Sunt mai mulți investitori, în România, în monede virtuale decât la bursă. Nu există date certe, însă există estimări: între 350.000 și 550.000 de români au conturi pe platformele crypto. Rulajele lor anuale sunt de peste 10-20 miliarde de dolari. Fiscul (ANAF) se bazează pe buna-credință a celor care fac profituri că le și declară.

În ultimii ani, Mihai, un bărbat din Iași, a declarat la ANAF câștiguri din criptomonede de aproximativ 100.000 de dolari. A făcut-o pentru că și-a ridicat o casă într-un cartier scump din oraș, conduce o mașină de 50.000 de dolari și a investit sume consistente la bursă.

A vrut să se asigure, astfel, că ar putea avea o explicație în cazul în care, într-o zi, vreun inspector de la Fisc i-ar bate la ușă.

Niciun angajat de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) nu a făcut asta niciodată, însă.

Sub protecția anonimatului, ieșeanul povestește că profiturile pe care le-a avut din criptomonede în ultimii trei ani ani sunt „de cel puțin două ori mai mari”, cu toate că a și pierdut câteva zeci de mii de euro în tranzacțiile de pe piața volatilă a monedelor virtuale.

„Nu vreau să declar tot, pentru că statul nu oferă nimic persoanelor fizice [care declară]. Nici alocație, dacă am copil, nici beneficii pentru concedii, nimic din ce beneficiază un salariat – deși eu plătesc la fel, poate chiar mai mult așa că... îmi iau singur aceste drepturi și le dau diferența”, spune ieșeanul, pentru Europa Liberă.

„Părerea mea e că ANAF nu controlează în nici un fel piața, ia de bun ce declari tu și atât. Inspectorii nu au acces la exchange-urile din afară. Pot face doar verificări la ce venituri si bunuri ai pe numele tău și dacă nu le iese, atunci e rău”, completează bărbatul.

Interesul pentru criptomonede s-a reaprins toamna trecută și a explodat la începutul acestui an, după 10 ianuarie, când SEC (Comisia pentru Bursă și Valori Imobiliare din SUA) a aprobat 11 ETF-uri de Bitcoin, ceea ce a permis tuturor investitorilor de la bursă – companii sau fonduri de investiții – să cumpere Bitcoin.

„Bitcoin România, compania care deține cea mai mare platformă locală de tranzacționare de criptomonede, a înregistrat o creștere cu 600% a numărului de tranzacții în primul trimestru din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut ca urmare a aprobării ETF-urilor în Statele Unite ale Americii”, spune Constantin Rotariu, CTO (chief tehnology officer) Bitcoin România.

În România, nimeni nu știe cu exactitate nici numărul celor care dețin sau tranzacționează criptomonede, nici care este valoarea reală a câștigurilor.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANAF spune că, în 2021 și 2022, românii au declarat venituri de 420 de milioane de dolari (2,1 miliarde de lei) din „câstigurile obținute din transferul de monedă virtuală”. Instituția a refuzat să ne răspundă dacă are sau nu un departament specializat în aceste tipuri de tranzacții.

Cifrele pentru 2023 nu au fost încă actualizate.

„Nu există date cu acurateţe maximă, dar există date estimative că românii înregistraţi pe platformele de criptoactive sunt de două-trei ori mai mulţi decât cei 178.000 de investitori consemnaţi pe Bursa de Valori Bucureşti. Acest fenomen este înregistrat şi în alte ţări”, declara, pe 17 aprilie, la Digital Innovation Summit Bucharest, Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Fiscală.

La același eveniment, directorului general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, Adrian Victor Vevera, estima că românii au „câteva milioane” de conturi pe exchange-urile de crypto.

„Din 2014 până acum s-au tranzacţionat miliarde de dolari în zona asta”, a precizat Vevera.

Chainanalysis, o firmă americană de analiză blockchain cu sediul în New York City, plasează România pe locul șase în Europa de Est în privința valorii de criptomonede care au „intrat” în țară. Estimează un total de peste 20 de miliarde de dolari (90 de miliarde de lei) doar pentru perioada iunie 2022 – iunie 2023.

Și asta, în timpul în care piața crypto s-a aflat în așa-numitul bear-market – adică o scădere semnificativă a valorii activelor.

Nimeni nu știe cât din acest rulaj de 20 de miliarde de dolari s-a transformat în câștiguri/pierderi și care e valoarea criptoactivelor pe care românii le au încă în exchange-uri sau în portofele non-custodiale – ultimele dintre ele asigurând anonimitatea titularului.

ANAF, instituția care ar trebui să impoziteze aceste venituri, se bazează doar pe buna credință a celor care tranzacționează criptomonede, în condițiile în care, în România, orice câștig de peste 200 de lei/tranzacție se impozitează cu 10% și – în anumite cazuri – cu plata contribuțiilor sociale și de asiguri de sănătate.

Ce criptomonede are statul?

Dincolo de taxe, statul român – prin instituțiile sale – are și legile necesare pentru a confisca criptomonedele obținute în urma comiterii unor infracțiuni.

Cifrele furnizate de instituții arată însă că autoritățile sunt cu mult în urma pieței.

În portofelul virtual (wallet) deținut de statul român găsim de la criptomonede dintre cele mai cunoscute – precum Bitcoin, Ethereum sau Solana – până la meme-coinuri ca Dogecoin sau Shiba Inu.

Portofoliul statului mai conține și monede care s-au prăbușit spectaculos în timpul ultimului bear-market, precum Luna – care în mai 2022 lăsa sute de mii de oameni fără economii, după ce și-a pierdut, în doar câteva zile, 99% din capitalizarea de piață.

Lista este completată de criptomonede precum EGLD, LINK, XPR, DOT, Theta, BNB, ARB, Avax, AR, XMR etc.

În total, 35 de tipuri de criptomonede se află în wallet-ul statului român.

Acesta este gestionat de către Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) și are o valoare estimativă între 2 – 4 milioane de euro. Cheile de acces la acest portofel sunt în mâinile a patru funcționari publici de la ANABI.

„Specialiștii ANABI au beneficiat de sesiuni de instruire în acest domeniu și, prin intermediul lor, ANABI pune la dispoziția organelor judiciare expertiza și mijloacele tehnice adecvate pentru preluarea, administrarea și valorificarea monedelor virtuale”, a transmis pentru Europa Liberă Cornel Virgil Călinescu, directorul ANABI.

Instituția nu poate preciza, totuși, o valoare exactă în bani fiat (dolari, euro, RON etc.) din cauza volatilității ridicate a acestei piețe. ANABI nu ne-a furnizat nici valoarea nominală a diferitelor tipuri de active.

ANABI a început să dețină criptomonede din 2018, când a fost desemnată instituția statului român responsabilă pentru monedele virtuale sechestrate în diferite dosare penale.

Spre deosebire de alte state occidentale, valoarea activelor de acest fel sechestrate de România este infimă.

Statele Unite, de pildă, dețin mai multe portofele virtuale cu Bitcoin sau alte monede active confiscate de Departamentul de Justiție sau FBI.

Potrivit datelor prelucrate de Europa Liberă pe Arkham Intelligence – o platformă AI care analizează datele diferitor blockchainuri – vineri, 19 aprilie 2024, unul dintre portofelele virtuale ale SUA valora aproape 14 miliarde de dolari.

Doar datorită Bitcoinului deținut (212.847 BTC), profitul pe ultimele 24 de ore al guvernului american (până vineri, 19 aprilie, la ora 13.00) pentru acel portofel a fost 714 de milioane de dolari.

În România, din 2018 până în prezent, statul a valorificat criptomonede în valoare de doar 32.695 de lei, adică aproximativ 7.000 de dolari, după ce a vândut Bitcoin și Ethereum confiscate într-un dosar de înșelăciune.

Dacă X dă mită lui Y pe blockchain, poate fi prins?

Poate fi profitabil, așadar, pentru un guvern să confiște criptomonede – mai ales că acestea sunt folosite adesea în activități criminale.

Cine și cum ar trebui să se ocupe?

Orice activ, fie că e o mașină, o geantă cu bani sau un portofel virtual în care se află criptomonede poate fi sechestrat de o structură judiciară, precum Poliția, DNA sau DIICOT, și confiscat definitiv printr-o decizie în justiție.

Imaginați-vă următorul scenariu:

Politicianul X îi cere mită omului de afaceri Y. În loc de bani în numerar sau transferuri bancare sub paravanul unor contracte de consultanță, alege să primească banii în criptomonede.

Își deschide un portofel non-custodial precum Metamask sau Phantom. Alege o criptomonedă în care să primească mita – să zicem Solana – și îi trimite adresa personală afaceristului sau unui complice. Aceasta va arăta astfel: „8Z6CYzroZHFXPiNDxdYwf7tgm8RhCTGp7uw97w98tKw1”.

În mai puțin de un minut, fondurile în Solana vor fi în portofelul său virtual, printr-un transfer. În acest punct, nici expeditorul, nici destinatarul, nu sunt cunoscuți de nimeni, deoarece portofelele non-custodiale (la care are acces doar persoana care îl deține) asigură anonimitatea.

Mai departe, politicianul X trebuie doar să găsească o modalitate de a-și transfoma criptomonedele într-o valută oarecare, iar pentru asta, spun experții consultați de Europa Liberă, sunt mai multe modalități.

Cea mai ușoară e printr-un exchange – cum sunt Binance sau Coinbase – care e însă obligat să implementeze principiul KYC (Know Your Costumer = cunoaște-ți clientul). Așadar, în această etapă, beneficiarul banilor devine cunoscut de exchange-uri. Nu și de autorități.

Dacă preferă să rămână cu Solana în portofelul său? Atunci șansele să fie prins scad considerabil. Sau dacă folosește crypto direct pentru plăți – pentru că unii comercianți acceptă asta? La fel.

Poate fi prins, pe tot acest traseu, politicianul corupt?

Cu siguranță da!, arată reprezentanții Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), într-un interviu oferit Europei Libere prin e-mail.

Aceștia cred însă că probabilitatea ca monedele cripto să fie folosite în cazuri de corupție este limitată „din simplul motiv că majoritatea oficialilor nu ar şti cum să gestioneze activele în astfel de forme – şi mai mult ca sigur că vor fi identificaţi atunci când vor realiza conversia în moneda fiat”.

„Transferul cripto-activelor prin intermediul tehnologiei blockchain oferă un mare dezavantaj pentru cei care comit infracţiunea, din cauza trasabilităţii tranzacţiilor, chiar şi în condiţiile utilizării serviciilor de anonimizare. Poate dura mai mult procesul de identificare, aceasta presupunând şi alocarea de resurse mai multe, însă identificarea tot va avea loc”.

Dar dacă s-ar găsi cineva interesat de o atfel de ilegalitate? Atunci anchetatorii care ar verifica traseul șpăgii vor trebui să se priceapă nu doar la a pune cap la cap probele și faptele din lumea offline – discuții, documente, martori etc. – ci și la cum să verifice tranzacțiile pe blockchain. În acest registru, acestea sunt publice și nu pot fi modificate niciodată.

Așa arată o pagină aferentă unei tranzacții efectuată pe blockchainul Solana. Datele expeditorului au fost cenzurate.

O astfel de tranzacție ipotetică precum mita primită de politicianul X va arăta pe blockchainul Solana astfel: SeK7b3cT4UxTaZfHs43a6srMCFdC9R7fENtxZgEGm27hYajSjvKqtxkMDHH4f4VqkbKPCVD5s.

