1. Ce s-a întâmplat
Un partid politic participant la alegerile europarlamentare din 9 iunie - REPER - a depus 30 de contestații după încheierea scrutinului. În esență, reprezentanții partidului cereau același lucru în toate cererile - renumărarea voturilor pentru Parlamentul European, în anumite secții, localități sau județe.
Partidul a considerat ca „extrem de improbabilă” situația în care a avut zero voturi în multe secții din țară, pentru că știa că acolo sunt simpatizanți și chiar membri ai partidului. A depus în acest sens declarații ale unor oameni care ar fi votat REPER la alegerile europarlamentare din 9 iunie. În plus, partidul a reclamat nereguli în secțiile de votare.
Toate contestațiile REPER au fost respinse de Biroul Electoral Central (BEC), majoritatea fiind declarate ca inadmisibile.
„Contestațiile făcute la BEC au fost inadmisibile, pentru că erau făcute de persoane fără calitate, de exemplu, pentru că trebuie să ai calitatea de președinte de partid sau de candidat”, explică pentru Europa Liberă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
„Nu poate oricine să facă o plângere sau o contestație sau ceva în genul ăsta, și au fost respinse pe excepție, adică pe inadmisibilitate”, completează el.
Decizia judecătorilor arată superficialitatea cu care sunt tratate plângerile depuse la BEC, crede Septimius Pârvu de la Expert Forum.
„Plângerile nu sunt tratate cu suficientă atenție sau pur și simplu sunt respinse în bloc”, spune Pârvu.
El mai spune că problema e mult mai gravă decât pare la prima vedere.
„Noi deja avem niște rezultate, avem un proces verbal final și ne trezim după o lună că, stai un pic, pentru că cineva nu a luat în considerare niște plângeri care păreau a avea un motiv serios, și cel puțin o parte dintre ele trebuie reconsiderate”, adaugă el.
Partidul REPER a mers mai departe și a cerut instanței să anuleze actele administrative emise de Biroul Electoral Central. A obținut o decizie a Curții de Apel București care a anulat 6 din cele 30 de procese verbale de respingere emise de BEC, în urma contestațiilor.
Judecătorii au decis să oblige BEC „să soluţioneze cererile reclamantului de renumărare a voturilor ce fac obiectul deciziilor anulate”.
Decizia instanței de la Curtea de Apel București a vizat contestații respinse de BEC ca fiind „inadmisibile”. Adică nu au fost analizate pe fond, ci doar pe formă.
Biroul Electoral Central a contestat decizia Curții de Apel București la Înalta Curte de Casație și Justiție și a câștigat. Dar ce s-ar fi întâmplat dacă hotărârea Curții de Apel rămânea definitivă.
2. Ce a reclamat REPER
Oana Cambera este membră REPER și a fost pe lista de candidați la alegerile europarlamentare. Pe 9 iunie a mers la vot, la secția 282 din Tunari. Chiar s-a filmat în fața secției și a îndemnat oamenii să meargă la vot.
Când primele rezultate ale alegerilor europarlamentare au fost făcute publice, Oana Cambera a descoperit că la secția unde votase nu apărea niciun vot pentru partidul pe care îl reprezenta.
Prima contestație a ajuns la Biroul Electoral Central, la o zi după alegeri, pe 10 iunie. REPER considera „extrem de improbabilă” situația în care, în anumite secții de votare a obținut zero voturi, deși există membri activi și simpatizanți care spun că au votat pentru partid.
Contestația REPER a fost respinsă de BEC, care a motivat folosind singurul articol din legea privind organizarea și desfășurarea alegerilor - renumărarea se aprobă doar dacă „au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele verbale”.
Legea 33/2007, art. 25 alin. h - Biroul Electoral Central poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor dintr-un judeţ, sector sau din secţiile de votare din străinătate, în situaţia în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanţe între datele înregistrate în procesele-verbale.
REPER a mai cerut de încă două ori renumărarea la secția 282 din Tunari, unde deputata Cambera a votat.
La prima contestație, partidul a depus și declarația unui martor care a asistat la numărătoarea din secție și a confirmat că partidul ar fi avut 132 de voturi. La a doua contestație, a adus și alte mărturii ale unor oameni care au declarat că au votat REPER.
BEC a respins și următoarele două contestații.
O situație similară a semnalat, pe pagina sa de Facebook, și Ionuț T. El a votat cu REPER la Crăiești, județul Galați, iar votul său nu s-a regăsit în procesul verbal final. A contestat personal numărătoarea în instanță, dar judecătorii nu i-au dat câștig de cauză.
3. Ce contestații ar fi trebuit reanalizate de BEC în urma deciziei Curții de Apel
Cele șase decizii BEC care au fost anulate inițial de către Curtea de Apel București (CAB) vizează alegerile europarlamentare din mai multe județe, iar unele fac referire la alegerile din anumite secții indicate de REPER.
„Anulează deciziile BEC nr.67D/11.06.2024, nr.78D/14.06.2024, nr.93D/18.06.2024, nr.94D/18.06.2024, nr.97D/18.06.2024 şi nr.110D/18.06.2024. Obligă pârâtul să soluţioneze cererile reclamantului de renumărare a voturilor ce fac obiectul deciziilor anulate” - decizie Curtea de Apel București.
Între deciziile BEC anulate în primă instanță de CAB sunt și două care vizează secția 282 din Tunari, Ilfov, acolo unde votul Oanei Cambera nu a mai ajuns în urnă - deciziile 67D/11.06.2024 și 78D/14.06.2024.
Europa Liberă a analizat câteva dintre procesele verbale ale alegerilor europarlamentare din secțiile în care alegerile au fost contestate de REPER.
În toate aceste secții, partidul a obținut zero voturi.
Ce am găsit?
Secția 282 Tunari - Procesul verbal întocmit de membrii biroului electoral are modificări cu pastă corectoare. Modificările sunt asumate printr-o declarație olografă a președintei secției de votare care explică corecturile - nu au mai avut procese verbale tipărite pe care să lucreze.
Secția 259 Iablanița, Caraș Severin - procesul verbal final are modificări făcute cu pixul și asumate de președintele biroului electoral, fiind modificat numărul total al alegătorilor înscriși pe liste, de la 629 la 603.
Secția 29, Brașov - La urne s-au prezentat 638 de alegători. În urne au ajuns 559 de voturi, iar 30 au fost anulate. 49 de voturi nu au mai ajuns în urne.
Secția 64, Brașov - Procesul verbal final are modificări făcute cu pixul. Inițial, erau 36 de votanți ale căror voturi nu se regăseau nici în urne nici la anulate. După modificare, nu mai există voturi dispărute.
Secția 181 Brașov - 18 voturi nu se regăsesc nici în urne nici în cele anulate. Și au fost folosite, asta deoarece nu apar nici în buletinele de vot nefolosite.
Secția 7 - Slatina, Olt - La această secție au votat 726 de alegători. Au fost 665 de voturi valide și 21 de voturi nule. Nu se regăsesc nicăieri 40 de voturi.
Secția 94, Drăgănești Olt, Olt - Procesul verbal final a fost semnat doar de reprezentantul USR. Restul au refuzat să semneze.
Secția 436, Crăiești, Galați - Din procesul verbal final lipsesc 22 de voturi. Președintele secției de votare a declarat, olograf, că a rătăcit o listă de votanți.
Secția 57, Mihăilești, Giurgiu - Procesul verbal final a fost modificat. Numărul total de votanți care au ajuns la urne a fost diminuat cu 100.
Rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare şi lista celor 33 de europarlamentari români au fost publicate, deja, în Monitorul Oficial numărul 569.
Prezenţa la vot a depăşit 52 de procente.
Alianţa PSD-PNL are 19 europarlamentari, AUR - 6, Alianța Dreapta Unită - 3 și UDMR, SOS - câte doi. Candidatul independent Nicolae Ştefănuţă a reuşit să mai obţină încă un mandat de europarlamentar.
4. Ce se putea întâmpla, dacă decizia CAB rămânea definitivă?
Curtea de Apel București nu a decis, în primă instanță, renumărarea voturilor, ci obligase Biroul Electoral Central „să soluţioneze cererile reclamantului de renumărare a voturilor, cereri ce fac obiectul deciziilor anulate”.
Judecătorii au explicat, în motivarea sentinței, de ce nu au decis direct renumărarea voturilor.
„Instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui competenţei Biroului Electoral Central de a dispune renumărarea voturilor din secţiile de votare, singura autoritate publică învestită de o lege organică, respectiv Legea nr. 33/2007, să verifice îndeplinirea condiţiilor legale pentru această renumărare.
Obligarea de către instanţa de contencios administrativ a pârâtului Biroul Electoral Central la a emite hotărâri prin care să dispună renumărarea voturilor şi prin efectuarea de către instanţă de verificări pe care legea le stabileşte în competenţa acestei autorităţii, excedează atribuţiilor puterii judecătorești, fiind susceptibilă a aduce atingere principiului separaţiei puterilor în stat, căci ceea ce este supus instanţei de contencios administrativ este verificarea legalităţii unui act administrativ emis de o autoritate publică, nicidecum substituirea acesteia în exercitarea prerogativele conferite de lege” - extras motivarea instanței.
După sentința de la Curtea de Apel București, Biroul Electoral Central a făcut recurs judecat miercuri la Înalta Curtea. Judecătorii de la ICCJ au rejudecat cauza și au respins acțiunea REPER în întegralitatea sa.
Ce s-ar fi putut întâmpla mai departe dacă decizia inițială era menținută?
Legislația nu are prevederi pentru situații de acest fel, susține Septimius Pârvu de la Expert Forum.
Judecătorii au decis, în primă instanță, ca BEC să reanalizeze contestațiile dar, conform legii, BEC se desființează la două zile de la publicarea rezultatelor finale.
Cine va reanaliza cererile dacă, până la decizia definitivă a instanțelor, BEC va fi deja desființat? Și cine va renumăra voturile dacă BEC apucă să reanalizeze cererile și decide renumărarea. „Ce faci? Readuci BEC-ul să renumere?”, spune Septimius Pârvu.
Ajungem într-o situație care este absurdă pentru că nu s-au luat în considerare aceste plângeri la momentul oportun.
„Ajungem într-o situație care nu este foarte clar reglementată, adică nu e foarte clar ce se va întâmpla legal mai departe. Să zicem că ar exista posibilitatea să se schimbe rezultatul, poate au fost inversate rezultatele între partide, se modifică numărul de mandate etc. Ajungem într-o situație care este absurdă pentru că nu s-au luat în considerare aceste plângeri la momentul oportun”, explică specialistul think-thankului Expert Forum.
Iar faptul că acum instanțele au decis reanalizarea câtorva contestații e doar o situație. Ce s-ar fi întâmplat dacă era vorba de sute sau mii de contestații care ar fi vizat zeci de mii de voturi?
„Ar trebui să mai avem două instituții electorale în paralel sau ar trebui să rămânem cu una singură, pentru că au mai existat critici în sensul în care, după ce se desființează birouri electorale, e destul de greu să mai dai de oameni și chiar și decizii de genul acesta, decizii în instanță, pot fi câteodată mai complicat de urmărit”, adaugă el.
„Cred că cea mai mare problemă pe care ar putea crea-o genul asta de decizie este să ajungem la alte rezultate”, explică expertul.
Iar, în acest caz, legislația nu prevede proceduri. Și, mai există și aspectul posibil penal al unor rezultate diferite după renumărare, reamintește Septimius Pârvu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
