Linkuri accesibilitate

Polonia primește un împrumut de finanțare militară de la SUA de 2 mld. dolari. România ar putea primi, dar n-a trimis scrisoarea de intenție


Premierul Marcel Ciolacu (dreapta) și președintele Klaus Iohannis (stânga).
Premierul Marcel Ciolacu (dreapta) și președintele Klaus Iohannis (stânga).

Polonia a primit un împrumut de finanțare militară de la SUA de 2 miliarde de dolari, pentru a cumpăra echipament de apărare din SUA.

Finanțarea va acoperi achizițiile de echipamente americane precum: avioane F-35, sisteme Patriot și tancurile de luptă Abrams.

Acordul de împrumut a fost semnat pe 8 iulie, anunță Departamentului de Stat al SUA.

Este al doilea împrumut primit de țara europeană de la guvernul american. Prima înțelegere între cele două țări a fost semnată în septembrie 2023 și a fost tot de 2 miliarde de dolari.

SUA: Polonia este un aliat solid al SUA și un lider în NATO

„Polonia este un aliat solid al SUA, iar acest acord va consolida și mai mult flancul estic al NATO”, menționează Departamentul de Stat american.

Departamentul de Stat a subliniat că Varșovia cheltuiește în prezent 4% din PIB pentru apărare, cea mai mare procent din toate statele membre NATO, și că Polonia „găzduiește mii de forțe americane și aliate”.

„Polonia este un lider în NATO, cheltuind în prezent patru procente din PIB pentru apărare, cel mai mare din Alianță. Polonia găzduiește mii de forțe americane și aliate, inclusiv cartierul general al Corpului V al SUA (Forward) din Poznan.”

De asemenea, SUA oferă până la 60 de milioane de dolari sub formă de finanțare militară externă pentru a subvenționa costurile cu dobânzile rezultate din împrumut.

Împrumuturile directe de finanțare militară externă sunt un instrument de cooperare în domeniul securității rezervat unora dintre cei mai importanți parteneri ai SUA.

Banii vor fi folosiți pentru „efortul de modernizare militară al Poloniei într-o gamă largă de capabilități, contribuind în mod substanțial la consolidarea apărării și descurajării flancului estic al NATO”, spune Departamentul de Stat.

NATO are un ghid conform căruia membrii alianței ar trebui să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Peste 20 de state membre NATO vor atinge sau depăși ținta blocului de a aloca cel puțin 2% din PIB în acest an, în creștere față de mai puțin de 10 state în urmă cu cinci ani.

Polonia se învecinează cu Ucraina, Belarus, Lituania și exclava rusă Kaliningrad la est.

Coridorul Suwałki, o fâșie de pământ de 65 de kilometri la granița polono-lituaniană dintre Belarus și Kaliningrad, este considerată de mult timp locul unui potențial conflict militar dintre Rusia și NATO.

Tensiunile în zonă au crescut de la invazia rusească în Ucraina, ceea ce a determinat forțele NATO să facă exerciții militare regulate în zonă și să-și îmbunătățească capacitățile defensive colective.

Ce așteaptă România?

Și România ar putea primi un împrumut de 2 miliarde de dolari, care ar urma să fie aprobat de Congresul american ca parte a parteneriatului strategic România-SUA, dar nu a trimis încă la Washington o scrisoare de intenție în acest sens.

„România trebuie să solicite mai întâi acest tip de sprijin financiar în scop militar”, au declarat surse diplomatice pentru Europa Liberă.

Avantajul unui astfel de împrumut vine la pachet și cu investiții în industria de apărare autohtonă, dacă România cumpără echipament militar din Statele Unite, exact ca Polonia.

La nivel tehnic, a existat o discuție de principiu între cele două părți, una dintre concluzii fiind ca România, prin MApN și Ministerul de Finanțe să elaboreze o scrisoare de intenție către Congresul american privind un credit la o dobândă anuală de (cel mai probabil) 3%, destinat unor programe în derulare, au declarat surse politice pentru Știrile ProTV.

Urmează ca cele două ministere să se consulte și să elaboreze și expedieze scrisoarea oficială, au adăugat sursele citate.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG