Linkuri accesibilitate

Cine sunt posibilii europarlamentari români, în funcție de rezultatele provizorii și ordinea de pe liste


Româia va avea 33 de europarlamentari în viitoarea legislatură.
Româia va avea 33 de europarlamentari în viitoarea legislatură.

Primele rezultate oficiale ale alegerilor europarlamentare din 9 iunie vin de la platforma dedicată votului a Parlamentului European. Rezultatele oficiale din țară întârzie – sunt cozi mari la depunerea proceselor verbale din secțiile de votare.

Cu 5,04% din voturi – conform platformei Parlamentului European – Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, de la partidul SOS România, par a fi siguri că pleacă de la toamnă la Bruxelles.

La fel sunt și primii 19 de candidați de pe listele Alianței PSD-PNL. Menționăm că listele nu sunt finale și că, în funcție de rezultale oficiale, dar și de redistribuiri, acestea pot fi diferite.

Alianța PSD-PNL

  1. Mihai Tudose (PSD)
  2. Rareș Ioan-Bogdan (PNL)
  3. Gabriela Firea (PSD)
  4. Dan Motreanu (PNL)
  5. Claudiu Manda (PSD)
  6. Adina Vălean (PNL)
  7. Victor Negrescu (PSD)
  8. Vasile Dîncu (PSD)
  9. Buda Daniel (PNL)
  10. Maria Grapini (PUSL)
  11. Gheorghe Cârciu (PSD)
  12. Sigfried Mureșan (PNL)
  13. Dragoș Benea (PSD)
  14. Mircea Hava (PNL)
  15. Dan Nica (PSD)
  16. Gheorghe Falcă (PNL)
  17. Ștefan Mușoiu (PSD)
  18. Roxana Mînzatu (PSD)
  19. Virgil Popescu (PNL)

AUR

  1. Cristian Terheș
  2. Claudiu Târziu
  3. Gheorghe Piperea
  4. Maria Teodorescu Georgiana
  5. Adrian Axinia
  6. Dimitrie Sturza

Alianța Dreapta Unită

  1. Dan Barna (USR)
  2. Vlad Voiculescu (USR)
  3. Eugen Tomac (PMP)

SOS

  1. Diana Șoșoacă
  2. Luis Lazarus

UDMR

  1. Iuliu Winkler
  2. Lorant-Gyorgy

    Independent
  3. Nicu Ștefănuță

Pe scurt, despre viitorii europarlamentari români

Rareș Bogdan

Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan.

Rareș Bogdan este fost jurnalist de televiziune din România, europarlamentar în actualul mandat din partea PNL. Într-un clasament al absenților din Parlamentul European, Bogdan se situează pe locul cinci. A fost prezent la doar două din trei ședințe ale Parlamentului European.

Rareș Bogdan este prim-vicepreședinte al PNL și, înainte ca partidul său să încheie o coaliție cu PSD, a fost unul dintre cei mai vocali critici ai social-democraților; și-a schimbat discursul după formarea coaliției de guvernare PSD-PNL.

Gabriela Firea

Gabriela Firea
Gabriela Firea

Gabriela Firea este prim-vicepreședinte al partidului și a fost inclusă pe listele pentru europarlamentare după ce, în primă fază, coaliția de guvernare PSD-PNL i-a refuzat candidatura la Primăria Generală a Bucureștiului. După ce candidatul independent al Coaliției, Cătălin Cîrstoiu, a fost retras de social-democrați și de liberali, PSD a revenit și a nominalizat-o pe Firea la Primăria Capitalei.

Fosta jurnalistă de televiziune a condus Primăria București între 2016 și 2020. Gabriela Firea a fost ministru al Familiei, funcție din care a demisionat în 2023 după ce în România a izbucnit un scandal privind condițiile din azilele pentru vârstnici, în care unii apropiați de ai săi au fost implicați.

Dan Motreanu

Dan Motreanu.
Dan Motreanu.

Dan Motreanu face parte din biroul executiv al PNL și a fost ales europarlamentar în 2020 pe listele acestui partid. Motreanu a fost în trecut ministru al Agriculturii și, la fel ca Rareș Bogdan, unul dintre liderii PNL care au criticat coaliția cu PSD.

Motreanu a votat împotriva acestui parteneriat și și-a avertizat colegii că vor avea de pierdut din asocierea cu social-democrații. După formarea Coaliției, Motreanu a renunțat la critici, invocând „stabilitatea țării”.

Claudiu Manda

Claudiu Manda.
Claudiu Manda.

Claudiu Manda este europarlamentar și ocupă locul cinci pe listele PSD-PNL. În mandatul care tocmai se încheie nu s-a remarcat prin vreo activitate deosebită, ci prin tăcere. Nu a vorbit niciodată în plenul Parlamentului European și nici nu a depus vreo declarație scrisă.

Manda a avut și un dosar penal, dar care s-a prescris, după 15 amânări. Manda este președintele PSD Dolj și soțul primăriței din Craiova, Lia Olguța Vasilescu, fost ministru. În mandatul de parlamentar (2016-2020), înainte de a merge la Bruxelles, Claudiu Manda a fost președintele comisiei parlamentare de control a Serviciului Român de Informații.

Dan Barna

Dacian Cioloș.
Dacian Cioloș.

Dan Barna a fost ales președintele USR, după retragerea lui Nicușor Dan, cel care a fondat Uniunea Salvați România. A candidat la prezidențiale în 2019, dar nu a intrat în turul II, clasându-se după Viorica Dăncilă, de la PSD.

În campania electorală pentru prezidențiale, Rise Project a publicat o investigație jurnalistică ce ridica semne de întrebare cu privire la posibile nereguli în activitatea fostei firme a politicianului, firmă care gestiona fonduri europene.

Vlad Voiculescu

Vlad Voiculescu.
Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a fost ministru al Sănătății în timpul guvernării tehnocrate (2015-2017) și în timpul mandatului de premier al lui Florin Cîțu, când USR – partidul din care face parte – forma o coaliție guvernamentală cu liberalii și cu UDMR.

Vlad Voiculescu a fost ministrul Sănătății în perioada pandemiei, când România a achiziționat – susțin astăzi procurorii DNA – mai multe vaccinuri anti-Covid decât ar fi fost necesare. Voiculescu, pus sub acuzare penală pentru acea presupusă faptă, neagă acuzațiile.

Eugen Tomac

Eugen Tomac.
Eugen Tomac.

Eugen Tomac este europarlamentar și președintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), înființat în ultimul mandat de fostul președinte al României, Traian Băsescu.

Tomac a fost, în trecut, membru al Parlamentului României. În 2020, după ce PMP a ratat intrarea în Parlament, Tomac a demisionat din funcția de președinte al partidului. A revenit în 2022, după un scandal legat de liderul legitim al PMP, condus până la acel moment de Cristian Diaconescu.

Cristian Vasile Terheș

Cristian Terhes
Cristian Terhes

Cristian Terheș este acum europarlamentar pentru Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, după ce a fost ales, în 2019, pe lista PSD, din care a demisionat. Fost preot, Cristian Terheș s-a remarcat în timpul primului mandat de europarlamentar prin luările sale de poziție critice la adresa Uniunii Europene.

El a fost o voce critică și împotriva măsurilor luate de autorități în pandemie. Terheș este cunoscut pentru reacțiile sale ultraconservatoare. A spus, de pildă, că recunoaşterea legală a existenţei femeilor transsexuale este „cea mai mare ameninţare la adresa femeilor”.

Claudiu Târziu

Claudiu Tarziu.
Claudiu Tarziu.

Claudiu Târziu este senator de București și președinte al Consiliului Naţional de Conducere al AUR. Anterior, a fost co-președinte al partidului, înainte de alegerea exclusivă a lui George Simon.

Târziu a fost unul dintre membrii Consiliului Național de Coordonare al Coaliției pentru Familiei. Este considerat unul dintre gânditorii partidului.

Gheorghe Piperea

Gheorghe Piperea
Gheorghe Piperea

Avocatul Gheorghe Pipera a fost consilier onorific al premierului Mihai Tudose în 2017. În ultimii ani, a fost inițiatorul unor mari procese colective desfășurate în România, intentate unor bănci comerciale pentru comisioane abuzive introduse în contractele de creditare.

Pipera s-a făcut remarcat în timpul pandemiei pentru opiniile sale anti-vaccin și exprimă adesea mesaje critice la adresa Uniunii Europene.

Maria Teodorescu

Maria Georgiana Teodorescu este avocat și coordonator al departamentului de Relaţii externe al AUR. Ea este lector universitar în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii Titu Maiorescu și nu a avut funcții politice până acum.

Adrian Axinia

Adrian Axinia este deputat din partea AUR, fiind ales pe listele partidului de la Prahova în 2020. El este la bază inginer și a absolvit Facultatea de Construcții Civile, Industriale și Agricole din cadrul Universității Tehnice de Construcții București.

Diana Șoșoacă

Diana Șoșoacă.
Diana Șoșoacă.

Diana Șoșoacă este președinta partidului SOS România. A fost aleasă senator de Iași pe listele partidului naționalist AUR, din care a plecat după un scandal cu liderul George Simion. Șoșoacă s-a remarcat prin scandalurile din Parlament și nu numai, pe care le filmează și le transmite live pe Facebook.

Diana Șoșoacă un politician prorus asumat. A mers de mai multe ori în vizită la Ambasada Rusiei, inclusiv pentru a sărbători ziua națională a Rusiei și a făcut apel la „vestici” să înceteze războiul din Ucraina.

Șoșoacă a făcut și o poză cu fostul ambasador rus, Valery Kuzmin. Ea a fost declarată personalitatea anului în 2021 de către Sputnik și a promovat mesajele Kremlinului.

Luis Lazarus

Luis Lazarus.
Luis Lazarus.

Luis Lazarus a ajuns pe lista pentru europarlamentare a partidului SOS, condus de Diana Șoșoacă, după ce a invitat-o în mai multe emisiuni difuzate online pe canalul său de televiziune, Zeus TV.

Luis Lazarus a însoțit-o pe Diana Șoșoacă într-o vizită în Serbia, unde Șoșoacă a fost invitată în calitate de senator. Despre promovarea Dianei Șoșoacă de către Lazarus, Europa Liberă a scris aici .

Iuliu Winkler

Iuliu Winkler este europarlamentar român de etnie maghiară. În perioada 29 decembrie 2004 - 5 aprilie 2007, a ocupat funcția de ministru delegat pentru comerț în Guvernul Tăriceanu.

Cât câștigă un europarlamentar

Salariul net al unui europarlamentar depășește 7.800 de euro pe lună și este completat de diurne, gratuități și multe alte beneficii consistente.

Lunar, la salariu se adaugă indemnizația de aproape 5.000 de euro, bani care să fie folosiți pentru funcționarea birourilor parlamentare și cumpărarea de calculatoare, telefoane sau abonamente la internet. Suma nu trebuie justificată cu documente, dar cheltuielile birourilor europarlamentare pot fi supuse unor controale financiare.

În același timp, diurna europarlamentarilor este de 350 de euro, iar banii pot fi cheltuiți de aleșii europeni pentru a-și asigura cazarea, masa ori transportul.

Spre deosebire de senatorii și deputații din parlamentul României, europarlamentarii nu primesc diurna dacă nu se prezintă la serviciu. Mai mult, nu este suficient ca europarlamentarii să semneze prezența și să fie în sală, ci trebuie să voteze personale cel puțin jumătate dintre proiectele de pe ordinea de zi.

De asemenea, pe baza facturilor, Parlamentul European le dă aleșilor banii înapoi pe bilete de avion pentru ședințele de la Bruxelles sau Strasbourg, le sunt decontate bilete de tren și pot primi înapoi și banii pe benzina consumată dacă vin cu mașina.

Europarlamentarii pot cere și rambursarea altor cheltuieli de deplasare care trebuie să se încadreze într-o sumă anuală maximă, stabilită pentru fiecare țară în parte. Mai mult, europarlamentarii pot cere decontarea a trei sferturi din sumele cheltuite pentru servicii medicale.

Pe lângă aceste beneficii, la sfârșitul mandatului, europarlamentarii au dreptul la indemnizație tranzitorie. Este o sumă pe care o pot primi după ce termină mandatul, până își găsesc alt loc de muncă. În funcție de numărul de mandate, banii se acordă cel mult doi ani.

Mai mult decât atât, dacă un fost eurodeputat se angajează pe un salariu mai mic, Parlamentul European asigură diferența de bani până la valoarea fostului salariu, adică 7.853 de euro.

După vârsta de 63 de ani, europarlamentarii care au avut mandate întregi pot cere să iasă la pensie și iar pensia de europarlamentar se poate cumula cu alte tipuri de pensii. Pensia unui europarlamentar este de aproximativ 5.497 de euro.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG