Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) se lăuda în noiembrie 2023 că a adus la bugetul de stat, în primele zece luni din an, venituri cu 11,9% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
„ANAF a început să-și facă treaba”, spunea și premierul Marcel Ciolacu, la începutul unei ședințe de Guvern din aceeași lună.
Ce nu au spus nici ANAF și nici premierul este că datoria publică totală a companiilor a crescut la sfârșitul lui octombrie 2023, față de luna martie a aceluiași an, cu un miliard de lei.
În top 20 al datornicilor sunt opt companii deținute de stat și încă una în care statul e acționar principal. Datoriile lor totale sunt de 2,4 miliarde de euro (12 miliarde de lei), adică 14,2% din totalul obligațiilor fiscale restante.
De altfel, cele 20 de societăți din top au, împreună, 28% din totalul datoriilor. Iar vestea proastă pentru Fisc e alta. ANAF anunță că 70% din datoriile companiilor de stat nu pot fi executate silit.
De vină că s-a ajuns aici e chiar ANAF, spune profesorul universitar de economie, Bogdan Glăvan.
„Vorbim fie de firme care au prăpădit bani într-un mod mai mult sau mai puțin legal, fie de firme care au mers pe pierderi ani de zile. În mod normal, când depășești un anumit nivel de datorii, ar trebui să clipească un beculeț acolo, la ANAF. Eu sunt convins că există criterii de risc, dar au fost ignorate”, susține el.
Ce se putea face cu acești bani dacă erau recuperați la timp?
Europa Liberă a făcut calcule comparativ cu două mari investiții din România din ultimii ani.
- 540 de milioane de euro – Podul de la Brăila – 31 de astfel de poduri;
- 700 de milioane de euro – Drumul Expres Craiova-Pitești – 23 de drumuri expres.
Compania Națională a Huilei, pe primul loc
Compania Națională a Huilei (CNH), aflată în insolvență, domină de câțiva ani topul datornicilor la stat. Societatea cu sediul în Hunedoara avea, la 30 octombrie 2023, datorii totale de aproape 1,04 miliarde de euro (5,2 miliarde lei).
Din această sumă, 1,4 mld de lei (280 milioane euro) sunt datoriile propriu-zise. Restul sunt așa-numitele „obligații fiscale accesorii” – dobânzi, penalități etc.
Cea mai mare parte a datoriei o reprezintă cea către bugetul asigurărilor sociale, peste 500 de milioane de euro (2,79 miliarde lei).
Cu acești bani se puteau plăti, timp două luni, cei 1,3 milioane de pensionari care primesc pensia minimă – de 1.125 de lei (225 euro).
CNH are de plătit peste 100 de milioane de euro (654 de milioane de lei) și la bugetul asigurărilor de sănătate.
Bani cu care se puteau construi două spitale identice cu cel al Asociației Dăruiește Viața ridicat în București. Și ar mai fi rămas bani pentru jumătate din al treilea.
53 de milioane de euro a costat Spitalul Dăruiește Viață.
SCFR Marfă, pe locul doi
Compania SNCFR Marfă a intrat în clasament după 2020, cu o creștere spectaculoasă a datoriilor către stat.
În martie 2020, compania de transport marfă reușise să scape de mare parte din datoriile pe care le avea la stat. Mai avea de plătit doar 2,6 milioane de lei.
Un an mai târziu, în martie 2021, aceeași companie avea deja aproape 400 de milioane de euro (1,863 miliarde de lei) datorii, conform portalului termene.ro.
De ce?
Pentru că în 2020 a venit rezultatul unei investigații a Comisiei Europene care a cerut statului român să recupereze de la CFR Marfă 570 de milioane de euro, acordate prin ștergerea și neîncasarea unor datorii.
Iar din acel moment, SNCFR a intrat în spirala acumulării de datorii și obligații fiscale accesorii.
La 30 octombrie 2023 datora la bugetul de stat 340 milioane de euro (1,7 miliarde de lei).
Ce putea face statul cu acești bani? Proiectarea liniei de metrou M6, Tokyo - Otopeni, va costa 1,27 miliarde de lei, iar pentru o parte din sumă statul român s-a împrumutat. Din diferența până la 1,7 miliarde s-ar putea cumpăra zece rame de metrou.
Patru companii de stat cu datorii de peste 1 miliard de lei
În top 20 al firmelor cu datorii către Fisc sunt încă patru companii de stat cu arierate de peste 1 miliard de lei:
- Complexul Energetic Hunedoara (CEH) - 1,44 miliarde (288 milioane euro);
- Unifarm - 1,4 miliarde (280 milioane de euro);
- SNCFR - 1,2 miliarde (240 milioane de euro);
- Societătea Comercială pentru Închiderea Minelor - 1 miliard - (200 de milioane de euro).
Din restanțele fiecăreia dintre aceste firme se puteau construi cel puțin trei săli polivalente. Cea din Brașov, de exemplu, va costa statul 80 de milioane de euro.
Dacă CEH și SNCFR sunt printre datornici istorici la fisc, povestea Unifarm e puțin diferită.
Cazul special al Unifarm
Unifarm SA datorează bugetului de stat aproape 300 de milioane de euro (1,4 miliarde de lei). Datoria este, de fapt, un împrumut primit de companie în pandemie pentru a achiziționa materiale și echipamente sanitare.
Doar că, potrivit Curții de Conturi:
„Fondurile au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziții de echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, la prețuri supraestimate, cât și prin efectuarea de plăți în avans. Compania nu a asigurat corespunzător și urgent rețeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus”, se menționează în raport.
Ce s-a întâmplat cu materialele și echipamentele cumpărate am aflat din raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind achizițiile publice în sectorul sanitar în timpul pandemiei.
În depozitele Unifarm, în ianuarie 2023, existau produse expirate în valoare de 435 de milioane de lei și deteriorate în valoare de aproape 84 de milioane de lei.
În același raport se menționează că reprezentantul Unifarm SA, Adrian Marius Dobre, director al companiei din februarie 2022, a declarat membrilor comisiei parlamentare că „urmare a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, s-au demarat demersuri legale pentru recuperarea tuturor prejudiciilor suferite de companie prin neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractelor aferente perioadei Covid, într-un număr de 21 de dosare, cu prejudicii totale în sumă de 230.538.215,30 lei și 192.162,34 euro”.
Fostul director Unifarm, Adrian Ionel, responsabil de achizițiile din pandemie, a fost trimis în judecată de DNA cu acuzația de luare de mită.
În iunie 2023, Adrian Ionel a fost condamnat de Curtea de Apel la un an de închisoare cu suspendare.
Banii datorați de Unifarm, 300 de milioane de euro, ar ajunge pentru tratamentul a 1.122 de bolnavi de cancer cu un ser revoluționar care distruge celulele maligne.
Companii private cu datorii la Fisc de peste 1 miliard de lei
În topul marilor datornici sunt și firme private, majoritatea aflate deja în insolvență sau faliment. Iar statul trebuie să-și recupereze banii la masa credală.
- Galaxy Tobacco SA – 280 de milioane de euro (1,48 miliarde de lei) – faliment din decembrie 2020;
Este fosta Societate Națională a Tutunului. Firma este deținută acum de un holding din Cipru, CTS Tobacco LTD și Whtibread Holdings Ltd. Prin acționariatul său a trecut și omul de afaceri Ioan Niculae.
- Italia Tobacco Production SRL – 280 de milioane de euro (1,47 miliarde de lei) – faliment din 2016;
Firma îi are ca acționari pe Rodica Cristina Gament, Rossi Manlio și Elvio Celestini.
Aceste ultime două firme au o legătură, prin Elvio și Antonello Celestini, care au trecut și prin acționariatul Galaxy Tobacco SA. Cei doi sunt acum în Italia deși în urma lor, în România, au rămas mai multe dosare penale.