Dacă ești procuror DNA, cum probezi mita când „8Z6CYzroZHFXPiNDxdYwf7tgm8RhCTGp7uw97w98tKw1” trimite 1.000 de euro către „5rgPpS6UDfdmkfWoiP8dpEfoMcgLA17hv2LjbWnkKMk9”?, printr-o tranzacție având denumirea de mai sus?

Reprezentanții ICI ne explică:

„Instrumentele de tip BI (blockchain intelligence) […] permit obţinerea unor date esenţiale în analiza şi trasabilitatea tranzacţiilor ilicite, chiar şi în cazul utilizării portofelelor non-custodiale. Analiza holistică în astfel de cazuri implică conectarea aşa-numitelor comportamente «off-chain» care sunt detectate din investigaţiile existente, cu date «on-chain», care pot oferi detalii importante ale tranzacţiilor ilicite. Aşadar, sunt necesare atât datele «on-chain», cât şi «off-chain» pentru a facilita procesul de «atribuire», adică conectarea unei persoane fizice sau juridice de un portofel non-custodial.”

Cât de pregătite sunt instituțiile judiciare?

În România, cazurile importante de corupție sut instrumentate de Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, DNA spune că nu a dispus niciodată sechestrarea unor criptomonede într-un dosar penal.

DNA admite însă că nu are în statisticile oficiale infracțiuni în care se folosesc monede virtuale.

Ar avea cine să le investigheze? „La nivelul DNA nu este înființat niciun departament specializat în anchetarea infracțiunilor în care se folosesc criptomonedele…”.

Dacă în România nu a dat nimeni vreodată mită în crypto – conform DNA – în state vecine, precum Ucraina sau Republica Moldova, aceste cazuri au început să apară.

În noiembrie anul trecut, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a acuzat un parlamentar că a cerut 50.000 de dolari în Bitcoin de la șeful Agenției de Stat pentru Reconstrucția și Dezvoltarea Infrastructurii, Mustafa Nayem. Oleksiy Honcharenko a fost prins după ce a primit într-un portofel non-custodial o parte din bani.

În ianuarie 2023, un polițist de frontieră din Republica Moldova a fost la rândul său acuzat că primea mită în criptomonede de la bărbații ucraineni pe care îi ajuta să fugă din țară.

Dincolo de corupție, în jurul criptomonedelor circulă, încă de la apariția lor, suspiciunile că sunt adesea folosite în activități de crimă organizată, precum trafic de persoane, contrabandă, terorism etc.

În România, structura specializată în combaterea crimei organizate este Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT).

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, la fel ca DNA, DIICOT spune că nu are statistici privind infracțiunile în care s-au folosit criptomonede. „Vă aducem la cunoștință că în structura acestei unități specializate de Parchet nu este organizat un departament care să instrumenteze în exclusivitate infracțiuni în care se folosesc criptomonedele / tehnologia de tip blockchain”, a răspuns DIICOT.

Parchetul General, în schimb, susține într-un răspuns că are personal specializat în instrumentarea dosarelor care vizează folosirea monedelor virtuale, însă nu detaliază dacă e vorba de procurori sau specialiști.

„Investigarea acestor infracţiuni se efectuează în baza metodologiilor de lucru privind investigaţiile financiare paralele, aplicabile în toate cauzele generatoare de produs infracţional și aprobate prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a transmis Parchetul General pentru Europa Liberă.

O altă structură care ar trebui să fie implicată în astfel de investigații este Poliția Română. Instituția ne-a transmis că structurile de investigații criminale și cele de combatere a criminalității organizate sunt responsabile de infracțiunile în care ar putea fi folosite criptomonedele.

„În cursul anului 2022, la nivelul serviciilor de investigații criminale din cadrul inspectoratelor de poliție județene au fost înființate compartimente specializate pentru combaterea infracțiunilor informatice, care își desfășoară activitatea exclusiv pe acest segment”, ne-a transmis Poliția, care a pus sechestru pe criptomonede în 14 dosare penale distincte.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.