Cu 275.000 de voturi, el a trecut pragul de 3% necesar pentru un independent și se va întoarce pentru un al doilea mandat la Bruxelles.
Dacă toți acești votanți ar locui într-un oraș, ar fi printre cele mai mari din țară – asemănător Iașului sau Clujului.
Electoratul lui Ștefănuță este unul progresist și tânăr. În Sibiu, orașul său natal, a reușit să obțină mai multe procente decât AUR și a ieșit pe locul trei.
În Olanda, Lituania, precum și orașele Manchester și Amsterdam, Ștefănuță s-a clasat pe primul loc. În secțiile de lângă căminele studențești din cartierul bucureștean Regie, Ștefănuță a obținut 37%.
El atribuie succesul sondajului INSCOP din săptămâna dinaintea alegerilor, unde a ieșit cu o estimare de 2,6%, care le-a demonstrat cinicilor că, poate, merită să-și pună încrederea în campania sa și că nu trebuie să voteze neapărat strategic.
În mandatul 2019-2024, Ștefănuță a obținut mai mulți bani europeni pentru aderarea României la Schengen, pentru Ucraina și Republica Moldova, cât și pentru bursele studenților plecați cu Erasmus.
S-a implicat în inițiative legislative pe tema compensației pentru oamenii a căror sănătate a fost distrusă de poluare, pe tema sănătății mintale și a sprijinit muncitorii români în străinătate.
Cine este europarlamentarul Nicu Ștefănuță?
Nicu Ștefănuță are 42 de ani și s-a născut la Rășinari/jud.Sibiu.
Are o licență în economie de la Universitatea de Vest din Timișoara (2004), un master în studii europene la Viena și unul în managementul politicilor publice la Georgetown. În trecut, a fost atașat diplomatic al MAE, asistent al Monicăi Iacob Ridzi în Parlamentul European, funcționar al Comisiei Europene și reprezentant al Parlamentului European la Washington DC.
Este relativ comun, între angajații de la Bruxelles, parcursul de la funcționar al instituțiilor la candidat la europarlamentare. Este primul europarlamentar român afiliat grupului Verzilor iar, după scrutinul din 9 iunie, va fi primul eurodeputat român ales care va face parte din grupul Verzilor și primul independent.
Potrivit declarației de avere, are două apartamente, unul în Sibiu și unul în Bruxelles, dar și două case în aceleași orașe. Deține un BMW din 2014. Are un credit de aproape 470.000 de euro. Este căsătorit cu Carolyn Blake, consultant în politici europene pentru Statele Unite. Cuplul are împreună o fetiță.
Nu în ultimul rând, a fost cel mai vocal susținător român al comunității LGBTQ+, punând presiune pe guvernul de la București să legalizeze parteneriatul civil pentru persoanele de același gen.
Viralizarea care s-a tradus în impact la urne
Succesul campaniei lui Nicu Ștefănuță se datorează mobilizării imense din rândul tinerilor. Mulțumită conferințelor Gen, Egalitate pe care le-au organizat în ultimele luni, echipa de campanie avea deja o bază mare de voluntari implicați. El participă adesea și în țară la întâlniri cu tinerii.
Ștefănuță a reușit să strângă chiar mai mult decât cele 100.000 de semnături necesare pentru candidatură.
A fost un prag greu de depășit și controversat, în contextul în care alte state membre permit înscrierea candidaților cu doar câteva mii de semnături simbolice.
Voluntarii din staff-ul său au făcut campanie în marile orașe, dar și în rural: au fost „furnicuțe” în hanoracele verzi de campanie nu doar pe Calea Victoriei, dar și în Valea Jiului.
Cei peste o mie de voluntari au făcut diferența: semnăturile s-au strâns cu greu în provincie, unde lumea este mai sceptică în privința politicii.
„La București, un voluntar putea strânge peste 100 de semnături pe zi. Cele 30 de semnături strânse de un voluntar la Buzău cu greu într-o săptămână valorează însă enorm, pentru că au spart o bulă și au convins niște oameni mai greu de convins”, consideră Eduard Popa, consilierul politic al lui Ștefănuță în București.
„Ne-am axat pe rețelele de socializare. Contul lui Nicu avea, la începutul strângerii de semnături, sub 10.000 de urmăritori pe Instagram. Dacă vă uitați acum, avem peste 65.000. A fost o creștere organică senzațională”, spune Eduard Popa.
De asemenea, pe TikTok s-au viralizat atât contul lui Ștefănuță cât și videoclipurile în care alți creatori de conținut vorbeau despre el.
Postările din ultimele luni de pe contul de TikTok al lui Ștefănuță trec, în general, de 100.000 de vizualizări.
Totul s-a tradus în voturi, în ziua decisivă.
Un aspect foarte apreciat de utilizatori este că Ștefănuță împărtășește și momentele grele sau cele emoționale – o apropiere față de public practic inexistentă în România.
Clipul în care apare obosit și emoționat, după ce a reușit să strângă semnăturile necesare candidaturii, are jumătate de milion de vizualizări doar pe TikTok.
„Doar generația Z poate să schimbe ceva în România”, transmite Ștefănuță în acel clip. Tot el a postat și un clip în care le mulțumește tinerilor voluntari care s-au implicat.
A devenit viral și momentul dintr-o dezbatere televizată când, rugat de prezentator să transmită un mesaj în engleză, Silvestru Șoșoacă a refuzat – iar Ștefănuță a răspuns cu un mesaj în engleză, franceză și germană.
Un alt avantaj crucial din campania lui Ștefănuță a fost recrutarea creatorilor de conținut cu platforme foarte mari, care s-au implicat ca voluntari în campanie.
Atât echipa lui Ștefănuță cât și influencerii afirmă cu tărie că aceștia nu au beneficiat de nicio plată și niciun alt avantaj material.
„Creatorii de conținut nu s-au sfiit să ne ofere acest endorsement, pentru că au văzut că suntem asumați și autentici”, spune Eduard Popa.
Au fost implicați influenceri care transmit adesea mesaje politice și sociale puternice: Silviu Istrate (Faiăr), Sabina Teodora, Alexandru Zlăvog, Aluziva, Amy Claire, ReallyRux, Maria Zvinca, Irina Manea.
În total, acești influenceri au două milioane de urmăritori (mulți dintre aceștia cu siguranță se suprapun, pentru că au un public similar). Creatorii și-au informat și mobilizat urmăritorii și au și ieșit în stradă la strâns de semnături.
Ștefănuță, despre drepturile persoanelor LGBTQ+
Nicu Ștefănuță este politicianul român - nu doar dintre cei de la Bruxelles, dar și în comparație cu cei de la București - cu poziția cea mai pro-LGBTQ. Subiectul este foarte important pentru generația tânără.
El e primul român care a semnat angajamentul Come Out 4 EU, declarând că va susține drepturile comunității în viitorul mandat. După el, au semnat alți candidați din grupul politic al liberalilor și un candidat al Diasporei Unite - niciun europarlamentar PSD, PNL, UDMR sau, mai puțin surprinzător, AUR ori SOS nu a semnat angajamentul.
El a participat la parade Pride și îi condamnă constant pe rețelele sociale și în Parlamentul European pe cei care vor să îngrădească drepturile minorităților. Mai mult, el s-a declarat în favoarea parteneriatului civil pentru cuplurile formate din persoane de același gen.
„Da, pentru că este o chestiune de legalitate, de drept. Nu urâţi ceea ce nu înţelegeţi! Este vorba de copiii voştri. Îmi scriu părinţi: „Nicu, ştiu că tu vorbeşti de subiectele acestea. Ce să fac cu băiatul meu care mi-a zis că iubeşte pe altul? Să-l bat? Să-l trimit de acasă?”. Nu, să-l iubeşti, este copilul tău. Eu am o fată de patru ani, eu nu pot să-mi imaginez o situaţie în care să nu o mai iubesc, efectiv nu pot”, a declarat Ștefănuță în aprilie.
„Mai mult de atât, este o chestiune şi de drepturi, că toată lumea se gândeşte că e vorba de sex. Nu e vorba de sex, sexul e ultimul aspect important aici. E vorba de drepturi”, a adăugat europarlamentarul.
Ștefănuță a fost susținut și de experți cu platforme publice mari: cei de la Mozaiq și Accept, expertul în politici antidrog Vlad Zaha, sociologul Gelu Duminică.
Reprezentanții Centrului Filia, unul dintre cele mai vocale ONG-uri pe tema drepturilor femeilor, au participat la discuții publice cu Ștefănuță.
