Un videoclip difuzat de Kremlin îl arată pe Putin depunând flori în genunchi și făcând cruce la memorialul Orașul Îngerilor în onoarea victimelor. Apoi depune flori la monumentul dedicat luptătorilor forțelor speciale ale Serviciului Federal de Securitate (FSB) care au luat cu asalt școala din Beslan.
Rusia a fost condamnată la CEDO pentru intervenția FSB de la Beslan, când a pus în pericol ostaticii.
În urma intervenției FSB, au murit 334 de ostatici, majoritatea copii.
Un videoclip publicat de agenția de știri de stat TASS arată un elicopter zburând în depărtare în timp ce Putin ajunge la un cimitir memorial complet gol.
De asemenea, face un tur școlii pentru prima dată de la masacru. Apoi depune flori și aprinde o lumânare pe terenul școlii, despre care Kremlinul a spus că a fost transformat într-un „centru cultural și patriotic internațional pentru prevenirea terorismului”.
Putin s-a întâlnit apoi cu mame ale copiilor uciși la Beslan.
„S-au făcut încercări în străinătate nu doar de a justifica atacul terorist de la Beslan, ci și de a oferi tot felul de ajutor teroriștilor”, a spus liderul de la Kremlin fără a numi vreo țară sau entitate.
„Acești oameni nu au morală sau principii, au doar interesele lor”, a adăugat el, stând în fața a trei femei din grupul Mamele de la Beslan.
„Rusia a învins teroriştii în Caucaz şi va învinge neonaziştii care comit crime în regiunea Donbas şi Kursk”, a continuat el despre eșecul FSB în atacul de la Beslan.
La întâlnirea cu Putin, mamele copiilor uciși la Beslan s-au plâns că ancheta privind luarea cu asalt a școlii de trupele FSB nu a fost niciodată finalizată, a declarat copreședinta grupului, Aneta Gadiieva, pentru publicația independentă Agentstvo.
Numai că această parte a întâlnirii nu a fost făcută publică de presa rusă de stat, spre deosebire de remarcile lui Putin despre Ucraina, remarcă The Moscow Times.
Gadiieva a mai spus că Putin a susținut că nu știa acest lucru și că va cere șefului Comisiei de anchetă să intervină.
În 2017, ca răspuns la o plângere comună a 89 de familii ale victimelor din Beslan, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că guvernul rus nu a acționat în baza dovezilor privind atacul, că a folosit „forța fără discernământ”, ceea ce a și dus la atât de multe victime în rândul ostaticilor, și că nu a făcut nimic pentru a proteja viețile cetățenilor ruși.
Instanța a obligat Rusia să plătească despăgubiri de aproape 3 milioane de euro.
Asediul școlii din Beslan
În prima zi de școală, pe 1 septembrie 2004, 30 de militanți ceceni înarmați, care cereau retragerea trupelor rusești din Cecenia, au ocupat o școală din Beslan, din Osetia de Nord, într-un atac care a devenit cunoscut sub numele de „11 septembrie al Rusiei” - o referire la atacurile teroriste din 11 septembrie din Statele Unite.
Atacatorii au luat ostatici peste 1.000 de elevi, părinți și profesori, într-un asediu care a durat mai bine de două zile.
Ostaticii au fost ținuți mai mult de 52 de ore într-o sală de gimnastică supraîncălzită și aglomerată.
Pe 3 septembrie, forțele de securitate rusești au luat cu școala cu asalt, într-un efort de salvare eșuat. Cel puțin două explozii au răsunat în incinta școlii și un incendiu a izbucnit pe acoperișul sălii de sport unde erau ținuți cei mai mulți dintre ostatici.
A avut loc un schimb de focuri, iar forțele rusești de securitate au luat cu asalt clădirea, susținute de tancuri și elicoptere.
După câteva ore de lupte intense, aproximativ jumătate din militanți au scăpat, dar 334 de ostatici au fost uciși, din care 186 erau copii.
Putin a făcut o scurtă vizită la fața locului pe 4 septembrie, dar nu s-a întâlnit cu familiile victimelor.
Putin a fost criticat atunci pentru breșele de securitate care le-au permis teroriștilor să dea atacul și mai ales pentru proasta administrare a asaltului, care i-a pus pe ostatici în pericol.
Criticii lui Putin au spus că reacția autorităților a fost foarte slabă, iar guvernul său nu a adus suficient echipament medical și personal de intervenție în sprijinul victimelor.
În urma atacului, guvernul lui Putin a adoptat o legislație antiterorism și anti-extremism. Criticii săi spun că s-a folosit de atacul de la Beslan cu cinism pentru a reprima de fapt disidența politică și activismul pentru drepturile minorităților.
Putin a anulat, de asemenea, democrația, eliminând alegerea directă a liderilor regionali, reorganizând sistemul legislativ pentru a permite partidului de guvernământ Rusia Unită să-și consolideze controlul asupra parlamentului, intensificând controlul de stat asupra presei și organizațiilor civice.
