Cele mai importante informații ale acestei investigații, pe scurt
- Două din cele patru universități de top de medicină din România – cele din Iași și București – promovează medicina tradițională chineză (MTC), un stil de medicină vechi de două milenii, văzut de Partidul Comunist de la Beijing ca pârghie de a-și extinde influența la nivel global. Ambele universități oferă studenților cursuri opționale de MTC.
- La Iași, acum câteva luni a fost înființat un Institut Confucius. Aceste organizații sunt controversate la nivel occidental, fiind văzute în multe țări ca platforme de promovare a mesajelor guvernamentale ale regimului comunist de la Beijing.
- Medici de la UMF București au participat în iulie la o bursă de medicină tradițională chineză plătită de oficialii chinezi. Bursa a fost oferită după o întâlnire dintre ambasadorul Chinei de la București cu rectorul universității bucureștene.
- Medicina tradițională chineză este promovată și în alte universități din România, cum sunt cele de la Brașov și Arad. Acestea oferă un master, respectiv un centrul de MTC unde studenții pot face practică sub supravegherea medicilor chinezi.
A fost o primă jumătate de an aglomerată pentru ambasadorul Chinei la București.
Printre instituțiile pe care Han Chunlin, trimisul Chinei în România – membru în Partidul Comunist de la Bejing – le-a vizitat prin țară în ultimele luni se numără și două dintre cele patru universități de medicină de top din România: UMF Iași și UMF București.
Detaliile discuțiilor purtate în spatele ușilor închise între ambasador și reprezentanții acestor universități sunt neștiute. O temă comună din agenda întrevederilor este, însă, limpede ca lacrima: medicina tradițională chineză (MTC).
Președintele chinez Xi Jinping numește adesea medicina tradițională „o comoară națională”.
În 2016, printr-un document guvernamental, China a pus semnul egal între MTC și medicina occidentală și a început să injecteze sume mari de bani în dezvoltarea și promovarea acestui tip de medicină – clasificat în majoritatea țărilor occidentale, inclusiv în România, drept „medicină alternativă”.
Tot atunci, Partidul Comunist Chinez a pus pe hârtie un plan de a „introduce în mod activ TCM în restul lumii” prin relațiile sale bilaterale și prezența în organizațiile internaționale.
Strategia a luat avânt în timpul pandemiei: în zeci de țări – precum Rusia sau Polonia – au fost construite centre de medicină tradițională, China a lansat burse pentru studenții sau medicii care vor să învețe metodele sale tradiționale, iar diplomații Beijingului din toată lumea au început să promoveze domeniul – unele publicând pe site-ul lor secțiuni numite „Combaterea COVID-19 în stil chinezesc”.
Lobby-ul Chinei devenise deja foarte puternic în 2019, când Organizația Mondială a Sănătății (OMS), printr-o decizie controversată, a inclus MTC în documentul de clasificare al bolilor – oferind astfel posibilitatea medicilor de a diagnostica afecțiunile și prin intermediul medicinei tradiționale chineze.
Pentru China, MTC este mai mult decât o practică medicală, spun experții în politici internaționale. Este și un instrument prin care încearcă să-și exporte cultura și civilizația, într-o lume tot mai fragilă în fața superstiției sau teoriilor conspiraționiste.
E o altă pârghie de tip softpower prin care China încearcă să-și consolideze poziția de super-putere în lume.
Ce este MTC
Un sistem medical originar din China vechi de cel puțin 2.000 de ani, al cărui scop este de a preveni, diagnostica și trata bolile. Se bazează pe credința că qi (energia vitală a corpului) curge de-a lungul meridianelor (canalelor) din corp și menține sănătatea spirituală, emoțională, mentală și fizică a unei persoane în echilibru. MTC își propune să restabilească echilibrul și armonia organismului între forțele naturale opuse ale yin și yang, care pot bloca qi-ul și pot provoca boli. MTC include acupunctura, dieta, terapia pe bază de plante, meditația, exercițiile fizice și masajul.
Sursă: Institutul Cancerului din SUA
China și universitățile de medicină
Ce planuri are China, în acest context, în România?
Ambasada statului comunist la București nu a răspuns unei solicitări trimisă de Europa Liberă în care am cerut detalii, însă acțiunile publice din ultimii ani – în special din 2024 – par să contureze linia prin care China vrea să-și promoveze medicina tradițională în România.
Sistemul universitar.
Două universități de medicină din cele patru de top din România au legături strânse cu China și organizează evenimente de promovare a MTC pentru studenți și profesori.
Acum câteva luni, UMF Iași a devenit prima universitate de medicină din România care găzduiește un Institut Confucius – organizație finanțată de regimul de la Beijing pentru promovarea culturii chineze în lume.
Scopul noii structuri de la Iași, potrivit rectorului universității ieșene, este predarea limbii chineze, dar și „posibilitatea introducerii în curriculum a unui curs de medicină tradițională chineză; activități de formare de competențe profesionale în domeniul medicinei tradiționale chinezești”.
După vizita de la Iași – de la inaugurarea Institutului Confucius – ambasadorul chinez Han Ciunlin a avut o întâlnire și cu rectorul UMF București, Viorel Jinga. Cei doi au discutat despre „o viitoare colaborare în domeniul medicinei tradiționale chineze”, potrivit unui răspuns al UMF București pentru Europa Liberă.
Un prim pas al acestei colaborări s-a concretizat deja. La finele lunii iulie, medici de la UMF București s-au întors de la un curs de Medicină tradițională chineză și moxibustie (n.r. o tehnică folosită în MTC) organizat în China, sponsorizat de Ministerul Comerțului din țara comunistă.
În toamnă, ambele universități vor avea în programă cursuri opționale de medicină tradițională chineză. Va fi o premieră doar pentru Iași. La București, astfel de cursuri se organizează deja de mai mulți ani.
Cursuri similare sunt și în oferta educațională a Universității Transilvania din Brașov și Universității „Vasile Goldiș” din Arad.
La Brașov e oferit chiar un master de MTC, în timp ce la Arad funcționează de mai mulți ani un centru de medicină tradițională chineză, iar reprezentanții universității au colaborări strânse cu instituții de învățământ și oficiali din China.
Să le luăm pe rând.
Devine Iașul un centru pentru MTC?
Noul Institut Confucius de la Iași – al cincilea din România – va fi „o platformă care servește drept mijloc prin care cele două popoare învață unul despre celălalt”, spunea ambasadorul chinez Han Chunlin, după inaugurarea din aprilie.
„Sper ca prin intermediul Institutului Confucius să putem consolida prietenia dintre cele două popoare pentru a promova pe mai departe schimburile dintre cele două țări.”
În România, alte patru institute Confucius mai funcționează la București, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu.
Institutul va funcționa sub aripa universității de medicină și își propune să devină o platformă pentru promovarea culturii chineze la Iași și în România.
Inaugurarea Institutului Confucius de la Iași este ultima dintr-un șir de acțiuni publice care arată deschiderea față de China a universității din Moldova. Încă din 2019, din primul mandat al rectorului Viorel Scripcaru, UMF spunea că vrea ca Iașul să devină un centru pentru medicina tradițională chineză.
În iunie 2019, universitatea încheia un contract de cooperare cu Universitatea de Medicină Chineză Shaanxi. Atunci, rectorul Viorel Scripcaru anunța și scopul acelui parteneriat: „Sperăm să aducem la UMF Iași spiritul Medicinei Tradiționale Chineze (MTC), care nu presupune doar medicină, ci și înțelegerea culturii uneia dintre cele mai valoroase civilizații din lume.”
Rectorul Viorel Scripcaru anticipa în 2019 și pașii concreți în această direcție, care aveau să fie atinși abia în 2024: „Sperăm ca acest acord să fie un pas în realizarea a două obiective îndrăznețe: deschiderea unui Institut Confucius în cadrul Universității noastre și realizarea unei direcții de studiu a medicinei tradiționale chineze la UMF Iași.”
Ambele planuri s-au îndeplinit în 2024. Institutul Confucius a luat ființă pe 25 aprilie, ocazie cu care au fost anunțate și cursurile opționale de MTC, pentru anul școlar 2024-2025.
Institutul nu a mai fost înființat însă sub umbrela colaborării dintre UMF Iași și Universitatea de Medicină din Shaanxi, ci sub cea a unui alt parteneriat cu o universitate chineză. Este vorba de Universitatea de Științe și Tehnologie Huazhong din Wuhan, cu care UMF Iași are o colaborare catalogată de ambasadorul Chinei la București ca fiind „remarcabilă”.
Cu câteva zile înainte de inaugurarea Institutului Confucius, UMF Iași a încheiat o altă colaborare cu o universitate chineză, Universitatea de Medicină Kunming. Acordul prevede o „cooperare bilaterală în domeniul educației și cercetării”, comunica UMF Iași, pe 4 aprilie.
Punctul de vedere al UMF Iași
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, rectorul UMF Iași, Viorel Scripcaru, spune că deschiderea Institutului Confucius face parte dintr-un proces de „internaționalizare a Universității”.
Despre noile cursuri opționale de MTC oferite studenților, rectorul spune că acestea vin și ca urmare a unei recomandări a World Federation for Medical Education, care a sfătuit universitatea să folosească mai mult practica în domeniul medicinei alternative.
„Integrând medicina tradițională chineză în curriculum, UMF Iași poate oferi studenților o cunoaștere mai diversificată a practicilor medicale globale. De asemenea, în decursul timpului, un număr de peste 250 de studenți și-au manifestat interesul pentru pentru studiul limbii chineze și cunoașterea culturii chineze.”
„Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași este o instituție apolitică, dedicată excelenței în educație și cercetare. Decizia de a deschide Institutul Confucius și de a introduce un curs opțional de medicină tradițională chineză a fost luată exclusiv din dorința de a îmbogăți oferta educațională și de a extinde orizonturile academice ale studenților și cercetătorilor noștri”, a mai transmis reprezentantul UMF Iași.
Rectorul Viorel Scripcaru a mai precizat că, în viitor, UMF Iași va relua sau iniția și alte colaborări și cu alte universități din China.
Congres de MTC organizat la UMF Iași. Și o controversă
Campania de promovare a MTC de către UMF Iași a continuat în iunie 2024, când la Universitate a fost un congres de medicină tradițională chineză. A fost primul eveniment de anvergură sub egida noului Institut Confucius.
De organizarea efectivă a evenimentului s-a ocupat, însă, Societatea Română de Medicină Tradițională Chineză (SRMTC).
SRMTC este o asociație fondată în 2008 care susține că are 83 de membri și care, din 2018, nu mai are dreptul legal de a organiza evenimente educaționale, precum congresul din iunie, de la Iași.
Potrivit legii, un congres medical se încadrează în categoria „educației medicale continue” și doar furnizorii acreditați de Colegiul Medicilor pot organiza astfel de evenimente.
SRMTC nu se mai află pe lista acestor furnizori din 2018, când Colegiul Medicilor a adoptat o decizie care limita drastic dreptul „practicienilor de medicină alternativă” de a oferi astfel de servicii.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, președinta SRMTC, Angela Tudor, a justificat de ce, în opinia sa, nu contează că Asociația nu este acreditată de Colegiul Medicilor: „Organizatorul principal al Congresului de la Iași a fost UMF Grigore T. Popa din Iași, SRMTC a fost co-organizator.”
Dincolo de diferența semantică mică „organizator” - „co-organizator”, rămân faptele.
SRMTC este cea care s-a ocupat de aspectele financiare: taxa de participare de 300 de euro, redusă cu 50 de euro pentru membrii asociației, a fost strânsă în conturile de la Banca Transilvania ale SRMTC.
„La congresul nostru au fost prezenți profesori universitari din Franța, Italia și Statele Unite ale Americii, țări în care MTC este prezentă în curicula universităților de mulți ani. ICD-11 (clasificarea internațională a bolilor stabilită de OMS - n.r.) a atribuit coduri de diagnostic bolilor și în funcție de diagnosticul MTC. În concluzie, nu amestecați medicina în paranoia politică”, ne-a transmis, în scris, Angela Tudor.
Precedentul congres de medicină tradițională chineză (co)-organizat de SRMTC a fost în 2022, la Universitatea Transilvania din Brașov. Nici atunci asociația nu avea acreditare de la Colegiul Medicilor.
Cât despre interesul Chinei de promovare a medicinei tradiționale în lume, Angela Tudor ne-a răspuns: „Medicina Tradițională Chineză nu are a face cu politica. Este practicată și studiată în toate continentele, ca o parte importantă a medicinei. Noi suntem doctori și studiem tot ce ne poate face mai competenți în lupta cu boala.”
UMF București a trimis angajați în China
La universitatea de medicină din București, cursul opțional de MTC există deja în programă. El va fi disponibil și în viitorul an școlar, studenților de anul V, pe o durată de 14 ore.
„Competențele profesionale acumulate se referă la cunoașterea aspectelor de teorie privind principiile yin și yang, relația dintre organele interne, teoria canalelor, în timp ce competențele transversale vizează orientarea privind indicațiile, limitele și contraindicațiile privind aplicarea metodelor medicinei complementare, tradiționale și respectarea principiilor de bază în medicina tradițională chineză”, transmite UMF București, într-un răspuns pentru Europa Liberă.
Instituția spune că noțiunile de medicină alternativă din programă sunt „în concordanță cu recomandările formulate de organismul internațional Independent Agency for Accreditation and Rating (IAAR) cu ocazia evaluării internaționale a Universității de Medicină și Farmacie «Carol Davila» din București din luna octombrie 2023”.
Acele recomandări ar încuraja chiar îmbunătățirea programei prin includerea unor cursuri axate pe medicina complementară.
UMF București promovează medicina tradițională chineză nu doar prin cursul pe care îl pune la dispoziție studenților, ci și prin colaborări academice cu universități din China și prin legături cu instituții publice controlate de guvernul comunist de la Beijing.
Pe 16 mai, ambasadorul Han Chunlin a vizitat UMF București. S-a întâlnit acolo cu rectorul Viorel Jinga, cu care a discutat despre „o viitoare colaborare în domeniul medicinei tradiționale chineze”.
În comunicatul de presă de după vizită, Ambasada Chinei la București menționa că își dorește ca UMF București și China să coopereze în medicina tradițională chineză „pentru a promova atât avantajele medicinei tradiționale și moderne, cât și schimburile dintre cele două popoare”.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, reprezentanții universității spun că discuțiile din aprilie cu ambasadorul chinez s-au concretizat deja. Între 11 și 31 iulie, un medic specialist și un medic rezident de la UMF București au participat la un curs de Medicină tradițională chineză și moxibustie, sponsorizat de Ministerul Comerțului din Republica Chineză.
Cursul a fost organizat de Centrul de Dezvoltare a Resurselor Umane din cadrul Comisiei Provinciale de Sănătate Shanxi. Acest centru, potrivit propriei prezentări, implementează politica guvernului comunist de a oferi cursuri și burse internaționale celor interesați de medicina tradițională chineză.
„Scopul acestui curs a fost de a oferi participanților o înțelegere aprofundată a principiilor fundamentale ale medicinei tradiționale chineze, inclusiv teoria yin-yang, teoria celor cinci elemente, teoria Zang Xiang, meridianele și acupunctura”, ne-a transmis UMF București.
Universitatea ne-a mai spus că delegației sale din China „i s-au prezentat noțiuni despre diagnosticarea și metodele de tratament specific și au fost vizitate diverse instituții medicale din Taiyuan”.
Dintr-o prezentare a unui curs similar oferit de Centrul din Shanxi, văzută de Europa Liberă, reiese că, printre temele prezentate cursanților se numără nu doar cele medicale, ci și subiecte precum nivelul dezvoltării economice a Chinei, progresele Chinei în domeniul sănătății sau cele ale Inițiativei „Belt and Road”.
Cursurile încep, de regulă, cu această parte.
Am întrebat UMF București cum comentează că medicina tradițională chineză este folosită ca mijloc de promovare globală a Chinei. Nu am primit un răspuns.
Brașov, Arad & alții
Medicina tradițională chineză nu este un domeniu nou în universitățile de medicină din România.
În trecut, în anii 2018 și 2019, și UMF Târgu Mureș a găzduit evenimente dedicate MTC.
În curriculum actual al universității nu există, însă, un opțional de acest fel. Nici la cea de-a patra universitate de medicină de top din România, cea de la Cluj-Napoca, nu exista un astfel de curs, potrivit informațiilor Europa Liberă.
În alte universități din țară – cum ar fi Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” și Universitatea Transilvania din Brașov – legăturile academice cu MTC sau cu oficialii chinezi sunt foarte strânse, însă.
Universitatea din Brașov oferă chiar un master de medicină tradițională chineză, despre care spune că este singurul de acest fel din Europa Centrală și de Est. Cursurile durează doi ani, sunt în limba engleză și sunt în parteneriat cu Universitatea de Medicină Tradițională Chineză din Beijing.
„Prestigiul Universității de MTC din Beijing, partenera și colaboratoarea noastră, este direct recunoscut prin clasarea pe locul I în ierarhia universităților de MTC din China”, scriu reprezentanții universității, în prezentarea masterului.
„Misiunea programului de studii Medicină Tradițională Chineză din Braşov constă în a crea oportunități de extindere a cunoștințelor medicinii alternative și de cercetare pentru specialiști din domeniul sănătății prin cuprinderea ariei medicinei alternative pentru a forma cadre cu pregătire superioară”, completează aceștia.
Universitatea din Brașov nu a răspuns unor întrebări trimise pe e-mail de Europa Liberă pe acest subiect.
La Arad, la Universitatea „Vasile Goldiș”, studenții nu au parte doar de un curs.
Instituția privată de învățământ are o relație foarte strânsă cu China, găzduind primul Centru de Medicină Tradițională Chineză. La Arad, studenții pot face practică sub supravegherea medicilor din China. Tinerii au și cursuri de limba chineză, iar universitatea organizează des evenimente, cum a fost unul din februarie 2024, de promovare a MTC.
„Centrul TCM din cadrul U.V.V.G. a fost recunoscut și acreditat de Guvernul Republicii Chineze, asumându-și rolul de a furniza servicii de specialitate nu numai comunității academice, ci și cetățenilor arădeni”, arată reprezentanții universității, într-un comunicat de presă cu titlu: „U.V.V.G. promovează medicina tradițională chineză”.
Rectorul universității, Coralia Adina Cotoraci, nu a răspuns până la ora publicării acestui articol unei solicitări trimisă pe e-mail de Europa Liberă.
Spital dotat cu secție de MTC. Teoretic
La Mioveni, în județul Argeș, Ambasada Chinei la București a încercat să facă mai mult decât promovarea medicinei tradiționale chineze.
În 2021, ambasada a donat echipamente medicale pentru înființarea unui centru MTC la spitalul municipal. Știrea a fost devenit națională, cu reprezentanți ai autorităților locale din Mioveni și ai oficialilor din orașul Jinhua – provincia Zhejiang, în fotografia de prezentare.
Astăzi, la Spitalul din Mioveni nu mai există nici urmă de centru sau secție de medicină tradițională chineză.
Doctorul Gabriel Burtea, directorul medical al Spitalul Mioveni, spune că, de când e el acolo – adică de cel puțin patru ani – nu a funcționat așa ceva.
Centrul de medicină tradițională chineză a existat doar în presă.
Expert în politică externă: Momentul vine pe fondul încrederii scăzute a românilor în sistemul de sănătate
China este foarte inventivă în domeniul softpower, iar promovarea medicinei tradiționale chineze în lume este o parte a acestui demers al regimului de la Beijing, spune pentru Europa Liberă analistul de politică externă Ștefan Popescu.
„În jurul MTC nu trebuie să vedeți numai promovarea acestei practici a medicinei tradiționale chineze. În jurul ei se dezvoltă o adevărată constelație de măsuri de cooperare, cum este acordarea de burse în China. Reprezintă, de asemenea, și o operațiune de comunicare, pentru că Republica Chineză caută să arate că este o țară care respectă tradițiile ancestrale și le promovează, în opoziție cu lumea occidentală”, spune Ștefan Popescu.
Strategia Chinei în domeniul MTC ar putea fi mult mai eficientă decât alte practici de tip softpower, spune Popescu, deoarece medicina, peste tot în lume, este un domeniu cu foarte mare vizibilitate.
Iar țările în care cetățenii nu au prea mare încredere în sistemul de sănătate – cum este și România – sunt adevărate „tărâmuri fertile” pentru acest tip de influență.
„Există un tărâm fertil pe fondul problemelor din sistemul de sănătate. Și în România sistemul de sănătate este decredibilizat și, în momentul în care ai o anumită neîncredere, orientarea spre tratamente mai mult sau mai puțin acceptate, prin care oamenii încearcă să compenseze lipsurile sistemului medicinal, crește.”
China încearcă, mai ales după pandemia de Covid, să își promoveze medicina tradițională la nivel global. Domeniul a fost parte a Inițiativei „Belt and Road” – o strategie gândită de liderul comunist Xi Jinping, care presupunea inițial investiții în 150 de țări.
Inițiativa este văzută și de mulți experți din Occident ca o modalitate prin care China încearcă să-și construiască statutul de superputere globală.
Ungaria și restul Europei
Din Uniunea Europeană, Ungaria condusă de Viktor Orban – un susținător al regimului de la Beijing – este țara în care medicina tradițională chineză este văzută, la nivel guvernamental, cel mai bine.
Budapesta a recunoscut prin lege MTC, ca serviciu national, încă din 2015.
În același timp, universitățile din China și Ungaria au legături strânse în domeniul educației medicinei tradiționale chineze. Încă din 2015, la Universitatea din Pecs a fost înființat primul Institut Confucius de Medicină Tradițională Chineză din Europa Centrală și de Est.
În același an, Ministerul Resurselor Umane din Ungaria a emis reglementări privind calificarea pentru practicarea medicinei chineze, care a pus bazele legale pentru Legea maghiară a medicinei tradiționale chineze.
Dintre cele 27 de state membre UE, doar Ungaria a promovat o lege prin care practicienii care au absolvit cel puțin cinci ani de studii la o universitate chineză în MTC pot să practice acest tip de medicină în țară. În celelalte țări, printre care și în România, practicienii acestui tip de medicină trebuie să fie absolvenți ai unor universități de medicină acreditate.
În aprilie 2024, europarlamentarul Italian Angelo Ciocca formula o interpelare în Parlamentul European pe această temă. Întreba atunci: „Intenționează Comisia să introducă o legislație care să asigure recunoașterea unei diplome în MTC în toate statele membre și a autorizației oficiale care să permită activitatea ca «practician MTC »?”
Comisarul pentru afaceri interne Thierry Breton, în numele UE, a răspuns în iunie 2024:
„Organizarea sistemelor de educație și formare rămâne o competență națională. […] Prin urmare, este de competența statelor membre să decidă dacă să introducă și să recunoască o diplomă în medicina tradițională chineză”.