Cazul secției 144 – Sector 1
1. Alegerile locale
Secția 144 din București a funcționat în sala de sport a Școlii 182 din cartierul Chitila.
La alegerile locale, 657 de alegători au intrat în secția de vot, au ridicat cele patru buletine – pentru Primăria Sectorului 1, pentru Consiliul Local Sector 1, pentru primarul general și pentru Consiliul General. Au semnat pentru ele și au mers în cabina de vot.
Unde au ajuns voturile lor?
Din cele 657 de buletine de vot pentru Consiliul Local Sector 1, în urne au ajuns numai 630. Zece buletine au fost anulate. Ce s-a întâmplat cu restul de 17 voturi, rămâne un mister.
Datele apar în procesul verbal întocmit la finalizarea numărătorii, publicat de AEP și consultat de Europa Liberă.
La votul pentru primarul de sector, situația este și mai complicată. După prima numărătoare, din procesul-verbal pentru primarul de sector lipseau 196 de voturi.
Actualul primar al Sectorului 1, Clotide Armand – plasată pe poziția a doua conform rezultatelor parțiale – a cerut renumărarea voturilor. Astfel s-a ajuns la încă trei variante de procese verbale.
După renumărare, Clotilde Armand a primit 189 de voturi în plus.
Pentru că nu a existat nicio altă explicație plauzibilă, în ultimul proces verbal încheiat pentru rezultatele din secția 144 se consemnează că „datorită localizării secției într-o sală de sport cu alte trei secții, 11 alegători au introdus buletinele de vot în urna celorlalte secții”.
La școala 182 din cartierul bucureștean Chitila, unde a funcționat secția 144, mai apar alte trei secții de votare –141, 142, 143.
Europa Liberă a analizat procesele verbale de la aceste secții și a constatat că în niciuna dintre ele nu au apărut mai multe buletine de vot în urne, așa cum consemnaseră cei care au semnat procesul-verbal de rectificare de la secția 144.
Din contră, și acolo sunt mai puține:
La secția 143 s-au prezentat la vot 698 de alegători.
În urna pentru primarul de sector au ajuns 685 de voturi (-13 voturi), în cea pentru Consiliul local au ajuns 683 (-15 voturi), la Consiliul General 682 (-16 voturi), iar în cea pentru primarul general nu a lipsit niciun vot.
La secția 142 s-au prezentat 987 de alegători, conform proceselor verbale oficiale.
În urne au ajuns: 981 (-6) la „Primar de Sector”; 975 (-12) în urna „Consiliu Local Sector”, 971 (-16) în urna „Consiliu General” și 977 (-10) în urna „Primar General”.
La secția 141, din cele 776 de seturi de buletine de vot distribuite alegătorilor au mai ajuns în urne câte 774 (-2) la primarul de sector, respectiv consiliu general și primar general, și 772 (-4) în urna pentru consiliul local al sectorului.
În concluzie, numărul de buletine de vot care au ajuns, teoretic, la votanți, dar nu a mai ajuns în urnele pentru alegerile locale este de 142: câte 44 la secțiile 142 și 143; 56 la secția 144; zece la secția 141.
2. Alegerile europarlamentare
Cum alegerea reprezentanților în forumurile locale a coincis cu alegerile europarlamentare, Europa Liberă a verificat dacă nu cumva acele buletine lipsă de la alegerile locale din secția 144 ar fi ajuns în procesele verbale de la alegerile pentru forul legislativ european din greșeală.
Pentru cele patru secții din sala de sport a Școlii 182, situația stă în felul următor:
- la secția 144 s-au prezentat la vot 723 de persoane. Același număr de buletine de vot au fost găsite în urne.
- la secția 143 s-au prezentat la vot 718 persoane. Numărul de buletine găsite în urne a fost același: 718.
- la secția 142 au venit să voteze 1.006 alegători, un număr egal cu cel al buletinelor găsite în urne.
- la secția 141 numărul de alegători este egal cu numărul de buletine din urne: 768.
Care este situația în tot Bucureștiul?
În București, numărul buletinelor care au fost înmânate alegătorilor, dar nu au mai ajuns în urne, doar pentru alegerile locale se ridică la un total de 9.562, conform datelor agregate de Europa Liberă și puse la dispoziție de Biroul Electoral Central la data de 13 iunie, ora 16:00.
La alegerile pentru consiliile locale lipsesc din totalul general 2.753 de voturi. Cele mai multe, 899, în Sectorul 3.
Secția cu cea mai mare diferență între numărul de alegători și cel al voturilor din urnă sau anulate este la secția 565, de la Școala nr. 200. Este vorba de 568 de voturi.
În cazul alegerilor pentru funcția de primar de sector, din toate secțiile din București lipsesc 2.340 de voturi. Cele mai multe, tot din Sectorul 3, și tot de la secția amenajată în Școala nr. 200. E vorba de 752 de voturi.
Și din voturile date de bucureșteni pentru primarul general lipsesc voturi. Mai exact – 2.197.
Din nou, cele mai multe sunt lipsă tot în Sectorul 3, tot de la secția 565.
Pe locul al doilea este Sectorul 2, cu 534 de voturi lipsă, cele mai multe de la secția 195, de la Liceul Constantin Brâncuși – 143.
Care este situația în alte orașe din țară
Europa Liberă a analizat și situația din alte mari orașe ale țării, cu un număr de alegători apropiat de cel din sectoarele Bucureștiului.
127.480 de clujeni au votat duminică pentru consiliul local și primărie. Cu 943 mai mulți ca în Sectorul 2 din București. Dacă în Sectorul 2, lipsesc 1.012 voturi, la Cluj lipsesc doar 6.
La Craiova, la alegerile locale au votat 94.236 de alegători, cu 7.085 mai puțini ca în Sectorul 5 din Capitală.
Din secțiile din Sectorul 5, la alegerile pentru consiliului local și primărie lipsesc în total 455 de voturi. La Craiova nu lipsește niciun vot.
Europarlamentare – voturile din secțiile unde s-a încheiat numărătoarea
Pe 14 iunie, la ora 11:30, pe site-ul Autorității Electorale Permanente erau publicate rezultatele finale la alegerile europarlamentare în patru județe (Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj și Giurgiu) și străinătate.
În total, în cele patru județe și străinătate s-au prezentat la urne 1.002.263 de alegători. În urne au ajuns 1.050.316 voturi și au fost anulate 50.891 de buletine. Nu ies la numărătoare 1.056 de voturi, cele mai multe din județul Brașov (–915).
În București, rezultatele parțiale arată că, la alegerile europarlamentare, în toate sectoarele lipsesc 2.080 de voturi, adică aproape de două ori mai multe ca în patru județe, plus toate secțiile din străinătate la un loc.
Europarlamentare – 14.017 voturi lipsă în toată țara (date parțiale)
Europa Liberă a analizat rezultatele parțiale ale alegerilor europarlamentare din toată țara, pe baza datelor furnizate de AEP pe 14 iunie, la ora 11:30.
Numărul total de voturi lipsă este de 14.017, cele mai multe fiind în București – 2.080, urmat de județele Maramureș – 1.691 și Iași – 1.318.
Costinești, județul Constanța – primar la 1 vot diferență, șase numărători, 7 voturi lipsă
Trei candidați s-au bătut pentru Primăria Costinești din județul Constanța – Gheorghe Mechenici (PNL), Dumitru Jeanu (PSD) și Călin-Mugurel Radu (AUR).
Dintre cei 2.968 de cetățeni cu drept de vot, la cele două secții de votare din comună s-au prezentat 1.949.
Bătăia s-a dat între reprezentantul PSD și PNL și a fost nevoie de șase numărători pentru a stabili cine este câștigător – liberalul Gheorghe Mechenici, conform Europa FM.
Diferența dintre cei doi a fost de doar un vot, după ce la ultima numărătoare trei buletine fără ștampila de siguranță au fost considerate valabile.
Și în aceste condiții de luptă strânsă, după șase numărători, cinci buletine de vot sunt dispărute.
Cum a fost la alegerile din 2020?
În 2020, la alegerile locale, voturile pentru primar, în toată țara au lipsit 15.105 voturi. Cele mai multe, în județul Caraș Severin – 5.118.
În Capitală, din toate secțiile au lipsit 725 de voturi, mai puține decât au lipsit anul acesta de la secțiile din sectoarele 3 sau 6.
În cazul votului pentru consiliile locale, în 2020, numărul voturilor lipsă a fost de 11.101 în toată țara, cu 811 în întreg Bucureștiul – adică din nou mai puține decât anul acesta la Sectorul 6, de exemplu. În acest an de aici lipsesc 816.
Expert: Numărul de buletine lipsă este foarte mare
Europa Liberă a cerut părerea unui expert în procesul electoral, Septimius Pârvu, despre posibilele cauze ale „dispariției” voturilor din procesele verbale.
Reprezentantul think thankului Expert Forum spune că ar putea fi trei cauze posibile:
- o suspiciune de fraudă;
- greșeli de transcriere în procesele verbale în coloana legată de numărul de alegători prezenți la urne;
- dorința unora dintre alegători de a pleca cu buletinele de vot acasă. Deși posibilă, această situație este foarte rar întâlnită în practică.
Pârvu mai spune că un alt lucru îngrijorător pe care l-a constatat în analiza proceselor verbale oficiale de pe site-ul Autorității Electorale Permanent este legat de procesele verbale de rectificare.
La unele secții, au existat și opt rectificări succesive ale datelor privind prezența sau numărul de voturi.
Președintele AEP: „Responsabilitatea este strict a membrilor secțiilor de votare”
Jurnaliștii Europa Liberă au prezentat datele privind voturile lipsă președintelui Autorității Electorale Permanente.
„Nu am nicio explicație pentru aceste diferențe”, spune Toni Greblă, președintele AEP.
Responsabilitatea datelor înscrise în procesele verbale este a membrilor birourilor electorale, deoarece au semnat pentru corectitudinea acestora, mai spune el.
„Multe, puține, aceste diferențe trebuiau sesizate la birorile electorale respective. Toți membrii birourilor au semnat acele procese verbale, inclusiv reprezentanții partidelor”, mai adaugă Toni Greblă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
