Linkuri accesibilitate

Alegerile din Franța: nimeni nu a anticipat rezultatul. Jocul, însă, nu s-a sfârșit


Pe 7 iulie, în Franța a fost turul al doilea al alegerilor parlamentare anticipate - a fost cea mai mare prezență la vot din acest secol. Imaginea este de la Nantes, vestul Franței, pe 7 iulie 2024, la anunțarea rezultatelor exit poll-urilor.
Pe 7 iulie, în Franța a fost turul al doilea al alegerilor parlamentare anticipate - a fost cea mai mare prezență la vot din acest secol. Imaginea este de la Nantes, vestul Franței, pe 7 iulie 2024, la anunțarea rezultatelor exit poll-urilor.

Corect e să spunem că nimeni nu a prevăzut acest rezultat. Deși analiștii nu credeau că Uniunea Națională (Rassemblement Nationa - RN) de extremă-dreapta lui Marine Le Pen va obține o majoritate în parlamentul francez cu 577 de locuri, previziunile erau că va termina alegerile parlamentare anticipate prima, cu peste 200 de locuri.

Însă, dacă ne uităm la exit-poll-urile franceze, adesea fiabile, RN va termina cursa pe locul al treilea, cu maximum 150 de deputați.

În schimb, marele câștigător este recent creata alianță de stânga Noul Front Popular (NFP) – o coaliție greoaie de verzi, social-democrați, comuniști și „Franța nesupusă” (LFI) a lui Jean-Luc Melenchon, care probabil că va avea numai 200 de reprezentanți aleși.

Fondatorul partidului de stânga La France Insoumise (LFI,) Jean-Luc Melenchon, ține un discurs după anunțarea exit poll-urilor turului II al alegerilor parlamentare anticipate din Franța.
Fondatorul partidului de stânga La France Insoumise (LFI,) Jean-Luc Melenchon, ține un discurs după anunțarea exit poll-urilor turului II al alegerilor parlamentare anticipate din Franța.

Chiar și coaliția centristă Ensamble (Împreună) a lui Macron pare să câștige mai multe voturi decât Le Pen.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a votat pe 7 iulie 2024 la o secție de vot din Le Touquet-Paris-Plage.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a votat pe 7 iulie 2024 la o secție de vot din Le Touquet-Paris-Plage.

Ce a provocat această surpriză? În primul rând, prezența la vot - 67% - este cea mai mare la alegerile parlamentare franceze din acest secol. Pare clar că discuțiile despre cel mai important vot din istoria țării au dinamizat electoratul anti-RN.

Apoi, există așa-numitul „Front al Republicii”, cooperarea neoficială, dar de succes, anti-RN în peste 200 de circumscripții, legată de sprijinul pentru viitorul deputat cu cele mai mari șanse de a-l învinge pe candidatul lui Le Pen.

RN prosperă adesea atunci când mai multe partide de la centru-dreapta la stânga concurează între ele. Acum, nu a mai beneficiat de acest peisaj fracturat.

Dar, deși sondajele la ieșirea de la urne i-au făcut pe mulți europeni să răsufle ușurați duminică seară, povestea este departe de a se fi terminat.

Aripile lui Macron, cel puțin pe plan intern, sunt tăiate. Va începe o luptă pentru formarea unui guvern funcțional într-un parlament divizat - alianța de stânga și centriștii lui Macron nu văd lucrurile la fel - asta ca să nu vorbim despre unele partide din cadrul alianței în sine. Dacă se formează o coaliție, aceasta va fi slabă și, probabil, haotică. Să nu excludem noi alegeri, atunci când este posibil din punct de vedere legal, adică peste un an.

Și să nu pierdem din vedere faptul că Le Pen așteaptă pe margine un moment mai bun - atât în cazul unor noi alegeri parlamentare, cât și al marelui premiu care urmează: votul pentru un nou președinte, în 2027.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG