Una dintre ultimele găselnițe prin care magistrații vor să-și mărească salariile este „discriminarea”. Adică se simt nedreptățiți în raport cu alți magistrați, fie de la instanțe din țară, fie de la Parchetul European.
Astfel de acțiuni bazate pe principiul nediscriminării se fac pe bandă rulantă și, de regulă, au câștig de cauză, deși există mai multe decizii ale CCR (Curtea Constituțională) -publicate în Monitorul Oficial nr.537 din 16 iulie 2008.
Acestea arată că instanțele judecătorești nu au competența „să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.”
CCR susține că în caz contrar se încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare.
Cu toate că există aceste decizii ale CCR, sunt destule instanțe care admit acțiuni întemeiate pe discriminare.
„Discriminarea”, pretext pentru venituri mai mari
1. Magistrații vor diurnă de 2% chiar dacă locuiesc în aceeași localitate în care lucrează
Zeci de procurori ieșeni au dat în judecată Ministerul Public susținând că sunt discriminați față de procurorii fostei Secții Speciale pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) care beneficiau de o diurnă de 2% chiar dacă aveau domiciliul în localitatea în care lucrau, adică nu făceau naveta.
Procurorii susțin că această diurnă este de fapt o „majorare salarială” mascată, așa că toți procurorii ar trebui să beneficieze de ea, indiferent unde lucrau sau locuiau, nu doar cei de la fosta SIIJ.
Petenții au cerut plata acestui spor retroactiv, cu calcularea dobânzilor și penalităților legale.
Indemnizația unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal sau Curtea de Apel este de 20-23 mii de lei lunar, în funcție de grad și vechime. Sporul revendicat ar însemna 400-460 lei în plus la salariu și, ulterior, la pensie, scrie Ziarul de Iași.
2. Procurorii DNA vor salarii ca la Parchetul European
În mai anul acesta, 43 de procurori DNA au dat în judecată instituția, considerându-se discriminați pentru că au salarii mai mici decât cele ale procurorilor delegați la Parchetul European (EPPO).
Procurorii DNA susțin că ei au un salariu de circa 5.000 de euro, în timp ce procurorii EPPO câștigă lunar 8.000 de euro, deși ar avea aceleaşi condiţii de angajare, aceleaşi competenţe şi fac aceeaşi muncă, în condiţiile în care combaterea fraudelor la regimul fondurilor europene intră şi în competenţa DNA.
Reclamanții, printre care se numără însuși procurorul şef adjunct, Silviu Paul Dumitriu, cer să le fie plătite retroactiv, cu începere din 1 iunie 2021, diferențele salariale plus dobânzi penalizatoare.
Acțiunea a fost deschisă la Tribunalului Bucureşti, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări de Muncă, scrie G4Media.
3. Judecătorii CSM cer un spor de 25% din salariu pentru că lucrează cu secrete de stat
11 din cei 14 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și-au dat în judecată instituția și cer un spor de 25% din salariu pentru că lucrează cu secrete de stat.
În iulie 2020, Parlamentul a modificat legea unică a salarizării cu un articol. Astfel, conform legii 157/2020, „personalul militar, polițiștii, polițiștii de penitenciare, precum și personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/soldă de funcție de până la 25%, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite”.
Judecătorii Bogdan Mateescu, Lia Savonea, Simona Marcu, Mihai Bălan, Mariana Ghena, Nicoleta Țînț și procurorii Codruț Olaru, Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban și Nicolae Solomon au cerut Tribunalului Dâmbovița, în octombrie 2020, să oblige CSM să le plătească și lor acest spor, deoarece ar fi discriminați în raport cu categoriile de salariați trecute în legea amintită.
Pretenții și procese
Un număr important de procesele intenatate de magistrați litigii vizează drepturi salariale.
Ce au cerut magistrații în instanțe:
- majorarea salariilor cu 25%, recalculate retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2018.
- acordarea coeficienţilor procurorilor DNA/DIICOT (în fapt trecerea tuturor judecătorilor şi procurorilor, indiferent de gradul profesional, la indemnizaţiile proprii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie);
- acordarea sporului de 25% pentru de informaţii clasificate;
- acordarea de sporuri în procent maxim de 45% (prin cumularea celor 3 sporuri principale reglementate de legea salarizării);
- acordarea drepturilor specifice (coeficient de procuror de la PÎCCJ şi/sau diurna 2% pe zi din indemnizaţie) procurorilor Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ);
- acordarea “sporului de permanenţă”;
- acordarea drepturilor corespunzătoare pentru judecătorii cu funcţii de conducere care au grad profesional superior instanţei unde exercită funcţia de conducere;
- acordarea indemnizaţiei lunare pentru titlul ştiinţific de doctor în cazul în care titlul este deţinut în alt domeniu decât cel juridic;
- acordarea indemnizației de pensionare în cuantum de 7 salarii salarii brute pe perioada 2010- 2022, cât aceasta a fost suspendată.
Procese care secătuiesc bugetul
Un raport confidențial făcut de Ministerul finanțelor în 2023 arată că „la finalul anului 2022, existau pe rol peste 3.250 de dosare civile.
Ultima majorare a valorii de referinţă sectorială (VRS) prin ordine emise de ministrul Justiţiei a fost contestată prin alte circa 1.000 de procese, formulate de cvasitotalitatea celor 4.144 de judecători şi 177 de asistenţi judiciari aflaţi în funcţie la nivelul lunii decembrie 2022, la care se adaugă judecătorii care s-au pensionat în ultimii ani”.
O parte importantă dintre aceste litigii s-a soluţionat în favoarea reclamanţilor, iar în unele probleme s-a pronunțat favorabil inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru judecători, spune raportul, cheltuielile bugetare pentru achitarea de drepturi salariale restante (diferenţe salariale) efectuate doar în perioada 2010-2022 au totalizat 4.579.420 mii lei, respectiv circa 927.890.9081 euro, fără a lua în considerare sumele executate silit prin conturile Ministerului Finanțelor (care depășesc cu mult suma de 4.579.420 mii lei) şi nici creşterile salariale recunoscute de angajatorii din sistem.
De atunci și până acum acest fenomen litigios a continuat nestingherit, deși Ministerul Finanțelor a atras atenția că dacă „nu va fi stopat prin măsuri legislative şi administrative, se va ajunge la acumularea unor sume de plată exorbitante”.
Cercul vicios. Cum își majorează singuri judecătorii salariile
Procesele intentate de magistrați pentru majorarea salariilor sunt un fenomen de neoprit, care grevează bugetul de stat. De regulă astfel de procese pleacă de la câte un caz particular și se extind apoi în tot sistemul.
Cel mai bun exemplu este cazul unui consilier de probațiune care a câștigat în 2020 în instanță (inițial la Tribunalul Dâmbovița, apoi la Curtea de Apel Ploiești) majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei, deci o creștere de 25%. Sumele restante trebuiau plătite retroactiv, cu 5 ani în urmă
Pasul al doilea, așa cum a relatat Europa Liberă, a fost că șefa Instanței Supreme, Alina Corbu, a dat un ordin ca majorarea să se aplice „întregii familii ocupaționale”, deci tuturor judecătorilor.
Un ordin similar, pentru procurori, a fost emis și de procurorul general al României, Alex Florența. Au urmat Daniel Grădinaru, șeful Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), apoi însuși ministrul Justiței.
Cercul vicios s-a închis și toți magistrații, judecători și procurori, beneficiază de o majorare cu 25% a salariilor. Pe cale de consecință, și pensiile speciale vor crește proporțional.
Lista privilegiilor unui magistrat
- Salariile variază între 32.207 lei pentru un președinte de curte de apel și puțin peste 17.000 lei, pe lună, brut, la o judecătorie, pentru un judecător cu 3-5 ani vechime. Aceste salarii includ trei sporuri: pentru condiții grele de muncă, suprasolicitare neuropsihică și păstrarea confidențialității. În total, aceste sporuri sunt de 5.500 – 6.000 de lei pe lună.
- Valoarea medie a pensiei încasate de magistrații români a fost la 1 ianuarie 2023 de 21.404 lei. Pentru comparație, valoare medie a pensiei în ianuarie 2023 a fost de 2.003 lei.
- Magistrații pot ieși la pensie până în 50 de ani. Un cetățean obișnuit, la 63 de ani – femei și 65 de ani – bărbați.
- Șase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, pentru transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se face cu autoturismul.
- Compensarea diferenţei dintre chiria pentru o locuinţă de serviciu şi chiria pe baza unui contract de închiriere.
- Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrece concediul de odihnă.
- Judecătorii care nu au locuință de serviciu sau nu li se compensează chiria au dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de domiciliu și localitatea unde au serviciul.
- Beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze.
- Au sporuri de permanenţă și pentru condiții grele de lucru.
- Primesc despăgubiri morale pentru condiţii necorespunzătoare de muncă de până la 500 euro/lună/persoană.
- Primesc 10 zile suplimentare de concediu de odihnă în fiecare an.
- Pensionarii magistrați vor putea beneficia de tratament în străinătate pe banii statului sau despăgubiri de cel puțin 50.000 euro în caz de deces din cauza serviciului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.