Emanuel Macron a dizolvat parlamentul și organizează alegeri anticipate după ce partidul lui Marine Le Pen s-a plasat pe prima poziție la alegeri, cu 31,5%. Este cel mai bun rezultat obținut vreodată de un partid extremist la un scrutin național, potrivit primelor estimări.
În Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a sărbătorit alegerile de pe poziția a doua, după ce s-a plasat în fața Partidului Social-Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz.
Creșterea extremei dreapta vine în condițiile în care conservatorii europeni și-au consolidat controlul asupra Parlamentului UE, plasând-o pe Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, într-o poziție decentă – dar nu complet sigură – pentru a obține un al doilea mandat.
România – opt eurodeputați de extremă dreapta
România ar putea trimite pentru prima dată la Bruxelles parlamentari din partide de extremă dreapta.
Printre cei care, potrivit rezultatelor parțiale, ar putea reprezenta țara la Bruxelles se numără politicieni care în trecut și-au asumat simpatia față de Moscova, precum lidera SOS, Diana Șoșoacă, dar și alții care au criticat adesea deciziile luate la nivel european – cum sunt candidații de pe lista AUR.
Împreună, potrivit rezultatelor parțiale, cele două partide au obținut în jur de 20% din voturi pentru europarlamentare. AUR – 15%, SOS – 5%.
La fel se întâmplă, la o scară mai mică, în Bulgaria sau Ungaria, țări cu un număr mai redus de reprezentanți. Extremiștii români sunt în căutarea de familii europene care să le dea reprezentativitate în legislativul european.
Alianța formată din Partidul Național Conservator Român (PNCR), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidul Republicanilor (PR) ar putea trimite la Bruxelles șase parlamentari, conform rezultatelor preliminarii – pe Cristian Terheș de la PNCR și pe Claudiu Târziu, Gheorghe Piperea, Adrian Axinia, Dimitrie Sturza și Georgiana Teodorescu.
Principalele obiective cu care AUR și SOS merg la Bruxelles
Obiective AUR (program Adrian Axinia, eurodeputat eligibil)
- Delirul verde manifestat prin „Green deal” a făcut Europa foarte fragilă economică şi necompetitivă. Pentru România, este o ameninţare economică.
- Ursula von der Leyen a permis ca UE să fie acaparată şi condusă de funcţionari fără chip şi fără nume.
- UE este mai fragilă decât oricând în cazul unui război. Nu are niciun fel de reacţie de politică externă.
- Scandalurile de corupţie au arătat că politicienii de la vârful UE pot fi cumpăraţi oricând cu sacoşa de ţări din Orientul Mijlociu.
- Graniţele Uniunii Europene sunt un şvaiţer total: numai cine nu vrea nu intră. Spaţiul Schengen nu mai este funcţional.
- Progresismul a devenit ideologia dominantă şi a fost încurajată până a sufocat valorile tradiţionale ale europei democratice creştine.
- Gestiunea pandemiei a fost catastrofală. Ursula von der Leyen se face vinovată de ţeapa de zeci de miliarde de euro a contractelor cu vaccinuri: ea a negociat şi, în mod normal, ar trebui să răspundă penal.
Obiective SOS (program Diana Șoșoacă, eurodeputată eligibilă)
- Vom obţine despăgubiri de la Comisia Europeană pentru achiziţia de vaccinuri anti-Covid şi pentru românii afectaţi de efectele secundare ale vaccinării, pentru familiile celor ucişi de vaccinare, precum și pentru familiile celor 65.000 de morți aruncați în saci negri de plastic.”
- „Vom stopa orice măsuri sanitare obligatorii şi dictatele anti-româneşti de la Bruxelles şi o vom alunga pe Ursula von der Leyen, autoarea vaccinării obligatorii şi a plandemiei la nivel european, de la conducerea Comisiei Europene.”
- „Partidul S.O.S. România vrea neutralitate pentru România, oprirea implicării României în război, stoparea sponsorizării Ucrainei prin sistarea tuturor ajutoarelor financiare şi armate acordate Ucrainei şi cetăţenilor ucraineni, şi menţinerea păcii în Europa.
Singurul care activează deja într-un grup politic este Cristian Terheș, afiliat la Grupul Reformiștilor și Conservatorilor Europeni (ECR).
Din ECR mai fac parte: Lege și Justiție din Polonia(PiS), Frații Italiei (Fratelli Italia), Partidul Civic Democrat din Cehia (CRE) sau Noua Alianță Flamandă din Belgia.
Vicepreședintele AUR, Marius Lulea, a declarat pentru Europa Liberă că nu au decis grupul european la care vor adera, dar că AUR „nu va face parte din grupuri care sunt controlate majoritar de partide declarat pro-ruse.”
Eurodeputatul Christian Terheș spune însă că prima opțiune pentru AUR ar fi ECR, dar că există o problemă de accedere – partidul ungar Fidesz al lui Viktor Orban este și el în căutare de familie politică și ar curta ECR. Ar avea însă o condiție, după cum susține Terheș – fără partide românești în grup.
Partidul SOS România trimite la Bruxelles doi parlamentari. Nu există date despre grupul în care va activa.
Diana Șoșoacă nu a răspuns încă întrebărilor Europei Libere despre intențiile de afiliere. Șoșoacă are însă un trecut de apropiere față de Rusia, iar grupările de extremă dreapta de la Bruxelles au evitat o astfel de asociere.
Partidul de extremă dreapta nemțesc, Afd a fost exclus din Grupul Identitate și Democrație după un derapaj. Nici bulgarii de la Renașterea nu sunt doriți de nimeni, tot pentru apropierea fățișă față de Rusia.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu spune că impactul forțelor politice catalogate ca „antisistem, populiste, radicale sau naționaliste „din România va fi unul nesemnificativ la nivel european. Ele vor conta doar numeric și se pot adăuga unor grupuri mai mari pentru a le ajuta numeric.
„Impactul semnificativ îl au marile forțe radicale, populiste sau extremiste din Europa Occidentală, precum Reuniunea Națională, care a obținut un rezultat istoric într-o țară cu importanță sistemică pentru Uniunea Europeană – Franța. De asemenea, în Ungaria, Fidesz este un partid care are la bază o ideologie, este partid de guvernământ și acest lucru îi dă o greutate semnificativă. Are un impact transfrontalier, dacă ne uităm și la influența asta în rândul comunităților ungarofone diseminate în Bazinul Carpatic”, explică Popescu.
Ungaria - Fidesz, în căutare de alianțe
În Ungaria, Fidesz va trimite la Bruxelles 11 parlamentari, mai mult de jumătate din cele 21 de locuri destinate Ungariei. Nici Fidesz nu se simte prea bine în căutarea de alianțe europene.
Grupul premierului Viktor Orban are ca variante intrarea în ECR, în grupul Identitate și Democrație sau în noul grup pe care încearcă să-l formeze Alternativa pentru Germania (AfD) împreună cu Partidul Renașterea Bulgariei.
Problema Fidezs este că, pentru ECR, este prea pro-rus, iar pentru ID partidul premierului Orban este o formațiune extremistă cu care nu vor să fie asociați.
Pentru Fidezs, noua grupare politică nu ar fi o opțiune pentru că spre ea se îndreaptă partidul de extremă dreapta maghiar – Mișcarea Patriei Noastre (OHM) care a luat un mandat din cele 21.
Bulgaria. Partidul prorus – trei oameni în PE
Partidul bulgar prorus „Renașterea” ar urma să aibă pentru prima dată deputați în Parlamentul European. A câștigat trei locuri. Ca și SOS-ul sau AUR-ul românesc, nu are o familie politică la care să adere.
Jurnaliștii bulgari de la Europa Liberă spun că niciuna dintre grupările din Parlamentul European nu îi doresc.
Renașterea este cunoscut pentru că sprijină Kremlinul și pe Vladimir Putin.
El găsește justificată invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina și se opune oricărui sprijin bulgar pentru autoritățile care luptă pentru libertatea de la Kiev.
În martie, partidul a propus chiar o lege pentru a scoate Bulgaria din NATO, care a eșuat.
În condițiile în care nimeni nu-i dorește, au inițiat constituirea unui grup nou, alături de AfD din Germania, izolat și el după expulzarea din Identitate și Democrație, de la sfârșitul lunii mai.
Procedura de înființare a grupurilor în PE
Un grup politic trebuie să fie compus din cel puțin 23 de eurodeputați aleși, în cel puțin un sfert din statele membre (adică în cel puțin șapte state membre). Pentru a fi recunoscute oficial la 16 iulie, data la care are loc ședința plenară constitutivă a Parlamentului, grupurile politice trebuie să-i transmită președintelui denumirea lor, declarația politică și componența până la 15 iulie 2024 (articolul 33 din Regulamentul de procedură al PE).
„Grupul ID nu mai dorește să fie asociat cu incidentele în care a fost implicat Maximilian Krah”, se arată în anunțul în care ID preciza că expulzează AfD.
În aprilie 2024, Krah a intrat în atenția internațională când procurorul general al Germaniei l-a arestat pe asistentul său, suspectat de spionaj în favoarea Chinei prin transmiterea de informații despre negocierile și deciziile din Parlamentul European către serviciul de informații al Chinei.
În acest context, în urmă cu câteva zile, liderul Alianței Naționale franceze de opoziție, Marine Le Pen, care este principala figură a ID, a invitat-o în mod oficial pe prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, lider al „Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni” (ECR), într-o alianță majoră.
Nevoia de sprijin a celorlalte formațiuni politice a pus-o pe Meloni într-o poziție foarte puternică. Pe lângă oferta de alianță cu Le Pen, cea mai mare forță politică, Partidul Popular European (PPE), o curtează și el.
Astfel, decizia ei s-ar putea dovedi a fi crucială pentru direcția Uniunii Europene și pentru echilibrul de putere de la Bruxelles în următorii ani.
Primul efect al creșterii extremismului în politicile europene
Primul efect al creșterii extremei-dreapta asupra politicilie europene se regăsește în declarația lui Manfred Weber, şeful grupului de centru-drepta PPE. El a promis să facă presiuni pentru eliminarea interdicţiei privind motoarele cu combustie. Green Deal prevea „interzicerea din 2035 a vânzării de autovehicule cu motoare cu combustie internă” iar măsura era un pilon central al planului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pe şoselele Europei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
