Două din trei companii ale statului sunt conduse de oameni numiți de politicieni. România poate pierde 2,7 mld de euro din acest motiv

7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României din 2022 – adică în jur de 20 de miliarde de euro (100 de miliarde de lei) – a venit de la companiile deținute de stat.

Asta înseamnă 216 companii deţinute direct de către Guvern şi încă 1.200 deţinute de către autorităţile publice locale.

Aceste companii ar trebui conduse, conform unei ordonanțe din 2011, de oameni aleși în urma unor proceduri concurențiale.

În realitate, numărul companiilor care se supun legii a fost micșorat prin decizii legislative care au modificat ordonanța inițială. Aceste decizii, practic, au exclus de la aplicarea legii anumite companii.

La nivel central (companii deținute de Guvern) doar 142 din cele 216 trebuie să respecte principiile transparenței atunci când sunt aleși șefii. Restul pot avea conduceri numite pe termen nelimitat – văzute în ultimii ani ca un fel de „cadouri” pe care politicienii le fac oamenilor fideli.

În schimbul banilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), Uniunea Europeană a cerut României să facă ceva în această privință.

Mai exact, a condiționat Guvernul să aplice ceea ce era deja impus de legea românească, dar nerespectat – principiile privind guvernarea corporativă.

„Cel mai recent raport al OCDE referitor la țara noastră apreciază că existența unei legislații, oricât de bună, nu este suficientă, ci doar implementarea corespunzătoare a acesteia poate să aducă guvernanța corporativă la nivelul standardelor OCDE, pentru a asigura o mai bună cheltuire a banului public” – raport Consiliul Fiscal.

Primul pas, asumat de România prin PNRR, a fost înființarea și operaționalizarea unei super-structuri a statului care să se ocupe de toate companiile deținute tot de stat.

Așa s-a născut Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), care a devenit operațională pe 6 martie 2024.

Termenul agreat cu Uniunea Europeană fusese trimestrul al III-lea din 2022, adică acum aproape doi ani.

Care este situația în acest moment?

93 de companii din cele 142 deținute de către Guvernul României, prin ministerele de resort, au în continuare conduceri provizorii. Cu doar cinci mai puține decât erau în mai 2024.

Iar printre companiile la care conducerea a rămas provizorie sunt deopotrivă cele mai profitabile, cele care aduc cei mai mulți bani la buget. Dar și cele cu cele mai mari probleme.

Legea permite în continuare provizoratul, spune Otilia Nuțu, de la Expert Forum. „Provizoratul ar trebui sa fie excepția, nu regula, [mai ales] când știi cu ani] înainte că la data X le expiră mandatele. Și pentru că provizoratele înseamna reconfirmări frecvente, ceea ce asigură și loialitate”, explică ea.

Europa Liberă a analizat situația câtorva dintre companiile de stat – profitabile sau nu – care sunt în continuare conduse de șefi provizorii, numiți de politicieni.

Cine decide strategia CFR Marfă?

De mai mulți ani, în topul companiilor cu cele mai mari datorii către bugetul statului se află CFR Marfă.

Compania este deținută în totalitate de statul român, avea peste 3.200 de angajați în 2023, însă a pierdut statutul de cel mai mare operator feroviar din România. Se zbate să supraviețuiască în condițiile în care pierderile cresc de la an la an – 231 milioane de lei (46 de mil. euro) în 2023, față de 153 milioane lei (30,6 mil. euro) în 2022.

La fel și datoriile, care au ajuns anul trecut – aproape 4,6 mld lei (920 milioane de euro).

Deciziile în CFR Marfă sunt luate de un consiliu de administrație în care toți cei șapte membri sunt numiți provizoriu.

Adică nu au trecut printr-o procedură de selecție, ci Ministerul Transporturilor, condus în prezent de Sorin Grindeanu (PSD), i-a numit direct.

Președintele consiliului de administrație al CFR Marfă este Marilena Gubendreanu, care ocupă și funcția de director general.

Ea este licențiată în Litere, cu un master în Management, și și-a început cariera ca redactor la TVR Info – televiziune de stat.

Timp de șapte ani, Gubendreanu a lucrat la propria firmă, specializată în telecomunicații prin cablu, apoi, din 2017, a ajuns consilier în Ministerul Transporturilor.

Din 2022 a ajuns în Consiliul de Administrație al SNCFR Marfă. În 2023, a avut salariu de 86.294 lei și indemnizație de CA de 17.952 lei.

Cine sunt ceilalți membri din Consiliu de Administrație?

• Violeta Constantin – licențiată în Drept la Universitatea „Spiru Haret”, master la Academia de Poliție. A lucrat doar la Ministerul Transporturilor, de la terminarea liceului, cel mai mult la resurse umane. Acum este consilier la același minister.
• Niculaie Bordei – pensionar. A luat Bacalaureatul la aproape 60 de ani, după care a făcut și facultate. A fost tapițer înainte de 1990, apoi întreprinzător particular. Între 2012-2020 a fost consilier PSD la Sectorul 6.
• Andreea Ioana Deac – licențiată în Studii Economice, la Universitatea Româno Americană. A fost timp de trei ani consilier parlamentar, apoi, din 2019, referent contabil la Compania Municipală Consolidări București. Din 2020 a fost consilieră a directorului general Serviciul de Transport București, până în 2021, când s-a mutat la Direcția Mobilitate Urbană Sector 4. Acum este șef serviciu Economic la Direcția pentru Digitalizare și Regenerare Urbană Sector 4.
• Alexandru Susai – licențiat în Administrație Publică la SNSPA. Și-a început cariera la 22 de ani, consilier parlamentar, apoi, din 2018 în 2020, a coordonat iluminatul festiv în Capitală, la Compania Municipală de Iluminat. Din 2022 este director general al BTT SA. În 2019 și-a cumpărat o casă de aproape 200mp, iar 2022, și-a cumpărat o mașină Tesla. În 2023 a avut venituri de peste 167.000 de lei.
• Alexandru Ioan Șerbănescu – licențiat în Drept, fost jurnalist la Radio România Actualități, din 1998 până în 2009. A învățat limba chineză la Universitatea Hanban din Beijing. A lucrat la Ambasada României din China, din 2009 în 2013, mai întâi ca însărcinat, apoi consul. Din 2013 s-a întors la Radio România Actualități până în 2021, când s-a mutat consilier la CNAIR și Ministerul Transporturilor.
• Delia Mirela Cebanu – inginer constructor. A lucrat între 1985-1988 la Ministerul Agriculturii apoi, până în 1993, la Metroul București. Din 1993 s-a mutat la Guvern și a lucrat la Ministerul Dezvoltării și cel al Transporturilor, director al Direcției Dezvoltare Regională.

În octombrie 2023, în topul 20 al datornicilor la stat erau opt companii deținute de stat și încă una în care statul e acționar principal. Clasamentul e condus de CFR Marfă.

Datoriile totale ale firmelor deținute de stat, la acel moment, erau de 2,4 miliarde de euro (12 miliarde de lei), adică 14,2% din totalul obligațiilor fiscale restante.

De altfel, cele 20 de societăți din top au, împreună, 28% din totalul datoriilor. Iar vestea proastă pentru Fisc e alta. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) anunță că 70% din datoriile companiilor de stat nu pot fi executate silit.

La sfârșitul anului 2022, arieratele companiilor de stat reprezentau 1,36% din PIB, respectiv 21,1% din cifra de afaceri totală.

Îți mai recomandăm

Cum a ajuns statul român dator către el însuși și ce s-ar putea construi dacă Fiscul ar recupera datoriile de 16,8 miliarde de euro

„Acumularea de pierderi și arierate de companiile în care statul este acționar majoritar reprezintă un risc pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, va fi necesar ca Guvernul să intervină cu resurse publice, fapt ce poate conduce la deteriorarea situației finanțelor publice și la creșterea deficitului bugetar” – Consiliul Fiscal

Transelectrica – condusă de un fost consilier al premierului Mihai Tudose

Cu un profit de peste 273 de milioane de lei (54,6 milioane de euro) în 2023, Transelectrica este una dintre cele mai profitabile companii deținute de stat.

Asta pentru că deține monopolul transportului de energie electrică în România.

Și conducerea Transelectrica a fost desemnată provizoriu.

Pe 24 mai 2024, au fost numiți membri ai Directoratului aceeași oameni care fuseseră și până atunci, tot numiți provizoriu, și ale căror mandate expiraseră.

Cine decide soarta Transelectrica?

Director general și președinte CA este Ștefăniță Munteanu. El este licențiat ca economist la Universitatea Româno-Americană.

Timp de zece ani, până în 2016 a lucrat la mai multe firme private, apoi până în 2017 a fost inspector la o primărie comunală din județul Buzău. A plecat apoi la București, la Guvern, mai întâi, la Ministerul Turismului, apoi consilier personal al premierului de atunci, Mihai Tudose, funcție pe care a ocupat-o până în 2018.

În 2020 a fost ales consilier județean în Buzău, iar din 2023 este director la Transelectrica.

Membrii Directoratului sunt:

• Cătălin Constantin Nadolu – absolvent al Academiei de Poliție. De la academie ajunge direct la Ministerul Tineretului și Sportului, în 2001, ca inspector. În 2009 e numit șef de departament la Regia Protocolului de Stat, iar din 2021 e consilier în Guvern.
• Florin Cristian Tătaru – licențiat al Academiei de Științe Economice. Între 1992-2011 a lucrat în privat. A fost numit apoi director al Casei Județene de Sănătate Maramureș. Între 2012 și 2016 a fost deputat PSD de Maramureș. Între 2009 și 2011, 2016 și 2017 a fost director al Direcției Silvice Maramureș. Din 2017 e membru al Directoratului la Transelectrica.
• Bogdan Toncescu – absolvent de Drept în SUA, în 2007. Din 2002 a început să lucreze la Consulatul Român din New York, stagiar, iar între 2004 a fost consultant la Banca Mondială și stagiar al Misiunii României la ONU. În 2006 era vice-decan la Școala de Drept a Universității Hofstra, poziție din care este cooptat consilier prezidențial al lui Traian Băsescu, în 2012. A lucrat și la Ministerul Afacerilor Externe și cel al Transporturilor, iar din 2014 e membru în directoratul Transelectrica. În 2012, și-a cumpărat un apartament în New York. Are o casă în București și un teren la Corbu, bijuterii și ceasuri în valoare de 45.000 de euro. În 2022 a avut venituri de peste 260.000 de lei de la Transelectrica și 10.000 de dolari din închirierea apartamentului din New York.

În 2023, Transelectrica a plătit 7,2 milioane de lei compensații și bonusuri către foști directori sau membri ai comitetului de supraveghere revocați din funcții înainte de încheierea mandatelor.

Aproape jumătate din sumă e consecința directă a schimbărilor făcute în consiile de administrație de Guvernul Cîțu, după ce a înlocuit Guvernul Orban (2020).

Îți mai recomandăm

Schimbările politice de la vârful Transelectrica costă zeci de milioane de lei, plătite ca despăgubiri

În anul 2022, top 5 al companiilor de stat profitabile era format exclusiv din companii aparținând sectorului energetic, profitul realizat de acestea reprezentând circa 84,5% din profitul total al companiilor de stat.

„Performanța companiilor din acest sector este datorată, pe de o parte, creșterii fără precedent a prețurilor în sectorul energetic și, pe de altă parte, cadrului macroeconomic favorabil și schemelor publice de compensare”, spune Consiliul Fiscal.

Cu alte cuvinte, firmele statului au câștigat din creșterea prețului energiei, iar parte din câștigul lor vine de la buget, sub formă de compensații.

În anul 2022, rata rezultatului din exploatare pentru companiile de stat s-a majorat la 15,5%, de la 8,2%, în anul anterior.

Pentru companiile din mediul privat, rata rezultatului din exploatare a crescut marginal la 8,8%, în anul 2022, de la 8,6%, în anul 2021.

Dacă sunt excluse societățile din top 5, creșterea economică a companiilor de stat în 2022 a fost de doar 4,6%, a calculat Consiliul Fiscal.

Nici aplicarea legii nu exclude politizarea

Aplicarea legii privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în sensul organizării de selecții la care participarea este deschisă și pentru manageri din privat, nu este o garanție că lucrurile se schimbă.

Cel mai recent exemplu este noul Consiliu de Administrație de la Tarom, care a fost numit după ce s-a aplicat procedura legală și care este aproape identic cu fostul CA, numit provizoriu.

Anca Boagiu a fost ministru al Transporturilor (câteva luni din anul 2000 și apoi, din nou, în perioada 2010-2012), din partea Partidului Democrat (PD) și fost ministru al Integrării Europene (2005-2007). Ea este o apropiată a fostului președinte Traian Băsescu, precum și a liberalului Lucian Bode, și el fost ministru, atât al Transporturilor, cât și al Internelor și actual secretar general al PNL.

De profesie inginer constructor, Boagiu a lucrat aproape toată viața în transporturi.

Este autoarea unui ordin de ministru despre care sindicaliștii spun că a îngropat compania TAROM: prin decizia ei, terenurile de sub hangarul și clădirile TAROM au fost trecute în proprietatea Companiei Naționale Aeroporturi București. Iar transportatorul aerian plătește chirie companiei tot de stat.

TAROM are, în acest moment, o datorie de peste 15 milioane de euro către Compania Națională Aeroporturi București.

Cine mai face parte din conducerea Tarom:

• Iuliana Cristina Bârcă – are 37 de ani și este licențiată în drept și științe politice. Din facultate a ajuns direct referent la Ministerul Muncii, apoi director de cabinet parlamentar. A fost și consilier de ministru la Transporturi, consilier la cabinetul secretarului de stat Ionel Scrioșteanu, iar din 2012 a început să facă parte din diverse consilii de administrație. A început modest, cu grădinițe și școli, și a ajuns la Compania Municipală de Management al Traficului și la TAROM. Are la activ și două mandate de consilier local la Sectorul 1, din partea PNL.
• Monica Săsărman – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice din martie 2022. De profesie avocat, Săsărman a ajuns consilier județean în Bistrița Năsăud pe listele PNL. A fost exclusă din partid de liberali în 2019 și s-a înscris în PSD.
• Costin Iordache – actualul CEO al TAROM, Iordache a mai deținut funcția de director general al companiei, între ianuarie și octombrie 2023. Și a fost numit din nou în această poziție la începutul lui 2024. Înainte de Tarom, în octombrie 2022, Costin Iordache a ocupat funcții de conducere în companii precum Telekom, Salt Mobile și Dante International (eMAG).
• Marcu Mirel Alexandru – este director de producție la firma de construcții SC Rotary SA și a mai fost în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. De profesie este inginer constructor și este un susținător financiar al PSD. A împrumutat partidul în 2020 cu 445.000 de lei (100.000 de euro). Patronul firmei unde este angajat Marcu Mirel Alexandru, Mihai Rotaru, este un prieten al premierului Marcel Ciolacu, și el finanțator al Partidului Social Democrat, conform G4media.ro.
• Mihăiță Ursu – de profesie inginer geodez, specialist în țigle metalice, a fost doi ani director genenal al TAROM.
• Iulian Daniel Idolu – de profesie inginer constructor, are un curs de Management Aeroportuar la Universitatea „Babeș Bolyai”, fără a menționa forma de învățământ. A fost director general al Aeroportului din Timișoara și consilier local al Consiliului Județean Timiș din partea, PSD în 2014.

„Toți cei care au fost numiți în Consiliul de Administrație au obținut punctajele necesare selecționării și au fost numiți în funcție de punctajul obținut”, declară consilierul ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu.

„Au fost cei mai buni”, adaugă acesta.

Îți mai recomandăm

TAROM are conducere nouă. E aproape identică cu cea veche, dar selecția membrilor CA a durat un an. Compania închide cursa de Londra

Noul Consiliu de Administrație de la Aeroporturi București, contestat de unul dintre acționari, Fondul Proprietatea

Luna aceasta, procesul de selecție al noului Consiliu de Administrație al Companiei Naționale de Aeroporturi București s-a încheiat și au fost desemnați cei șapte membri.

Adunarea Generală a Acționarilor a confirmat numirea lor, dar unul dintre acționari a contestat procesul și a cerut Ministerului Transportului reluarea procedurii. Cinci dintre cei aleși sunt funcționari publici, un altul este un investitor privat prieten cu Lucian Bode.

Cine sunt cei șapte membri care au nemulțumit Fondul Proprietatea?

• Corneliu Felix Ardelean – director în Ministerul Transporturilor;
• Mirela Birchi – consilier al Ministrului Transporturilor, licențiată în Drept la Universitatea Ecologică, doctor în științe militare;
• Georgeta Bumbac – director general în Ministerul Sănătății și administrator provizoriu CNAB;
• Gabriel Constantin Bunduc – secretar de stat în Ministerul Transporturilor;
• Eduard Bachide – secretar de stat în Ministerul Apărării, absolvent al Facultății de Inginerie şi Management Agroturistic, Universitatea Bioterra;
• Florin Cosmin Mihălțan – administrator la mai multe firme din Cluj, un apropiat al lui Lucian Bode;
• Cătălin Diaconu – vicepreședinte și analist de investiții în cadrul Franklin Templeton International Services, sucursala București, și administrator provizoriu propus de Fondul Proprietatea.

Care este acum situația în AMEPIP?

Săptămâna trecută, conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice a demisionat în bloc, după ce Comisia Europeană a notificat Guvernul că numirile făcute n-au fost întocmai legale.

Vicepreședintele agenției, Victor Moraru, era director la Secretariatul General al Guvernului când a început procesul de selecție al conducerii AMEPIP.

El a participat, în această calitate, la procesul de selecție a membrilor comisiei care urma să selecteze conducerea Agenției.

Cu alte cuvinte i-a ales pe cei care, apoi, l-au ales pe el.

„În acest context, implicarea unuia dintre candidați în procesul de numire a celor doi reprezentanți ai mediului academic în comisia de selecție însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi și numiri ulterioare în funcția de vicepreședinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit și pe criterii de numire transparent”, se spune în scrisoarea transmisă de Comisia Europeană, publicată de Economedia.ro.

Probleme au fost semnalate și în cazul celorlați doi șefi ai agenției – președintele Mihai Precup și celălalt vicepreședinte, Ciprian Hojda.

Niciunul nu ar avea experiența necesară acestui post.

„În conformitate cu dispozițiile din lege și din anunțul de concurs, candidații la funcțiile de președinte sau vicepreședinte al AMEPIP trebuie să aibă o experiență profesională de zece ani în domeniul economic sau financiar, al managementului sau juridic, din care cel puțin șapte ani în funcții de execuție în administrația publică, perioadă în care au exercitat funcții de conducere sau de supraveghere a întreprinderilor publice. Pe baza informațiilor primite, încă nu este clar cum sunt îndeplinite aceste condiții pentru cei trei candidați numiți și cum a fost calculată experiența cumulată pe baza dovezilor furnizate (CV-uri)”, conform economedia.ro.

Comisia Europeană a cerut Guvernului să clarifice cum s-au făcut numirile la conducerea AMEPIP.

După demisii, interimar la conducerea agenției a rămas Ciprian Hojda. Și Victor Moraru a rămas în instituție pentru încă 45 de zile. Fostul președinte, Mihai Precup, a fost deja numit secretar de stat în Guvern.

