Dl Iohannis merge la Washington. De ce a anunțat atât de târziu președintele că va fi primit la Casa Albă?

UPDATE. În conferința de presă ținută după întâlnirea cu președintele SUA, Klaus Iohannis a spus că nu poate face publice discuțiile pe tema șefiei NATO, dar ca el a spus că este bine să fie doi candidați pentru că atunci se pot pune pe masă noi teme de dezbatere. Nu există riscul ca unitatea Alianței să se rupă, a punctat președintele Iohannis.

„Există riscul să nu existe consens și tocmai de aceea e foarte bine să fie doi candidați care în general sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie de competiție puternică.
Unii au spus că dacă sunt doi candidați se rupe unitatea alianței. E bine să fie doi candidați, pentru că atunci e posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri și există șansa să facem să meargă lucrurile mai bine”, a declarat Klaus Iohannis.

Șeful statului a precizat că România este dispusă să ofere Ucrainei sisteme Patriot, dar că chestiunea trebuie discutată în CSAT.

„În ultimele săptămâni e o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot. Președintele Biden a pus în discuție și am spus că suntem dispuși. Vom discuta în CSAT ce putem să oferim și ce putem primi în schimb pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană”, a spus Iohannis.

Deplasarea președintelui român spre Statele Unite a început luni, 6 mai, dar agenda vizitei în Statele Unite a fost publicată pe site-ul administrației prezidențiale abia spre seară.

Practic, după ce avionul decolase deja spre Washington DC.

Tot luni a apărut și un comunicat al Casei Albe, în care secretarul de presă, Karine Jean-Pierre, oferă câteva detalii succinte despre vizită.

Președintele Biden îl va primi pe omologul său român marți, la ora 20.30 (ora Bucureștiului), îi „va mulțumi pentru că a găzduit militari americani în România și va recunoaște numeroasele contribuții pe care România, un aliat NATO de neclintit, le-a adus la securitatea pe flancul estic al NATO, în special în regiunea Mării Negre”, anunța Casa Albă.

Cei doi președinți vor sublinia sprijinul lor pentru Ucraina în războiul împotriva agresiunii Rusiei.

„Un loc aparte în schimbul de opinii al celor doi șefi de stat îl va ocupa situația din Ucraina și din bazinul Mării Negre, precum și întărirea securității în spațiul euroatlantic. Dialogul la nivel înalt va fi o bună oportunitate pentru ridicarea profilului Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și reconfirmarea relațiilor bilaterale privilegiate dintre cele două state și a cooperării multisectoriale”, spune comunicatul președintelui Klaus Iohannis.

Președintele român se află pentru a doua oară la Casa Albă, după vizita făcută în timpul primului mandat, în 2019, când președinte al SUA era Donald Trump.

Îți mai recomandăm

Klaus Iohannis se întâlnește la Washington cu Joe Biden

Întâlnirea cu Biden bătută în cuie pe ultima sută de metri?

Având în vedere importanța temelor, dar și faptul că de vizita în Statele Unite se știa mai demult – președintele Iohannis va primi premiul Distinguished International Leadership Award pentru anul 2024, în cadrul galei Atlantic Council Distinguished Leadership Award – se ridică întrebarea de ce administrația prezidențială nu a anunțat din timp primirea la Casa Albă de către președintele Joe Biden.

Această lipsă de comunicare, pentru care președintele Iohannis a fost nu o singură dată criticat, lasă și de data aceasta loc speculațiilor.

În opinia analistului politic Ovidiu Voicu, întâlnirea cu președintele Biden s-a concretizat târziu, pe ultima sută de metri, altfel ar fi anunțat-o demult, mai ales că îl punea într-o postură favorabilă.

„Cel mai probabil a durat concretizarea întâlnirii în contextul vizitei la Washington. A lăsat loc la speculații, dar mai ales, din păcate pentru noi, arată cât de slabă e diplomația română de la Washington. O întâlnire dintre doi președinți, mai ales când e vorba de cel american, trebuie organizată din timp”, spune Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Iohannis și bastonul de secretar general NATO

Vizita are loc în contextul în care președintele Iohannis s-a înscris în cursa pentru postul de secretar general NATO, iar ultimele evoluții nu-i sunt favorabile – doar Ungaria se mai numără printre susținătorii săi, după ce Turcia și-a anunțat și ea sprijinul pentru olandezul Mark Rutte.

Nu poate fi exclus ca președintele Iohannis să caute să schimbe abordarea SUA, care și-au anunțat de la bun început susținerea pentru Mark Rutte.

Puțin probabil deci ca președintele Iohannis să se întoarcă de la Washington cu bastonul de secretar general NATO în raniță.

Mai degrabă, spune analistul Ovidiu Voicu, este ca Iohannis „să fie convins să renunțe ca să nu mai blocheze alegerea noului secretar general al NATO. Statele Unite au spus deja că își propun să finalizeze negocierea cât mai repede până la sfârșitul lui iunie. Dacă Viktor Orban (premierul Ungariei, n.r.) rămâne singur, va fi mai ușor de convins”, declară Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Îți mai recomandăm

Deplasările externe ale președintelui Klaus Iohannis în luna martie au costat peste 2 milioane de euro

Zborul la Washington, tot cu „aeronava mică”

Vizitele externe ale președintelui Klaus Iohannis au generat polemici în România din cauza refuzului acestuia de a dezvălui costul acestora.

Și de data aceasta, Klaus Iohannis a folosit un avion privat de tip Gulfstream G550 operat de Global Jet Luxemburg, potrivit Boardingpass.ro, același pe care l-a folosit și în „turneul african” din 2023, și în recenta vizită în Coreea de Sud.

Cu acea ocazie, Klaus Iohannis a negat că ar fi călătorit cu un avion de lux, spunând că este o „aeronavă mică”.

În contextul refuzului administrației prezidențiale de a spune cât au costat deplasările externe ale președintelui Iohannis, Europa Liberă a dezvăluit costul acestora din 2016 până în luna noiembrie 2023.

Reiese că numai deplasările externe ale președintelui din primele 11 luni ale anului trecut au costat peste o treime din totalul bugetului pe care l-a cheltuit Administrația Prezidențială între 1 ianuarie și 30 noiembrie 2023: peste 38 de milioane lei (7,6 milioane de euro) din aproape 99 de milioane de lei (19,8 milioane de euro), cât au fost cheltuielile totale.

Cheltuielile cu deplasările externe au fost duble în 11 luni din 2023 față de cele din 2022 și aproape egale cu suma folosită pentru deplasări în ceilalți șase ani de mandat (2016-2021).

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.