Un alt endorsement, dar de data asta mai controversat, a fost al cântărețului Florin Salam – care a mers bine la mulți tineri, mai ales cei care consideră manelele un gen muzical cool.
Pe TikTok, clipul în care Salam declară că îl susține, iar Ștefănuță dansează împreună cu câțiva voluntari în semn de mulțumire, are peste 750 de mii de vizualizări.
Pe scurt, Eduard Popa, consilier politic pentru București, îl descrie pe Ștefănuță drept „onest, ambițios și asumat”.
El spune că europarlamentarul se folosește de orice ocazie să discute cu oamenii și să se asigure personal de sprijinul lor.
La rândul său, Ștefănuță spune într-un interviu pentru Libertatea că „încă crede în politica de stradă, pentru că un om care a întâlnit un candidat și i-a dat mâna devine mult mai probabil să te voteze decât să voteze un candidat din avion și care dă mulți bani televiziunilor”.
Ștefănuță clarifică controversa coloniilor
Singura „pată” la dosarul progresist al lui Ștefănuță, care nu a trecut neobservată de genul de tineri care-l susțin (implicați politic, cu valori progresiste) a fost o postare dintr-o vizită în Israel.
După ce vizitase Cisiordania și Ierusalimul de Est, el a postat o poză pe Instagram Stories întrebându-și urmăritorii cum ar numi o colonie românească.
Coloniile israeliene în Cisiordania sunt ilegale conform dreptului internațional și unii coloniști au fost sancționați de UE. Europarlamentarul spune, într-un comentariu pentru Europa Liberă, că totul a fost o neînțelegere.
„Postarea a fost făcută după o vizită în colonii, organizată de Danish Church Organsation, și lumea cred că nu a înțeles ironia acelei poze: era un comentariu foarte pro-palestinian. E bizară interpretarea asupra pozei. Am șters poza și mi-am cerut scuze. E o chestiune atât de sensibilă încât nu merită nici măcar umor”, clarifică Ștefănuță pentru Europa Liberă.
După acea vizită, în calitatea sa de raportor pe bugetul european, Ștefănuță a deblocat banii pentru organizația ONU a refugiaților palestinieni, UNRWA. Banii erau înghețați de comisarul maghiar pentru că ar fi fost folosiți să promoveze așa-zise manuale antisemite, care nu existau în fapt.
„Am refuzat bullshit-ul și am fost persoana care a reușit deblocarea”, spune el.
Europarlamentarul spune că este interesat de istoria regiunii și că a studiat-o, că a votat pozitiv în rezoluțiile pe tema armistițiului și că lucrează cu multe organizații umanitare care ajută palestinienii cu documentele necesare, spitale și cu evacuările forțate casele din zona ocupată.
„Nu sunt antisemit și nu sunt împotriva statului Israel. Dar consider că ce se întâmplă este o crimă fără precedent”, punctează Ștefănuță în legătură cu susținerea sa pentru palestinieni.
O figură apreciată la Bruxelles
Ștefănuță a fost ales pe listele USR-Plus în 2019, dar după preluarea conducerii de către Cătălin Drulă a ales să devină independent și să se alăture familiei politice a Verzilor.
Acolo a fost primit pentru că a dovedit, prin voturile din Parlament, prin intervențiile sale în plen și prin participare în comitete, că se aliniază valorilor grupului.
A fost primit „cu mare drag” în martie 2023, când președinta grupului Verzilor, Terry Reintke, a spus că „am lucrat bine cu el în trecut pe dosare progresiste și abia așteptăm să stăm umăr la umăr în lupta pentru o zi de mâine mai verde”.
În decembrie anul trecut, românul a fost ales vicepreședinte al grupului, care în acel legislativ era al patrulea cel mai mare grup.
Cu ocazia realegerii a fost felicitat de partid într-un comunicat de presă separat. La nivel intern, angajații din grupul politic consideră că succesul campaniei lui Ștefănuță este o realizare majoră și un model demn de urmat.
„Faptul că nu ține de un partid național nu-i știrbește deloc influența în Parlamentul European, ba dimpotrivă”, explică pentru Europa Liberă consilierul său, Alin Orgoan.
Dacă Verzii vor fi invitați în coaliția la putere a Ursulei von der Leyen, Ștefănuță are potențialul să devină o voce și mai importantă la Bruxelles.
Conform unei surse din grupul Verzilor, care a discutat cu Europa Liberă sub condiția anonimatului, Ștefănuță este văzut pozitiv și este apreciat atât de personalul grupului politic, cât și de organizația de tineret a Verzilor.
La Bruxelles, Ștefănuță este adesea văzut înconjurat de grupuri mari de tineri, pe care îi aduce în vizite oficiale la Parlament, prezentându-le clădirea și explicându-le activitatea instituției.
Puțini organizează astfel de vizite, nici între cei care pot să aducă delegațiile mai ușor, cu trenul sau cu mașina, potrivit sursei, care spune că este „impresionantă” o astfel de inițiativă.
Într-o ședință plenară la Strasbourg, Ștefănuță a luat cuvântul și a declarat că „tinerii au nevoie să fie ascultați, auziți, ajutați! Vreau să luptăm pentru o Românie care oferă tinerilor locuințe accesibile, locuri de muncă decente, servicii de sănătate, inclusiv mintală. Avem nevoie de cămine decente pentru studenții de acum”.
Activitatea lui Ștefănuță din Parlamentul European
În campania sa, Ștefănuță a pus în prim plan realizările sale din cei cinci ani de mandat și spune că vrea să le continue.
Ștefănuță este membru al comisiilor parlamentare pe buget, sănătate publică și relații cu Statele Unite ale Americii.
Se implică și în activitatea parlamentară din domeniile mediului, transportului și relației cu Republica Moldova.
Fiind membru al grupului Verzilor, el lucrează pe agenda lor și adesea se conformează cu votul partidului.
Promisiunile electorale ale lui Nicu Ștefănuță
Printre lucrurile pentru care Ștefănuță își propune să lupte sunt: dreptul la avort garantat, energia verde, locuințe pentru tineri, creșterea burselor Erasmus, interzicerea tăierii pădurilor, transport public gratuit. Unele dintre propunerile lui Ștefănuță sunt considerate de critici a nu fi realiste.
„Acesta este rezultatul final, dar vrem să fim ambițioși. Lucrurile nu sunt imposibile și se fac în parte și cu Bruxellesul”, afirmă Alin Orgoan, asistentul lui Ștefănuță. Strategia este de a propune idei mari, dar care pot fi realizate cărămidă cu cărămidă.
Așadar, multe dintre aceste propuneri nu țin exclusiv de Bruxelles, ci mizează pe o colaborare bună cu autorități naționale și locale. Dacă UE își propune, de exemplu, să subvenționeze transportul public într-un oraș încât acesta să fie gratuit, poate să finanțeze infrastructura verde și interconectivitatea dintre regiuni.
„Cu fonduri europene, putem face asta. E o problemă de trafic, de mediu” - chestiuni ce țin de competențele UE. Tot UE a creat drepturile celor a căror sănătate a fost distrusă de poluare să ceară despăgubiri, iar, referindu-se la colegii săi care aprobă astfel de legi dar apoi fac orice ca să le diminueze, Ștefănuță a declarat: „Merităm un aer european curat cu toții.”
Ștefănuță a inițiat rezoluții mai ales pe subiecte de drepturile omului în țări non-UE, alături de alți membri ai grupului Verzilor: drepturile femeilor, libertatea presei, procesul democratic din țări autoritare, prizonieri politici.
Este și unul dintre românii care au inițiat rezoluția pe tema restituirii de către Rusia a tezaurului românesc și este trecut pe lista lungă de inițiatori ai moțiunii prin care europarlamentarii cer crearea unui tribunal care să investigheze crima agresiunii împotriva Ucrainei.
Cât despre voturile sale pentru cele mai importante rezoluții din ultimii ani, Ștefănuță a votat:
- În favoarea legii restaurării naturii, care cere protejarea și vindecarea habitatelor naturale din Europa.
- În favoarea creării Facilității de Recuperare și Reziliență (care a creat PNRR-ul) și în favoarea implementării acestei facilități.
- În favoarea stabilirii Uniunii Europene drept zonă de libertate LGBTQI+, la scurt timp după ce Polonia a stabilit pe teritoriul său zone de discriminare „lipsite de LGBTQI”.
- În favoarea asistenței macro-financiare pentru Ucraina (vot care a avut loc cu câteva zile înaintea invaziei) și în favoarea creării Facilității pentru Ucraina.
