Grupul de investigații Follow The Money arată că 150 de milioane de euro donații private făcute între 2019 și 2022 au mers către partidele populiste și extremiste din Europa. Asta înseamnă un sfert din totalul donațiilor private.
Dintre acestea, grupurile de extremă dreapta au atras peste 97 de milioane de euro, echivalentul a 1 euro din fiecare 7 euro donați privat.
Atunci când sunt incluse alte forme de finanțare – de la membri sau donații făcute de politicieni sau oficiali ai unui partid – partidele extremiste și populiste au obținut o cincime din banii strânși între 2019 și 2022, aproape 500 de milioane de euro, mai arată datele analizate.
În Franța, donațiile private pentru trei partide aflate la extremele spectrului politic – Reconquête și Adunarea Națională a lui Marine Le Pen, la dreapta, și La France Insoumise la stânga – s-au triplat.
Aceste trei partide au luat doar 13% din banii non-publici strânși în Franța în 2019, dar cota lor a ajuns la 38% în 2022, când Emmanuel Macron s-a confruntat cu Le Pen în turul doi pentru președinție.
Finanțarea non-publică include bani de la donatori, taxe de la membri și contribuții de la candidații și oficialii proprii ai unui partid. Aceasta exclude finanțarea de stat, împrumuturile de la donatori și alte venituri, cum ar fi profiturile din evenimente de strângere de fonduri, mărfuri și proprietăți imobiliare.
În Letonia, care se așteaptă să înregistreze o creștere semnificativă a numărului de deputați europeni populiști la alegerile europarlamentare de luna viitoare, finanțarea non-publică pentru aceste partide a crescut de la 9% la 36% în patru ani, determinată în principal de partidul populist de centru-dreapta Letonia First.
Analiza arată că, atunci când sunt combinate, partidele de extremă dreapta, extrema stângă și populiste atrag mai mult de jumătate din finanțarea non-publică din Slovenia, Italia, Polonia, Ungaria, Portugalia și Grecia.
În Ungaria, partidul de guvernământ Fidesz, aflat la putere de 14 ani, și care a promovat reducerea sumelor acordate de stat partidelor politice, a luat 55% din totalul donațiilor politice private din 2022.
Sondajele sugerează că partidele naționaliste și de extremă dreapta sunt pe cale să termine pe primul loc în Ungaria și în alte opt state UE, inclusiv Austria, Franța, Italia, Olanda și Polonia.
În Polonia, un aliat apropiat al Fidesz – partidul de extremă dreapta Lege și Justiție prezidat de Mateusz Morawiecki, fost partidul de guvernământ – a obținut o cotă de 44% din totalul finanțărilor non-publice în 2022.
În Italia, patru partide populiste, inclusiv Frații Italiei ai Giorgiei Meloni și Liga lui Matteo Salvini – ambele la dreapta spectrului politic – împreună cu Forza Italia și Mișcarea Cinci Stele, au primit 55% din finanțarea non-publică în 2022.
În unele țări, partidele de extremă stângă au o cotă foarte mare. Partidul Comunist din Grecia ia mai mult de jumătate din finanțarea non-publică a țării, în timp ce veniturile private ale omologul său portughez, Partido Comunista Português, reprezintă peste 50% din total.
În majoritatea țărilor, banii publici oferiți partidelor reprezintă cel mai important flux de venituri, precizează jurnaliștii care au realizat analiza. În același timp, donațiile private reprezintă mai puțin de un sfert din finanțarea disponibilă în Spania, Ungaria și Portugalia și doar aproximativ 15% în Irlanda și Belgia.
În alte țări în care domină donațiile private, contribuțiile statului sunt încă semnificative. De exemplu, în Germania și Olanda, finanțarea publică a reprezentat aproximativ 45% din banii primiți de partidele politice în 2022.
În timp ce majoritatea țărilor europene obligă partidele să își declare veniturile totale din surse private și publice, detaliile legislative variază foarte mult, iar finanțarea partidelor în unele state membre este în continuare lipsită de transparență. Trei sferturi dintre țări nu publică nicio informație sau doar date parțiale despre cine se află persoanele fizice sau juridice în spatele donațiilor.
Un studiu comandat de Parlamentul European privind finanțarea partidelor politice a arătat că lipsa de transparență a finanțărilor politice este direct legată de corupție.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
