Duminică, 4 august, Bulgaria, Ruse, punctul de trecere a frontierei către România. Sute de șoferi așteaptă la o coadă de peste un kilometru, care durează trei-patru ore, ca să intre în România după o zi de condus. Unii vin de la peste o mie de kilometri sau chiar mai mult, din vacanță, din Bulgaria, Grecia sau Turcia.
Pe sensul invers, ieșirea din România, dinspre Giurgiu, către Ruse, Bulgaria, coada de camioane și autoturisme e chiar mai mare – se întinde pe tot podul (doi km) și în vama română. Vacanța începe cu o așteptare.
Miercuri, 7 august, Giurgiu, centura care leagă drumul european dintre București și Giurgiu de punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria. Șoferii mașinilor mici așteaptă la Giurgiu, înainte de intrarea pe podul peste Dunăre, la coadă, doar pentru ca semaforul muncitorilor bulgari care lucrează pe pod să se facă verde.
În schimb, șoferii mașinilor mari așteaptă de ore întregi. Coada de tiruri se întinde pe cel puțin doi kilometri. Zeci de șoferi așteaptă chiar și de câte 12 ore să iasă din România.
Iulian Dinu este șofer de tir. E exasperat de așteptările lungi și dese.
„Se putea face alt pod, se putea face orice altceva. Nu se poate așa ceva! E bătaie de joc! Noi facem un program (n.r. opt ore) numai de la București și până la vamă. Noi stăm 10 ore, 12 ore la coadă. Stăm ca proștii la cozi, n-avem ce să facem!”
Tot el povestește și cât de mult pierd companiile de transport așteptând cu orele în vamă.
„La un singur camion, asigurarea este 10.000 de lei pe an. Eu, dacă pierd două săptămâni dus-întors la o cursă de Grecia sau la o cursă de Turcia, faceți socoteala dumneavoastră câți bani trebuie să fac eu într-un an de zile ca să dau și TVA la stat, să dau și impozit de 16%! Faceți dumneavoastră socoteala și la uzura la camioane și motorina consumată la coadă. Faceți socoteala să vedeți unde ajungem!”
Iulian urcă în camion în timp ce arată spre mizeria de pe marginea șoselei de centură a orașului Giurgiu.
În vama rutieră de la Giurgiu, toaleta publică e încuiată. A fost construită de primăria orașului dar, pentru că nu cetățenii contribuabili sunt cei care beneficiază de ea, instituția o ține închisă.
Surse din administrația orașului spun că angajații de la salubritate adună periodic de pe marginea drumului sute de sticle de plastic pline cu urină.
Șapte motive pentru care cei doi kilometri ai podului peste Dunăre, către Bulgaria, durează ore întregi
- Între România și Bulgaria există doar două poduri peste Dunăre (Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin);
- Pe 10 iulie, a început renovarea podului pe partea bulgărească și pe pod se circulă doar pe o bandă, alternativ;
- 3 milioane de turiști români traversează anual, podul Giurgiu-Ruse;
- Războiul din Ucraina;
- Lipsa scannerelor de verificare a mașinilor de marfă;
- Nepunerea în funcțiune a unui bac/feribot care să traverseze Dunărea;
- Lipsa unui sistem online de plată a taxei de pod, încasată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Doar două poduri peste o graniță pe Dunăre de 470 de km
Așteptările lungi ale șoferilor au devenit obișnuință de pe 10 iulie, ziua în care muncitorii bulgari au început lucrările de reparații la Podul Prieteniei.
Bulgaria face acum primele lucrări la podul Ruse-Giurgiu (care are doi km) de când acesta fost inaugurat, în 1954. Se circulă pe un singur sens, alternativ, cu semaforizare manuală.
România a consolidat jumătatea sa de pod între 2015 și 2016.
„Lucrările de consolidare se desfășoară 10-12 ore pe zi. Dimensiunile și greutatea podului nu permit lucrul și pe timp de noapte, în condiții de siguranță”, spune Dilyana Teoharova, corespondenta Europei Libere la Sofia.
Deocamdată, au fost decopertate câteva sute de metri din kilometrul bulgăresc al podului Ruse-Giurgiu. Lucrările vor dura doi ani, adaugă corespondenta Europei Libere la Sofia.
Aglomerația este uriașă mai ales de vinerea până lunea, când cei mai mulți turiști vin sau pleacă în vacanță în sud – estul Europei.
În mijlocul săptămânii, circulația este aproape normală. Se așteaptă cel mult jumătate de oră pentru traversarea graniței.
Purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului Poliției de Frontieră Giurgiu, Raluca Stan, spune că în acest an, față de o lună din extrasezonul turistic, „traficul în luna iulie a fost de două ori sau poate chiar de trei ori mai mare”.
350 de mii de mașini au traversat punctul de trecere a frontierei dintre România și Bulgaria numai în perioada 1-31 iulie.
Aceeași aglomerație a fost și în punctele de trecere a frontierei de la Calafat și Vidin, unde este al doilea pod peste Dunăre între România și Bulgaria.
Aglomerația din această vară este dublă și față de cea din aceeași perioadă a anului trecut.
Distanța între cele două poduri peste Dunăre, dintre România și Bulgaria, este de 287 de kilometri.
Granița totală, fluvială, terestră și maritimă între România și Bulgaria se întinde pe 631 de kilometri. Între cele două țări sunt șase puncte de trecere a frontierei.
Prea puțin, spune și șeful Poliției de Frontieră Giurgiu, comisarul șef Viorel Chiran: „Să ținem cont totuși, că se circulă de pe o șosea de centură (n.r. a municipiului Giurgiu) cu două benzi. La fel, din Bulgaria se vine de pe două benzi, iar Podul Prieteniei (Ruse – Giurgiu) nu are decât o bandă. Așa că, și în condiții normale, dacă nu ar fi reparațiile, ar fi undeva o strangulare a traficului în zona podului.
Bineînțeles, cu cât mai multe poduri, cu atât mai bine. Sunt poduri, nu numai de trafic. Sunt poduri de prietenie, dacă vreți”.
Podul Giurgiu-Ruse a fost construit între 1952 și 1954, după 70 de ani de discuții între români și bulgari.
Atunci, România era sub ocupație sovietică. Banii și proiectul pentru construirea podului au fost asigurate de ruși, forța de muncă de români, iar Ungaria, Polonia și Cehoslovacia au contribuit cu materialele de construcție, povestește pentru Europa Liberă istoricul Florentin Breazu de la Muzeul Județean „Teohari Antonescu” din Giurgiu.
Era primul pod peste Dunăre care lega România de Bulgaria și una dintre principalele căi de transport din vestul Europei către sud-estul continentului.
Între timp, în 2013, România și Bulgaria au inaugurat un al doilea pod peste Dunăre, între Calafat și Vidin.
Agresiunea Rusiei a dezmorțit negocierile pentru construirea unui nou pod peste Dunăre
De peste cinci ani, România și Bulgaria negociază construirea de noi poduri peste Dunăre.
Comunicarea dintre cele două părți este greoaie. În timp ce Bulgaria a cerut ca România să grăbească demersurile pentru construirea de noi poduri, Bucureștiul este supărat că Sofia nu curăță fluviul comun de aluviuni în puncte cheie.
Bulgaria ar trebui să dragheze Dunărea în mai multe locuri, așa cum impune un program european, Fast Danube 2.
Doar războiul din Ucraina a făcut ca negocierile să se transforme într-un plan clar pentru un nou pod. Deocamdată, spune ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, Comisia Europeană a finanțat realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea unui al treilea pod.
S-a întâmplat la cererea Ministerului Apărării din România.
Pe podul Ruse-Giurgiu, NATO transportă mașini grele de luptă pentru exercițiile militare organizate tot mai des după ce Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea, în 2014.
Studiul de fezabilitate pentru construirea unui pod, la 18 km de cel de la Giurgiu, este finanțat din programul Comisiei Europene de Mobilitate Militară.
Fosta comisară europeană pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat pe 14 decembrie 2023, la one2one, că Uniunea Europeană are tot interesul să aibă conexiuni de transport civile și militare din nordul continentului, de la Marea Baltică, până în sud, în Grecia, la Marea Egee. Tot oficialul european sfătuia autoritățile române să prevadă din start și un pod feroviar odată cu cel rutier.
„Am căzut de acord cu cei de la NATO că vin momente în care infrastructura civilă e folosită dual, adică și pentru a muta echipament militar dintr-un loc în altul într-un termen foarte scurt. Și atunci am luat hărțile NATO și hărțile noastre, le-am suprapus și am văzut care sunt locurile cheie în care trebuie intervenit pentru a ajunge la standardul NATO”, a adăugat fosta comisară a UE pentru Transporturi.
Legătura dintre România și Bulgaria a devenit tot mai importantă, inclusiv în contextul războiului din Ucraina. De exemplu, la summit-ul NATO de la Washington din luna iulie, miniștrii Apărării din Grecia, Bulgaria și România au hotărât să îmbunătățească rutele de transport militar între patru porturi din cele trei țări.
De asemenea, să ușureze și transportul pe calea ferată și pe șosele, inclusiv pe podurile existente peste Dunăre, între România și Bulgaria.
Pe 4 iulie, la one2one, locțiitorul Comandantului Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est al NATO, Înalt reprezentant militar al Franței în România, generalul de brigadă Loïc Girard, anunța că o parte dintre militarii și echipamentele militare care vor veni în 2025 la Grupul de Luptă al NATO din România vor sosi din Grecia.
Cotidianul Financial Times a scris săptămâna aceasta că Marina rusă s-a antrenat să țintească obiective din Europa, inclusiv România, cu rachete cu capacitate nucleară.
Cele trei ținte nu sunt precizate dar, conform hărții atașate articolului, una dintre ele ar putea fi podul Ruse-Giurgiu.
Războiul din Ucraina a aglomerat și el punctul de trecerea a frontierei de la Giurgiu
La cozile de la Vama Giurgiu sau Ruse sunt multe mașini, mai ales de marfă, cu numere de Ucraina.
Șeful Inspectoratului Poliției de Frontieră Giurgiu, comisarul șef Viorel Chiran Viorel, explică cum a afectat războiul traficul dintre România și Bulgaria, pe podul Giurgiu-Ruse.
„Rutele către vestul Georgiei și Rusia s-au blocat. Acum, o mare parte din camioane preferă ruta din România, astfel că punctul de trecere a frontierei Giurgiu este cel mai aglomerat, traficul crescând cu aproximativ cu 30%.
De asemenea, traficul de persoane a crescut, au fost foarte mulți refugiați ucraineni. Acum sunt foarte multe familii de ucraineni care tranzitează punctul de trecere a frontierei dinspre România către Bulgaria, Grecia sau dinspre Ucraina către Bulgaria, Grecia. Per ansamblu, undeva în jur de 30% traficul a crescut față de perioada de dinaintea războiului.”
La coada de tiruri, Iulian Dinu spune cu năduf că e deranjat de șoferii ucraineni și moldoveni care ar sări peste rând la coada kilometrică.
Șeful vămii spune că în față intră doar șoferii care transportă alimente perisabile și animale vii.
Lipsa investițiilor în Vama Giurgiu și Ruse – motiv principal pentru aglomerație
În Vama Giurgiu sunt două instituții care opresc șoferii:
CNAIR (compania națională de drumuri) și Poliția de Frontieră.
Cea din urmă verifică actele pasagerilor și mărfurile din mașini. Controlul se face prin sondaj sau în baza suspiciunilor și a informațiilor primite de la alte structuri.
Pentru fluidizarea traficului greu, de mare ajutor ar fi cel puțin un scanner, un aparat care „vede” prin carcasele mașinilor. Ministerul Finanțelor a cumpărat scannere pentru vămi, însă primele două aparate luate au ajuns în estul țării, la granița cu Republica Moldova.
Scanarea automată a mărfurilor ar înjumătăți timpul de control, spune șeful Poliției de Frontieră Giurgiu, de la cinci minute, la cel mult trei: „Nu am mai fi nevoiți să desfacem camioanele, să le facem un control amănunțit, ceea ce include timp. Ar crește probabil viteza de tranzit a camioanelor prin punctul de trecere a frontierei cu acest scanner”.
În schimb, cu ajutorul banilor de la Uniunea Europeană, Vama a cumpărat aparate care depistează din afara unei mașini bătăile inimii pasagerilor, legali sau clandestini.
La Compania de Drumuri, șoferii care ajung în Vama Giurgiu trebuie să plătească taxa de pod fizic, la un chioșc. Pentru o mașină mică, costă 15 lei, care nu pot fi plătiți online.
CNAIR explică într-un răspuns trimis Europei Libere că abia acum încearcă să găsească o companie care să creeze o platformă online pentru achitarea taxei.
„Sistemul va funcționa în regim preplată, prin amenajarea a două artere dedicate pentru autoturisme, dotate cu bariere de mare viteză care să permită accesul instant prin identificarea plății efectuată online în prealabil, prin intermediul unui portal web.
Orizontul de implementare, în sensul operaționalizării sistemului, este primul trimestru al anului 2025”, transmite CNAIR.
În schimb, în Bulgaria, autoritățile au anunțat că taxa de pod – patru leva sau doi euro – se poate plăti online din 5 iulie.
Guvernul a hotărât ca Dunărea să se traverseze și cu bacul. Apoi, s-a spălat pe mâini de angajament
Pentru fluidizarea traficului după începerea lucrărilor pe partea bulgară a podului Giurgiu-Ruse, România și Bulgaria au convenit în primăvară să reînființeze ruta cu bacul peste Dunăre, între Giurgiu și Ruse, care a mai funcționat și în anii '40, '90 și 2000.
Pe 28 iunie, Guvernul Marcel Ciolacu a și emis o hotărâre în acest sens.
Executivul chiar a nominalizat în expunerea de motive a hotărârii că firma care va face transportul este RO-RO Trans Frontalier.
Întrebat cum a fost aleasă această companie de către Guvern, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a explicat pentru Europa Liberă că firma a mai făcut acest serviciu în trecut.
RO-RO Trans Frontalier este o companie privată care are infrastructura construită deja pe malul Dunării, la Giurgiu.
După o lună și jumătate de la decizia Guvernului, bacul nu funcționează încă.
O primă explicație vine de la purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu: „Firma de BAC, privată, nu are casele de marcat fiscalizate”.
Europa Liberă nu a putut să contacteze administratorul acestei firmei.
Însă nici CNAIR nu a făcut încă ce i-a cerut Guvernul în 28 iunie. Adică nu a preluat drumul de acces către malul Dunării de la Primăria Giurgiu.
Documentul guvernamental prevedea că „operaţionalizarea punctului (n.r. de trecere a frontierei de la bac) va avea loc după realizarea infrastructurii, asigurarea personalului şi a utilităţilor necesare, în vederea desfăşurării în bune condiţii a controlului de frontieră, în conformitate cu normele și standardele în vigoare.”
„Infrastructura rutieră care va asigura conexiunea de la reţeaua de drumuri naţionale până la punctul internațional de trecere a frontierei de stat Giurgiu (România) - Ruse (Bulgaria) II, în regim de bac, se va realiza de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A., ulterior acceptării de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a ofertei de donație a operatorului privat RO-RO Trans Frontalier S.R.L. în favoarea statului român şi după transferul dreptului de proprietate a unui sector de drum aflat în domeniul public al municipiului Giurgiu, în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii”, se arăta în documentul Guvernului.
Pe 7 august, pe drumul de acces dintre șoseaua de centură a orașului Giurgiu și punctul privat de trecere a frontierei cu bacul către Ruse era un bâlci.
Întrebat de ce CNAIR nu a preluat încă de la Primăria Giurgiu drumul de access și de ce pe drum se aflau camioane puse de-a latul, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat: „Prevalează întotdeauna interesul național. Interesul național este dat de acea hotărâre de guvern.”.
Oficialul Ministerului Transporturilor nu a putut spune totuși dacă și când va prelua CNAIR drumul de acces către bac pentru ca șoferii să poată merge în Bulgaria și astfel.
Conform Poliției de Frontieră, dacă bacul ar funcționa, traficul pe Podul Prieteniei ar fi redus cu până la 20%.
De partea cealaltă a Dunării, autoritățile de la Sofia au anunțat pe 2 august că bacul bulgăresc este gata pentru a face curse între Ruse și Giurgiu.
Consiliul de miniștri al Bulgariei, preciza pe 2 august:
„Partea bulgară este pe deplin pregătită să lanseze linia de transport fluvial Ruse-Giurgiu-Ruse. Transportatorul a notificat Ministerul Transporturilor că este gata să înceapă transportul de autovehicule și pasageri la zece zile de la emiterea unei notificări prealabile.”
Doar că locul de primire pe malul românesc și drumul de ieșire din port nu au fost pregătite de partea română.
Întrebați de ce nu funcționează încă bacul cerut de Guvern, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, au declarat pe 7 august că autoritățile române s-au achitat de toate obligațiile.
„Cei de la CNAIR – cu drumul respectiv, sunt pregătiți. Noi suntem pregătiți. Nu este la noi. Este un punct de trecere privat”, spunea Sorin Grindeanu.
Iar premierul Marcel Ciolacu a pus chiar sub semnul întrebării utilitatea bacului.
„Faptul că este bac nu ajută cu nimic”, a spus Marcel Ciolacu. Aflat lângă premier, ministrul Transporturilor a intervenit pe loc:
„Asta nu înseamnă că nu trebuie să fie acel bac, numai că demersurile trebuie să le facă alții. Noi suntem pregătiți”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