Întrebat de un jurnalist despre revenirea în Guvern a lui Precup, premierul Ciolacu a răspuns ironic: „Şi-a dat demisia dintr-un loc şi a revenit pe postul pe care l-a ocupat. A furat ceva, a omorât pe cineva, aţi auzit dumneavoastră ceva şi nu ştiu eu ? Iau măsuri imediat, pe loc. Eu chiar ştiu că e un om foarte bine pregătit, nu a încălcat nicio lege”.

Cât despre viitoare conducere a AMEPIP:

„Un nou proces de selecţie va fi organizat pentru alegerea şi numirea unei noi conduceri. Coordonatele şi mecanismul acestui proces de selecţie sunt stabilite împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a transmis Guvernul României.

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) are 48 de angajați. Ar trebui să aibă peste 90, conform organigramei aprobate prin lege. Înainte de demisia conducerii, fusese organizată o recrutare pentru 20 de posturi.

Doar 43 de companii din ograda statului au conduceri selectate conform noii legi, a transmis AMEPIP, pentru Europa Liberă. 93 au conduceri provizorii.

„Pe baza ultimelor date transmise de autoritățile publice tutelare, la nivelul companiilor deținute de către Guvernul României, prin ministerele de resort, există un număr de 75 de întreprinderi publice cu proceduri de selecție aflate în derulare. Aceste proceduri pentru membrii consiliului de administrație sau supraveghere trebuie finalizate în termen de cel mult 150 de zile de la data aprobării lor în cadrul adunării generale a acționarilor”, a transmis agenția la solicitarea Europa Liberă.

Peste 100 de milioane de lei, în conturile agenției până la sfârșitul anului

Și dacă activitatea agenției este, în acest moment, îngreunată de lipsa de personal și de schimbările de la conducerea ei, banii în conturi au început să se adune.

În legea de înființare a agenției se spune că toate companiile auditate sunt obligate să depună anual, până la 15 iulie, în conturile companiei 0,09% din venituri. Din venituri și nu din profit. Ceea ce înseamnă că și companiile care înregistrează pierderi trebuie să cotizeze la agenție.

Deja primii bani au ajuns în conturile AMEPIP, conform economedia.ro.

• Nuclearelectrica – aproximativ 7,2 milioane lei.
• Transgaz – 2,32 milioane de lei.
• CNAIR – 1,74 milioane de lei.
• ELCEN – 2,89 milioane de lei.
• Metrorex – 1,26 milioane de lei.

Tot jurnaliștii de la Economedia au făcut și un calcul.

În total, în conturile agenției vor ajunge peste 100 de milioane de lei anul acesta. Ce destinație vor avea încă nu este clar deoarece legea de înființare nu specifică nimic în acest sens.

Ce e în joc?

„Prin intrarea în vigoare a OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, s-a înregistrat un progres vizibil privind transparența și monitorizarea activității companiilor de stat, concretizat și în creșterea performanței acestora în perioada 2015-2017”, scrie în raportul său, Consiliul Fiscal.

Cu alte cuvinte, numirea unor conduceri în urma unui proces de selecție este benefică.

Doar că virgulele aduse legii, formei sale inițiale, au viciat mult procesul, spune același Consiliu Fiscal.

„Acest progres a fost însă în mare parte anulat prin intrarea în vigoare a Legii nr. 111/2016, care a exceptat numeroase companii de stat de la aplicarea principiilor de guvernanță corporativă. Practic, prevederile OUG nr. 109/2011 nu s-au mai aplicat majorității companiilor de stat începând cu anul 2018”, apreciază Consiliul Fiscal.

Iar dincolo de eficientizare și creșterea performanței vorbim de bani – 2,7 mld euro, tranșa a treia din PNRR, care e condiționată fix de acest proces de depolitizare a companiilor publice.

„Nu primim banii! Dar nu numai asta e problema, agenția trebuia să funcționeze bine ca să functioneze bine companiile de stat în beneficiul cetățeanului, nu că ne cere UE”, confirmă și Otilia Nuțu, de la Expert Forum.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.