- În favoarea votului care condamnă atacul Hamas împotriva Israelului și care susține dreptul Israelului de a se apăra în limitele legilor internaționale și cu respect față de drepturile omului.
- Nu a participat la votul pentru rezoluția care avertizează despre riscul foametei din Gaza și care condamnă atacul asupra celor care livrează ajutoare internaționale.
- Nu a participat la votul pentru Actul Inteligenței Artificiale (care a fost aprobat cu 85% dintre voturi), prin care UE crează primele reglementări ale industriei AI.
Într-una dintre ultimele ședințe plenare ale mandatului său, s-a confruntat cu eurodeputatul Cristian Terheș (AUR), care încerca să nege dreptul la avort al femeilor.
„Nu pot, ca român, să stau aici, în Parlamentul European, și să accept ceea ce a fost spus în această dezbatere. Este inacceptabil! Domnul Terheș de la AUR a vorbit despre «așa-zisul drept la avort». Cum, adică, așa-zisul drept la avort? Ce se întâmplă cu «așa-zisele» victime, milioane, care au căzut victime în comunism și în alte timpuri extremiste, din cauză că unii ca el au spus că este un «așa-zis» drept, și nu un drept fundamental al femeii?”, a declarat Ștefănuță, conform stenogramei dezbaterii pe tema violenței împotriva femeilor, desfășurată la Strasbourg pe 23 aprilie.
Implicarea în decizia bugetului UE
În 2022, Ștefănuță a fost unul dintre europarlamentarii care au negociat bugetul european pe 2023. Acesta este stabilit pe perioade de șapte ani (cel curent este 2021-2027), dar înnoit anual în funcție de priorități.
Adoptarea bugetului propus de Comisie este una dintre cele mai importante atribuții ale Parlamentului European, spre deosebire de legile europene care sunt scrise de Comisie și aprobate sau respinse de Parlament împreună cu guvernele statelor membre.
„Parlamentul are o voce foarte importantă și în 2023 Nicu Ștefănuță a reușit să fie raportor general. Este unul dintre cele mai importante dosare pe care le poate avea un europarlamentar pentru că acolo pui bani pe vorbele tale și acolo se vede cu adevărat de ce îți pasă”, explică Alin Orgoan, asistentul europarlamentarului.
„Este un test de anduranță, strategie și viziune. Suntem văzuți drept profesioniști și Nicu a fost un foarte bun negociator”, conform asistentului specializat în acest dosar.
Timp de un an Ștefănuță și consilierii săi au negociat cu partidele politice și cu Comisia. Deputatul și-a păstrat cumpătul chiar și în cele mai frustrante momente, conform asistentului.
„Noi am obținut cea mai mare sumă negociată din anii aceștia de mandat, pe bugetul anual: cu un miliard de euro în plus față de propunerea Comisiei”, punctează Orgoan despre realizările echipei.
Parlamentul nu a cerut o sumă nerealist de mare, cum stă în obiceiul instituției, dar una justificată în mare detaliu pentru fiecare program.
Bugetul european de după pandemie a fost mai degrabă încorsetat – UE a găsit bani să susțină supraviețuirea economică a țărilor europene doar prin instrumentul de Redresare și Reziliență. Au mai venit și necazul inflației, criza energetică, cheltuielile care s-au dus spre apărare.
„În bugetul 2023, asta am pus: am cerut creșteri în programele ce vizau energia și transportul ca să ajutăm oamenii cu facturile, pentru Parchetul European al Laurei Codruța Koveși ca să recuperăm pierderi, creșterea cuantumului burselor pentru Erasmus+, programe ce țin de mediu și sănătate, mecanismul de protecție civilă care e folosit în situații de criză ca să putem repatria oameni. Sunt programe ce au legătură cu viața cetățenilor și cu prioritățile lor”, menționează asistentul europarlamentarului.
Ștefănuță a luptat pentru majorarea burselor pe care le primesc studenții care pleacă la studii în străinătate prin programul Erasmus+ ca să facă față la inflație, cu în jur de 100 de euro.
Tot Ștefănuță a luptat și pentru un buget majorat pentru Republica Moldova, care a devenit stat candidat UE doar după izbucnirea războiului din Ucraina.
Moldovei nu i se alocaseră fondurile de preaderare ca oricărui alt stat, pentru că țara nu era într-un punct atât de avansat când s-a negociat bugetul pe șapte ani.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.