Rusia celebrează pe 9 mai „Ziua Victoriei”, în timp ce relațiile sale cu Occidentul se înrăutățesc și mai mult. Este a treia paradă militară la care asistă rușii de când Vladimir Putin a ordonat ocuparea Ucrainei vecine.

Putin, care a venit la putere în 1999, la mai puțin de un deceniu după destrămarea Uniunii Sovietice, a depus în urmă cu două zile, pe 7 mai, jurământul pentru un nou mandat de președinte – al cincilea.

Președintele rus consideră că războiul declanșat pe 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei face parte dintr-o luptă sfântă cu Occidentul „arogant”, pe care îl acuză că a uitat rolul jucat de URSS în înfrângerea Germaniei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial.

În discursul său din acest an, președintele Federației Ruse a spus că nu va permite nimănui să amenințe „cea mai mare putere nucleară a lumii”, forțele strategice ale Rusiei fiind „în stare de pregătire de luptă”.

Din Piața Roșie de la Moscova, el a mai spus că Vestul riscă să extindă conflictul din Ucraina, dar că „Rusia va face totul pentru a preveni o ciocnire globală”.

„Nu vom permite nimănui să ne amenințe”, a declarat Putin.

El și-a încheiat discursul cu cuvintele „Pentru Rusia! Pentru Victorie! Ura!”, moment în care miile de soldați din piață au răspuns cu trei urale puternice.

Parada de anul acesta a durat mai puțin de o oră și au fost expuse mai puține echipamente militare decât la paradele de dinaintea invaziei.

Tancul T-34 din Al Doilea Război Mondial a fost singurul care a trecut prin fața lui Vladimir Putin, la fel ca anul trecut. În comparație, în 2020 au fost circa 20 de tancuri.

În total, în acest an au fost 61 de echipamente militare - precum sistemul de rachete balistice intercontinentale Yars, sistemul de rachete sol-aer S-400 și o grupare de avioane - și aproximativ 9.000 de soldați.

Totuși, ziua de 9 mai rămâne un element cheie al guvernării lui Putin, care durează de aproape un sfert de secol.

În această perioadă, liderul rus a avut grijă ca „Ziua Victoriei” să devină cel mai venerat simbol al măreției țării și o dată din calendar care să fie asociată cu identitatea națională a Rusiei.

În paralel, ziua națională din 12 iunie, când a fost adoptată Declarația de suveranitate a Federației Ruse, a căzut în desuetitudine.

„Mergem înainte bazându-ne pe tradițiile noastre vechi de secole și suntem încrezători că împreună vom asigura un viitor liber și sigur al Rusiei”, a mai spus Vladimir Putin în discursul său din acest an.

Prima paradă militară organizată în Piața Roșie care să marcheze finalul celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc pe 24 iunie 1945, când ar fi participat 40.000 de soldați cu circa 1.850 de vehicule militare.

În anii următori, paradele militare din 9 mai au început să fie organizate mai rar în Uniunea Sovietică, o dată la două decenii.

În afară de 1985, a mai avut loc una în 1965, an în care sovieticii au început să celebreze ca zi națională victoria împotriva nazismului din „Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Încă de atunci, Moscova nu mai făcea referire la Aliații anglo-americani, nici la contribuția lor la înfrângerea mașinăriei de război a lui Hitler.

Sărbătoarea consacrată de sovietici, care privește capitularea Germaniei ocupate de Armata Roșie – care a intrat în vigoare, de fapt, pe 8 mai – nu are nicio legătură cu Ziua Europei de pe 9 mai, despre care puteți aici.

Următoarea festivitate de 9 mai a avut loc la Moscova în 1990; a urmat o pauză între 1991 și 1994, deoarece scoaterea echipamentelor și soldaților la defilare ar fi fost prea costisitoare pentru anii grei de după destrămarea URSS.

Dar, în 1995, a fost marcat jubileul victoriei sovietice împotriva nazismului din urmă cu jumătate de deceniu.

De atunci a început să fie organizată constant pe 9 mai, cu o singură excepție: ediția din 2020 nu a avut loc în această zi, din cauza pandemiei de Covid, și a fost amânată pe 24 iunie.

Uniunea Sovietică a pierdut aproximativ 24 de milioane de oameni (alte surse vorbesc de 27 de milioane) în al Doilea Război Mondial (1939-1945), când trupele naziste au invadat o mare parte din vestul Uniunii Sovietice în iunie 1941, înainte de a fi respinse până la Berlin, unde până la finalul deflagrației a fost arborat steagul URSS cu secera și ciocanul.

Mulți istorici spun însă că estimările sunt foarte cumpătate și că războiul a făcut victime în fiecare familie.

Ivan I. Kurilla, profesor la Universitatea Europeană din Sankt Petersburg, declara pentru New York Times, în 2018, că respectul pentru sacrificiile celui de-al Doilea Război Mondial reprezintă „probabil singura formă de unitate socială pe care o are poporul rus”.

Ucraina și aliații săi spun că războiul lansat de Vladimir Putin în urmă cu doi ani reprezintă o preluare de teritorii în stil imperial.

Rusia controlează în prezent aproximativ 18% din Ucraina, inclusiv Crimeea, și părți din patru regiuni din estul Ucrainei.

Moscova spune că aceste teritorii, care au făcut cândva parte din Imperiul Rus, fac din nou parte din Rusia și că aceasta reprezintă „starea de fapt”, pe care o va apăra inclusiv cu arme nucleare.

La defilarea din acest an, atunci când în Piața Roșie a intrat racheta strategică intercontinentală Yars, un prezentator de la televiziunea națională a spus că aceasta are „capacitatea garantată de a lovi o țintă în orice punct al globului”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.