Informația că România ar putea dona Ucrainei unul dintre cele patru sisteme Patriot pe care le deține a apărut pentru prima dată pe 7 mai, în timpul unei întâlniri a președintelui român Klaus Iohannis cu liderul american, Joe Biden.
Au trecut șase săptămâni până ca decizia să treacă prin Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), cea mai importantă instituție care ia hotărâri în domeniul securității.
CSAT a confirmat donația după ședința de pe 20 iunie.
Comunicatul mai conține un alt punct important: renunțarea de către președintele Iohannis la pretenția de a fi secretar general al NATO.
Putea România să se miște mai rapid în această privință, mai ales că – în special în ultimele luni – Ucraina a cerut cu disperare ajutor occidental pentru a se apăra în fața atacurilor rusești?
Doi experți în apărare și securitate spun că da. Hari-Bucur Marcu, expert internațional în politici publice de apărare, crede că întârzierea a fost cauzată de campania electorală pentru alegerile locale și europarlamentare din România.
La rândul său, expertul în apărare și securitate Claudiu Degeratu crede că România „a tergiversat” luarea deciziei.
Ce este un sistem Patriot
Acronimul vine din limba engleză: Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target, iar în limba română s-ar traduce ca rețea radar fazată pentru interceptare țintită.
Potrivit producătorului american, compania Raytheon, sistemul poate neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone și aeronave avansate.
Patriot este un sistem mobil, adică poate fi mutat cu ajutorul camioanelor, iar componentele sale sunt:
- un radar puternic;
- o stație de control;
- stații de lansare;
- un generator de energie;
- alte vehicule de sprijin.
Raytheon Technologies produce radarele și sistemele terestre, iar compania americană Lockheed Martin produce rachetele interceptoare.
Radarul sistemului are o rază de acțiune de peste 150 km și poate urmări până la o sută de ținte simultan, potrivit specificațiilor furnizate în 2015 de NATO.
Pe scurt, sistemele de baterii Patriot funcționează în câțiva pași:
- Radarul detectează și urmărește țintele reperate, apoi trimite datele către stația de control;
- Stația de control primește datele, le procesează și le trimite la stația de lansare, aflată în apropierea radarului.
Stații de control ale sistemelor Patriot.
- Stația de lansare adăpostește modulul de operare la distanță, lansatorul cu 16 rachete interceptoare în cele patru „tunuri”. Stația de lansare primește locația țintelor printr-o antenă;
- Interceptoarele (rachetele) sunt lansate fie manual, fie de la distanță ,din stația de control.
- Ghidarea interceptoarelor (până la nouă pentru fiecare sistem) are loc în timpul zborului cu ajutorul radarelor care urmăresc ținta, pe măsură ce rachetele interceptoare se apropie.
Sistemul are capacități diferite, în funcție de tipul de interceptor utilizat:
- Interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare prin explozie - se detonează în apropierea rachetei inamice;
- Interceptorul PAC-3, mai nou, folosește o tehnologie mai avansată, de tip „hit-to-kill”, adică va căuta să lovească focosul rachetei balistice inamice.
Dintr-o unitate de tragere de bază a unei baterii Patriot pot face parte până la 90 de soldați, dar pentru ca ea să fie operată în luptă are nevoie de doar trei soldați în stația de control.
Cursurile de formare pentru militarii care pot utiliza și întreține Patriot durează câteva luni, în funcție de operațiune: cursul de operator al sistemului de lansare durează 13 săptămâni, iar cel de operator de control al focului durează 20 de săptămâni. Cursul de reparare a sistemului durează 53 de săptămâni.
Întrebările care rămân după anunțul CSAT
Anunțul că România va dona un astfel de sistem țării vecine Ucraina a fost făcut printr-un comunicat de presă, și nu printr-o conferință în care președintele Klaus Iohannis să răspundă întrebărilor presei.
Din acest motiv, mai multe întrebări care reies din comunicat rămân momentan fără răspuns:
- când va fi transferat efectiv echipamentul?
- ce va primi România la schimb de la aliații din NATO?
- când va primi România altceva în schimb?
- având în vedere cererea mare, există riscul ca niciun aliat să nu fie de acord să trimită Bucureștiului altceva în schimb?
În comunicatul menționat, CSAT a invocat o analiză cu privire la impactul asupra României al transferului unui astfel de sistem.
„Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România”, spune Administrația Prezidențială.
De asemenea, nu oferă detalii despre conținutul acestei analize, despre care surse din domeniul apărării au spus pentru Digi24 că Armata Română ar fi recomandat ca România să nu doneze sistemul.
Însă, din informațiile Europa Liberă, așa-zisul raport prezentat miercuri în presă ar fi de fapt „cai verzi pe pereți”. „Nu a existat niciun raport”, spun sursele Europa Liberă.
România are patru sisteme Patriot și a comandat încă trei, pentru care a semnat un contract de circa 4 miliarde de dolari. Doar două sunt folosite în prezent, ultimul fiind pus în funcțiune zilele trecute.
Livrările au început în 2020 și vor dura până în 2026.
Fiecare baterie Patriot costă în jur de 1 miliard de dolari, iar fiecare rachetă costă aproape 4 milioane de dolari.
Printre țările non-NATO care au astfel de sisteme avansate se numără Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Israel, Qatar sau Arabia Saudită.
CSAT arată că a luat această decizie „având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României”.
O mențiune importantă din decizia Consiliului Suprem de Apărare a Țării este că donarea este făcută „în strânsă coordonare cu Aliații” și că „se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent”.
Însă, instituția condusă de Klaus Iohannis nu a oferit detalii despre stadiul acestor negocieri. Nu spune nici dacă termenul până la care va fi donat sistemul către Ucraina va fi sau nu influențat de aceste negocieri.
O sursă apropriată negocierilor pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei a explicat pentru Europa Liberă că, în prezent, se fac „multe formalități birocratice și nonbirocratice” între România și SUA pentru a primi ceva similar sau identic cu sistemul pe care Bucureștiul îl va dona.
Nu e clar momentan când se vor încheia negocierile.
O altă sursă implicată în discuții ne-a transmis că „cel mai probabil, se va dona unul dintre cele patru sisteme Patriot aflate deja în România”.
SUA direcționează livrările de rachete către Ucraina
În aceeași zi, Washingtonul a anunțat că va „reprioritiza” livrările planificate ale rachetelor Patriot către Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby.
Măsura afectează și rachetele utilizate în cadrul sistemului național avansat de rachete sol-aer (NASAMS).
Decizia a fost luată din „nevoia disperată” a Kievului pentru mai multe capacități de apărare antiaeriană și înseamnă că livrările de rachete care ies „de pe linia de producție” vor merge către Ucraina în detrimentul altor țări.
Primele livrări vor avea loc înainte de sfârșitul verii și vor acoperi, în total, aproximativ 16 luni din necesarul Ucrainei.
Kirby a refuzat să spună care sunt țările care au fost de acord să le fie reprioritizate livrările, dar decizia nu va avea impact asupra Taiwanului.
Reacția Kievului
La scurt timp după anunțul CSAT de la București, președintele ucrainean a mulțumit Bucureștiului.
„Această contribuție crucială va consolida scutul nostru aerian și ne va ajuta să ne protejăm mai bine populația și infrastructura critică împotriva terorii aeriene rusești. Apreciez conducerea puternică a României și sprijinul de principiu pentru Ucraina”, a declarat Volodimir Zelenski.
„Punând capăt terorii rusești acum, Ucraina previne o potențială agresiune împotriva Moldovei, României, statelor baltice și tuturor vecinilor noștri”, a menționat el.
Expert în securitate: România arată că este un aliat de nădejde al NATO
Hari-Bucur Marcu consideră că, prin această decizie, România demonstrează că rămâne un „aliat de nădejde în NATO” inclusiv în demersul Alianței de a sprijini militar Ucraina cu tot ce poate, mai puțin intervenția directă în război.
„Nu este clar în momentul de față când se va întâmpla treaba asta [donarea sistemului] sau care este ritmul de alocare a sistemului către ucrainieni, dar decizia este strategică, pentru că e important ca o instalație din aceasta să ajungă în Ucraina, unde va servi în lupta împotriva agresorului rus”, afirmă Hari-Bucur Marcu, expert internațional în politici publice de apărare.
El crede că decizia ca sistemul să fie donat ar fi trebuit luată mult mai devreme, dar că nu s-a întâmplat acest lucru din cauza alegerilor locale și europarlamentare de pe 9 iunie.
„Decizia aceasta de sprijinire a Ucrainei era evident că se va întâmpla, n-a avut nimeni o emoție în privința asta. Nu a putut fi luată înainte de alegeri din motive electorale. Există un electorat, nu e mare, dar e semnificativ, undeva spre 8-9%, care are ideea asta de suveranitate sau suveranism și care este împotriva Occidentului”, mai spune expertul.
Despre condiția pusă de România, de a primi un sistem similar de la aliații din NATO, expertul punctează două argumente în favoarea autorităților române:
- faptul că un astfel de sistem este extrem de scump și nu ar putea fi înlocuit cu bani de la bugetul național;
- faptul că sistemul Patriot este indispensabil pentru apărarea aeriană a spațiului NATO.
„Comunicatul nu putea să intre în asemenea detalii tehnice, dar ele sunt acolo. În momentul în care a zis că urmează să negocieze cu aliații și mai ales cu partenerul strategic american completarea necesarului de sisteme Patriot pentru România, este evident că nu s-a luat încă o decizie”, completează Hari-Bucur Marcu.
La rândul său, expertul în securitate Claudiu Degeratu spune că, prin anunțul făcut de CSAT, România își menține deschiderea pe care a avut-o președintele la Washington, imediat după întâlnirea cu președintele Biden, dar „în același timp își mai ține și ambiguitatea.”
„Tergiversează de fapt o decizie, pentru că în acest comunicat al CSAT-ului se condiționează această donație, de primire a unui alt sistem de la aliați, fără să se spună un calendar și fără să știm dacă există deja discuții în acest sens cu aliații sau dacă există aliați care să facă acest efort și să ne dea un sistem”, spune Claudiu Degeratu.
El menționează că este sceptic că, dacă un aliat ar avea de oferit un astfel de sistem, l-ar oferi României, în loc să îl dea direct Ucrainei: „De ce să ne dea nouă și să nu îl dea direct Ucrainei?”.
„Mi se pare o schemă care nu va funcționa foarte ușor și concluzia ar fi că, de fapt, CSAT-ul a pus o condiție – pusă în evidență de președintele Iohannis de mai de mult timp – care de fapt tergiversează calendarul și nu știm exact dacă se va dona și când se va dona.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
