La doi ani și trei luni de la războiul pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina vecină, România nu are încă un pachet legislativ care să permită armatei reacții rapide, adaptate la noua situație de securitate.
Actuala Lege a Apărării Naționale datează din 1994, dată de la care a fost modificată de șapte ori.
Ultima a avut loc în 2011, când Rusia nu anexase încă Crimeea și nu invadase la scară largă Ucraina.
După ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut la începutul acestui an legi actualizate la situația regională, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a publicat, pe 1 aprilie 2024, primele două proiecte de lege dintr-un set amplu privind apărarea națională.
Este vorba despre un proiect pentru o nouă Lege a Apărării Naționale și un draft pentru o Lege privind Sistemul National de Management Integrat al Situațiilor de Criză.
Chiar și așa, noile prevederi nu vor fi adoptate mai devreme de toamna acestui an.
Marți, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a fost prezent la Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024, cel mai important eveniment regional dedicat apărării și securității care se desfășoară, între 22 și 24 mai, la București, pe platforma Romaero Băneasa.
Întrebat de Europa Liberă când va avea România un nou pachet de legi ale apărării, Ciucă a răspuns: „Să treacă această perioadă a analizelor, sunt în analiză la structurile din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională și, oadtă ce vor fi finalizate, pe o decizie a Guvernului, ele trebuie înaintate spre aprobare”.
În momentul în care i s-a atras atenția că, în aproximativ o lună, se încheie sesiunea parlamentară, Ciucă și-a completat declarația: „Nu poate să apară într-o lună. În cel mai bun caz, la toamnă”.
O poziția similară a avut și premierul Marcel Ciolacu, cu doar două zile înainte. „Cred că niște legi atât de importante, cum sunt Legile Apărării, trebuie să treacă prin Parlamentul României, unde există dezbaterea parlamentară. Nu trebuie inițiate și trecute prin Guvern pentru că nici nu pot, de altfel”, a răspuns Marcel Ciolacu la întrebarea adresată de Europa Liberă. „Ca parlamentar, presupun că rămân pentru sesiunea parlamentară următoare”, a completat el.
Ciucă și Ciolacu nu au pus în discuție o eventuală sesiune parlamentară extraordinară.
Conform regulamentului de organizare, Senatul și Camera Deputaţilor se pot întruni şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.
Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în vacanța din ianuarie 2024. Senatorii au fost convocați pentru declanșarea procedurii legislative de aprobare a ordonanțelor de urgență adoptate de Guvern, referitoare la marcajul fiscal comun pentru motorină şi kerosen şi echivalări de permise pentru circulaţia pe drumurile publice.
Aceeași procedură a fost aplicată și în august 2023, când au fost aduse modificări legilor pensiilor speciale.
Semnalele de alarmă
Prezent și el la Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024, șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad, a declarat că MApN are în vedere inclusiv scenariul în care situația din Ucraina se poate înrăutăți.
„Prognoza pe care o facem prevede și scenarii ca escaladarea conflictelor, inclusiv cele de natură militară. Mizăm în continuare pe descurajare generată de o capacitate defensivă. Iată de ce apăsăm pedala întăririi instituției apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare și apărare”, a spus Gheorghiță Vlad, conform Digi24.
Pe 1 februarie Vlad atrăgea atenția la Europa Liberă că „fabric ile românești de armament nu au capacitatea să fabrice muniția de tip NATO de care are nevoie Armata” și că „populația României trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți”, în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina acum doi ani.
Principalele legi care trebuie modificate
În interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie, șeful Armatei explica:
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la inteviurile one2one.
Trebuie modificate patru legi, spunea generalul Gheorghiță Vlad. Și, completa el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.
Legile despre care vorbește generalul Gheorghiță Vlad sunt:
- Legea Apărării Naționale;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.
De asemenea, generalul Vlad a mai explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene: pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube.
În plus, trebuie adoptată si o nouă lege a pregătirii populației pentru apărare, lege care e pe circuitul de avizare de aproape doi ani.
Ce este nou în proiectul Legii Apărării Naționale
MApN a elaborat proiectul de lege privind Apărarea Națională în contextul în care, ca membru al NATO, România a fost inclusă în 2023, în planurile regionale de apărare ale Alianței Nord Atlantice.
Așa că MApN a prevăzut, la articolul 12 al proiectului, cum se pot desfășura misiuni comune cu aliații și cine comandă trupele:
„În cadrul misiunilor și operațiilor desfășurate împreună cu forțele aliate sau de coaliție, Ministerul Apărării Naționale, prin Statul Major al Apărării, poate transfera comanda operațională sau controlul operațional al forțelor puse la dispoziție, la nivel operativ și/sau tactic, comandantului aliat sau de coaliție care conduce misiunea sau operația respectivă sau primește comanda operațională sau controlul operațional al forțelor străine, în condițiile prevăzute în transferul de autoritate, care se realizează conform procedurilor stabilite în baza tratatelor la care România este parte.”
Peste 5.500 de militari din NATO se află în România pentru a măsuri de descurajare a unui eventual atac. Majoritatea sunt americani, iar peste o mie francezi.
MApN a mai prevăzut în proiectul de lege privind Apărarea Națională mai multe noțiuni noi, printre care cel de amenințare hibridă.
Astfel, în cazul în care s-ar impune intervenția unor trupe sau a unor capabilități nonmilitare, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, Parlamentul ar putea aproba intervenția lor, la propunerea președintelui României.
De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național, conform legii.
O altă prevedere importantă a proiectului face referire la activitatea economiei private în cazul în care va fi instituită starea de urgență sau de asediu, fie la declanșarea mobilizării ori a stării de război.
În aceste situații, li se interzice operatorilor economici a căror activitate este „nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării, indiferent de forma de proprietate” să-și mute bunurile și serviciile în afara României.
„Pe această perioadă pot fi rechiziționate bunuri și servicii aparținând operatorilor economici, instituțiilor publice, celorlalte persoane juridice și persoanelor fizice și pot fi chemați cetățeni apți de muncă pentru prestări de servicii în interes public, în condițiile prevăzute de lege”, se explică în proiect.
De asemenea, pot fi militarizați operatorii economici a căror activitate este esențială pentru apărarea țării, prin hotărâre a CSAT, iar modul de organizare va fi decis de Guvern.
Nu în ultimul rând, proiectul de lege prevede că forțele destinate apărării se pot pregăti și în alte spații decât în poligoane și unități militare, ceea ce au reclamat că nu este posibil, în prezent, atât șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, la one2one, în luna februarie, cât și reprezentanți francezi care conduc Grupul de Luptă al NATO dislocat de Alianță în România, în februarie 2022, după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Proiectul prevede că „pentru desfășurarea acestor activități (n.r. de pregătire specifică) pe teritoriul statului român, forțele armate folosesc poligoanele și celelalte amenajări din dotare, precum și terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spațiile și alte bunuri și servicii stabilite împreună cu autoritățile“.
Spre deosebire de Legea Apărării Naționale din 1994, care prevedea amenzi de până la 500 de lei pentru nerespectarea unor prevederi din actul normativ, acum, proiectul noii legi prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 50.000 de lei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