- Agroponte SRL – 280 de milioane de euro (1,47 miliarde de lei) – în funcțiune;
Acționar unic al firmei este Mircea Criste. Societatea a fost declarată insolvabilă de ANAF din 2016.
- Benz Oil SRL – 200 de milioane de euro (1 miliard de lei) – faliment din 2019;
Patronul firmei, Ioan Ovidiu Moldovan, a fost condamnat la închisoare cu executare pentru evaziune fiscală, dar nu a fost încarcerat. Este dat în urmărire internațională. În același dosar a fost cercetat și fostul șef ANAF, Sorin Blejnar, care a fost achitat de instanță.
Deținătoarea brandului Arsenie Boca, datorii de 420 de milioane de lei
În 2021, jurnaliștii de la Libertatea semnalau intrarea într-un top 10 al firmelor de IT a unei societăți cu un angajat, din Bihor.
Liciuchiciu Web Design s-a plasat, în 2020, pe locul 6 în topul companiilor IT cu cea mai mare cifră de afaceri – în jur de 100 de milioane de euro – peste companii de renume ca Microsoft România sau Oracle Global.
Societatea are ca acționar unic pe Adela Diana Talpoș și a intrat în 2020 în insolvență.
Chiar și așa, în 2021 și 2022, firma avut în continuare cifre de afaceri mari, de peste 100 de milioane de euro în 2021, și de 50 de milioane de euro în 2022, și profit. Dar are și datorii la stat, de 84 milioane de euro (420 de milioane de lei).
Firma a dat în judecată mai multe instanțe bisericești cărora le-a cerut daune pentru utilizarea numelui lui Arsenie Boca.
„După recuperarea creanțelor în special de la Mănăstirea Prislop și Arhiepiscopia Devei și a Hunedoarei fiind principalii debitori, societatea va ieși din insolvență și va înregistra profituri, net superioare primului an de activitate, când la o cifră de afaceri de nici 70 milioane de euro a realizat un profit de 5 milioane de euro”, a scris Talpoș în e-mailul către Libertatea, în 2021.
Episcopia Devei şi Hunedoarei a primit de la SC Liciuchiciu Web Design SRL o factură fiscală, emisă în 31.10.2019, în valoare de 150.000.000 lei (aproximativ 30 milioane de euro) în care, la rubrica „Denumirea produselor sau a serviciilor”, se menționează: „Utilizare drepturi de marcă și imagine industrială Pr. Arsenie Boca”.
ANAF recunoaște că aproape 70% din datoriile companiilor deținute de stat nu mai pot fi recuperate
În septembrie, ANAF a publicat o situație cu datoriile către stat ale companiilor deținute de același stat român. Din 1.718 operatori economici cu capital majoritar de stat, 910 înregistrează obligaţii fiscale restante:
- 19,8 mld.lei - suma totală restantă;
- 13,5 mld.lei (68,11%) - arierate care nu pot fi recuperate prin executare silită;
- 11,9 mld.lei, (88,1% obligaţii) - datorii ale unor operatori aflați în insolvență;
Recuperarea tuturor acestor sume este aproape imposibilă, spune profesorul Bogdan Glăvan. S-ar mai putea, totuși, găsi vinovați.
„Nu există de fapt un interes pentru a recupera acești bani. Pentru că dacă ar exista acest interes, lucrurile ar merge mai departe, s-ar săpa și s-ar descoperi și alte treburi. Respectivii funcționari care nu au făcut ce trebuia și firmele au continuat să funcționeze, au acumulat în continuare arierate, au dat niște tunuri din-astea, după care au dispărut cu totul patronii. Și nu mai ai ce să recuperezi pe urmă”, spune profesorul Glăvan.
„E o statistică în spatele căreia nu mai există nimic de fapt”, crede Bogdan Glăvan despre listele cu datornici de la ANAF.
„Decât poate ce bani a pierdut societatea”, concluzionează acesta.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere la toate ministerele care au în subordine firme cu datorii, precum și administratorului judiciar al firmei Liciuchiciu Web Design. Vom publica răspunsurile acestora în momentul în care le vom primi.
