar. De ce?”, declara Drulă.
Plagiatul e rău, dar când e vorba de alții
Situația rămâne la fel în cazul politicienilor acuzați de plagiat. În nenumărate rânduri, președintele Klaus Iohannis s-a arătat intransigent cu cei care copiază lucrările de doctorat scrise de alții.
Pe 3 octombrie 2022, șeful statului întărea mesajul: „Avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului. Iar noile legi ale Educației trebuie să includă prevederi explicite pentru prevenirea și sancționarea acestui fenomen toxic al mediului educațional”.
Președintele a făcut declarația la începerea anului universitar 2022 - 2023, după ce ministrul liberal al Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a dat demisia deoarece a fost acuzat de plagiat.
Numai că la PNL, partidul de suflet al lui Klaus Iohannis, primii doi lideri sunt acuzați de plagiat: președintele și secretarul general, Nicolae Ciucă, respectiv Lucian Bode.
Niciunul nu a lăsat organismele academice să le verifice tezele și să-și dovedească nevinovăția. Verificările academice au fost blocate prin procese penale.
În cazul lui lui Nicolae Ciucă, jurnalista Emilia Șercan a scris că 42 de pagini din cele 138 ale doctoratului ar fi copiate din alte două lucrări.
Fostul premier s-a apărat spunând că a făcut doctoratul pe baza unei legi mai vechi, din 2000, care a fost ulterior modificată. Iar Parchetul General a clasat dosarul pe motiv că fapta s-a prescris.
Cât despre Lucian Bode, Comisia de Etică a Universității clujene Babeș-Bolyai, unde a susținut doctoratul, a decis că acesta a plagiat, după un articol semnat tot de Emilia Șercan.
Bode a contestat verdictul și a dat universitatea în judecată, dar a pierdut trei dintre procese. Altele sunt încă pe rol.
Cei doi și-au păstrat și funcțiile, și influența, iar președintele a evitat cât a putut subiectul. Când nu l-a mai putut evita, a dat o declarație din care fiecare a înțeles ce-a vrut.
„Este adevărat, acolo sunt probleme. Aceste probleme trebuie luate, după părerea mea, foarte în serios. Eu am încredere că în PNL, dar și domnul Bode personal, vor analiza aceste chestiuni și impactul politic. Eu, personal, sincer, mă aștept ca cel târziu până la rotația guvernamentală să se ia o decizie clară în acest sens”, a spus Klaus Iohannis, pe 9 februarie 2023, despre acuzația de plagiat la adresa lui Lucian Bode.
Cu alte cuvinte, președintele le-a dat timp de gândire liberalilor câteva luni bune. Că a mizat sau nu pe memoria scurtă a electoratului e greu de dovedit. Cert este că PNL nu a luat nicio decizie, iar Lucian Bode este și acum, la un an distanță, omul doi din PNL. Tot ce a făcut Bode a fost să-și retragă lucrarea de doctorat.
Pe 5 iunie 2022, președintele s-a pronunțat și cu privire la lucrarea de doctorat a lui Nicolae Ciucă.
Mesajul ambiguu nu a provocat nicio reacție în PNL, pe care Nicolae Ciucă îl conduce din aprilie 2022.
Problema politicienilor e că presa le consemnează cu rigurozitate declarațiile.
Așa se face că, în 2014, pe când era candidat la prezidențiale, iar Victor Ponta era contracandidatul său, Klaus Iohannis era intransigent cu plagiatorii. Se referea chiar la acuzațiile de plagiat aduse la adresa fostului președinte PSD.
„Oriunde în lume cineva care este prins, dacă cineva dintre politicieni este prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat, este obligat să se retragă din politică.”
