Vizitele lui Orban la Moscova și Beijing, descrise ca o „misiune de pace”, au avut loc imediat după ce Ungaria a preluat președinția rotativă de șase luni a UE, pe 1 iulie. Aceste călătorii au fost făcute fără ca autoritățile europene să fie informate și fără un mandat al UE.
„Vom discuta despre ceea ce s-a întâmplat și despre pozițiile adoptate de guvernul ungar”, a declarat Josep Borrell, citat de Reuters. Problema va fi abordată luni în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe.
Diplomații europeni s-au arătat precauți în a da răspunsuri tranșante înainte de întâlnirea lor de luni, de la Bruxelles.
Printre variantele vehiculate ar fi boicotarea sau reducerea participării miniștrilor la reuniunea informală la Budapesta la sfârșitul lunii august.
Ministrul de Externe din Luxemburg, Xavier Bettel, a declarat însă că va merge la reuniunea informală de la sfârșitul lunii august, motivând că este important să se mențină dialogul cu Budapesta.
„Ignorarea sau nealegerea dialogului ar fi o eroare”, a spus oficialul luxemburghez.
„Aș prefera să mergem acolo și să ne spunem sincer: în față, fără telefoane mobile, fără angajați, ce credem unul despre celălalt”, a spus Bettel.
De cealaltă parte, ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a declarat înainte de întâlnirea de luni cu omologii europeni, că „Călătoriile ego-ului din ultimele zile” au provocat o mare iritare.
Baerbock a subliniat că un potențialul boicot al reuniunii informale UE a miniștrilor de Externe ține de decizia șefului diplomației UE, Josep Borrell, dar nu a precizat dacă susține ideea.
Înainte de reuniunea miniștrilor de Externe ai UE de la Bruxelles, șeful diplomației Spaniei, José Manuel Albares, a declarat că „nici Spania nu este în favoarea unui boicot".
Albares a adăugat că „nu poate exista niciun boicot în cadrul Uniunii Europene”.
La rândul lui, ministrul sloven de Externe, Tanja Fajon, a declarat că nici Slovenia nu este pentru un eventual boicot, cu excepția cazului în care va exista o decizie colectivă a UE.
Borrell a declarat înainte de întâlnirea de la Bruxelles că va lua în considerare opiniile miniștrilor de externe ai UE înainte de a lua decizia cu privire la Budapesta. O variantă de boicot ar fi și organizarea unei reuniuni paralele a miniștrilor de Externe la Bruxelles, în același timp, în august.
Într-o postare pe rețelele de socializare înainte de întâlnirea de luni, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a criticat discuțiile privind un posibil boicot.
„De săptămâni întregi, birocrația externă de la Bruxelles și liderii unor țări UE scrâșnesc din dinți din cauza misiunii noastre de pace, din frustrare/invidie/expunere a strategiei lor eșuate”, a spus el, adăugând că deplasările au deschis ușa pentru continuarea diplomației.
Diplomații UE au început să discute despre un boicot imediat după vizitele premierului Viktor Orban la Moscova și Beijing, precum și întâlnirea cu candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump.
Inițiativele lui Viktor Orban au fost imediat criticate de lideri UE. Au apărut apoi reacții oficiale.
Parlamentul European a adoptat pe 17 iunie o rezoluție care condamnă vizita lui Orbán în Rusia și a numit-o „încălcare flagrantă a tratatelor UE și a politicii externe comune”.
Comisia Europeană a anunțat că nu va trimite comisari la reuniunile informale organizate de președinția maghiară a UE.
„În lumina evoluțiilor recente care marchează începutul președinției maghiare, președintele (Comisiei Europene - n. red) a decis că (Comisia Europeană - n.red) va fi reprezentată doar la nivel de înalți funcționari publici în cadrul reuniunilor informale ale Consiliului”, a declarat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al președintelui Comisiei Europene.
De asemenea, guvernul suedez a anunțat că Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia nu vor trimite miniștri la reuniunile guvernamentale legate de președinția maghiară a UE în această lună, în semn de protest.
Un prim boicot la nivel european a fost deja înregistrat.
O parte din miniștri din zona politicilor industriale din Uniunea Europeană nu au participat la prima reuniune a președinției ungare, găzduită la Budapesta. Doar șapte miniștri din țările membre UE au mers la reuniune. Niciun comisar european nu a fost prezent.
Disensiunile între guvernul lui Viktor Orban și autoritățile de la Bruxelles sunt numeroase și durează de ani de zile. Cele mai recente se referă la refuzul Budapestei de a aproba sprijin militar european pentru Ucraina. Ungaria a amenințat chiar că va bloca asistența financiară pentru Kiev.
Guvernul Ungariei pledează pentru o încetare imediată a focului și negocieri de pace în conflictul din Ucraina. Liderii europeni suspectează însă că asta ar însemna o pace favorabilă Rusiei, adică pierderea unor teritorii ucrainene în favoarea Rusiei și o arhitectură de securitate care ar face Kievul vulnerabil în fața Rusiei.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.