Linkuri accesibilitate

Cazul „Sf. Pantelimon”. Cum motivează judecătorii arestarea celor două doctorițe de la ATI


Judecătorul care a dispus arestarea preventivă a doctorițelor de la spitalul „Sf. Pantelimon” motivează că a luat această măsură pentru buna desfășurare a anchetei penale.
Judecătorul care a dispus arestarea preventivă a doctorițelor de la spitalul „Sf. Pantelimon” motivează că a luat această măsură pentru buna desfășurare a anchetei penale.

Tribunalul București arată, în motivarea arestării preventive a celor două doctorițe de la Secția Anestezie Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului „Sf. Pantelimon”, că acestea au acționat cu intenția directă de a suprima viața pacientului de 54 de ani, căruia i-au scăzut doza de noradrenalină care îl ținea în viață.

Judecătorul concluzionează că cele două doctorițe aveau „un profund dispreț față de viața persoanelor prin ignorarea tuturor dispozițiile legale care reglementează exercitarea profesiei lor, dar și a jurământului depus la terminarea facultății de medicină, despre care și apărarea a făcut vorbire”, se arată în motivarea publicată de G4Media și intrată în posesia Europei Libere.

Judecătorul spune că una din doctorițe, M.M., a îngreunat ancheta prin ștergerea probelor, iar arestarea preventivă „este singura măsură care are aptitudinea la acest moment de a asigura buna desfășurare a procesului penal”.

Doctorița M.M. a luat niște înscrisuri acasă pe care era scris de mână: „Ce facem cu resuscitările?! Nu am fost anunţate? Nu ne-am scandalizat/nu am investigat fiind pac. terminali, cu cauză irev. a SC (n.n. stopului cardiac)”.

Motivarea arată că cele două doctorițe arestate nu au făcut declarații în fața instanței.

Judecătorul spune în motivare că „asistenții medicali au încercat din răsputeri menținerea în viață a pacienților în legătură cu care inculpatele decideau că sunt «de lăsat», în sensul compensării reducerii noradrenalinei pe injectomat cu introducerea unei alte fiole în perfuzie”.

De asemenea, se mai arată în motivare, „asistenții medicali au mai arătat că, în încercarea de a-și păstra locurile de muncă, ascundeau compensarea noradrenalinei de inculpate, întrucât acestea le reproșau menținerea în viață a pacienților, în condițiile în care stabiliseră anterior că trebuie să moară.”

Judecătorul mai scrie în motivare că „există suspiciunea rezonabilă că inculpatele au comis infracţiunile pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale”.

„Este adevărat că pe baza probatoriului administrat în cauză a rezultat dincolo de orice dubiu rezonabil că practica inculpatelor în calitate de medici specialişti la ATI era aceea ca în cazul pacienţilor cu şanse puţine de supravieţuire, cu şanse minime de supravieţuire, aflaţi într-o stare gravă să diminueze cantitatea de noradrenalină care le era administrată în scopul de a grăbi decesul pacienţilor”, arată motivarea.

Judecătorul mai spune că pentru pacientul de 54 de ani a fost mai ușor de dovevit că doctorițele au scăzut intenționat doza de noradrenalină, pentru că exista autopsie.

„Este foarte greu de dovedit la toţi pacienţii cu privire la care s-a întâmplat acest lucru, în principal pentru faptul că noradrenalina nu rămâne în corp şi nu poate fi verificat pe baza unor eventuale autopsii, care era doza care a fost administrată sau ce doză ar fi fost necesară”.

Una din doctorițe era poreclită „Doamna cu coasa”

Motivarea reia sintagma „de lăsat” apărută în spațiul public imediat după arestarea celor două doctorițe săptămîna trecută.

„În cadrul secţiei de ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon aproape inuman exista o expresie - «pacient de lăsat» , care însemna de lăsat să moară, iar inculpatele foloseau această expresie ca şi cum ar fi fost ceva uzual. Solicită a se mai avea în vedere că în ceea ce o priveşte pe inculpata M.M porecla acesteia în cadrul secţiei de ATI era «doamna cu coasa», când trecea pe acolo mureau pacienţi”.

Judecătorul arată că analizând actele de urmărire penală efectuate în cauză, înscrisurile depuse și susținerile orale, a constată că propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti pentru arestarea doctorițelor este întemeiată,

Motivarea citează mai multe procese verbale cu datele din injectomatele prin care se administra noradrenalina, pe care judecătorul le-a consultat.

După ce a ascultat toate părțile, judecătorul de drepturi și libertăți „apreciază că se impune cu puterea evidenței faptul că noradrenalina este o substanță esențială și vitală în terapia intensivă”.

Judecătorul notează în motivare că „la locuinţa inculpatei M. M. a fost descoperit un prospect al substanţei noradrenalină, precum şi două înscrisuri olografe în care sunt menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie”.

După verificarea probelor de la dosar, judecătorul a decis ca măsura arestării preventive este necesară „pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal”, pentru că doar astfel „se poate preîntâmpina sau înlătura pericolul generat de conduita inculpatelor”.

Marți, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au anunțat că au în lucru alte cinci cazuri de moarte suspectă la secția de terapie intensivă a Spitalului „Sf. Pantelimon” din Capitală, pentru care cercetarea a început înainte de arestarea preventivă a celor două doctorițe acuzate de omor calificat cu premeditare și tentativă de omor calificat cu premeditare.

În urma scandalului reizbucnit săptămâna trecută, șeful Corpului de control de la Ministerul Sănătății și-a dat demisia.

În aprilie, atunci când a apărut pentru prima dată în spațiul public că la secția ATI mor mulți pacienți într-un interval scurt de timp, Corpul de control nu a găsit nimic în neregulă.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG