Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut recent țărilor membre să vină cu un angajament pe câțiva ani pentru ca ajutorul militar acordat Ucrainei să rămână la același nivel ca de la începutul invaziei rusești, în februarie 2022, adică de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Reuters a scris miercuri, citând un diplomat, că pactul care ar urma să fie aprobat săptămâna viitoare nu prevede vreun plan pe mai mulți ani, dar include o clauză privind re-evaluarea contribuțiilor, la summiturile NATO viitoare.
Agenția germană dpa notează că aliații nu au ajuns la o înțelegere nici în ce privește împărțirea costurilor sprijinirii Ucrainei, specificând doar că în stabilirea acestei distribuții va juca un rol mărimea economiilor lor.
Pe de altă parte, aliații s-au declarat de acord cu elaborarea a două rapoarte, anul viitor, pentru a stabili cine și ce va furniza Ucrainei.
În iunie, țările NATO au decis că alianța își va asuma un rol mai mare în coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, preluând sarcina aceasta de la SUA, inclusiv de teama consecințelor unei victorii a lui Donald Trump la alegerile americane din toamnă.
Trump a spus când a fost președinte că SUA nu vor ajuta europenii la nevoie dacă ei nu cheltuie mai mult cu apărarea.
Până acum, ajutorarea militară a Ucrainei s-a făcut fie prin donații și aranjamente bilaterale, fiind prin cooperare între un număr mai mic de state (grupul Ramstein, condus de SUA), dar nu prin NATO.
Reuters mai scrie că înaintea summitului de la Washington, țările NATO încă nu s-au pus de acord asupra limbajului declarației finale referitor la perspectivele Ucrainei de a fi primită în alianță.
Poziția oficială este în prezent că Ucraina va fi primită, dar nu acum, când este cuprinsă de război. La summitul de anul trecut, de la Vilnius, s-a spus: „Viitorul Ucrainei este în NATO”, dar unele țări membre, ca balticii sau Polonia, cred că anul acesta limbajul ar trebui să fie și mai ferm în favoarea primirii Ucrainei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
